Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 162/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 162/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 162/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 162
Ședința publică de la 02 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător C. S.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâta S. Z., cu domiciliul în Tg.M., ..4, . împotriva sentinței civile nr.2939/17 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 26 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului de față constată următoarele
Prin sentinta civila nr 2939/17.06.2014 pronuntata de Judecatoria Tg M. in dosar_ s-a dispus respingerea exceptiilor lipsei de interes si lipsei calității procesuale active a reclamanților T. L.-C. și T. T. L., invocate de pârâta S. Z. prin reprezentant si a fost admisa in parte cererea formulată de reclamanții T. L.-C. și T. T.-L. în contradictoriu cu pârâții T. K., T. S., N. L., N. M., și S. Z..
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4028/14.12.2011 de BNPA S., încheiat între pârâții T. K. și S. și pârâta N. M., căsătorită cu N. L..
Prin aceeasi sentinta s-a constata si nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 930/25.04.2013 de BNPA S., încheiat între pârâții N. lorand și M. și pârâta S. Z..
S-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâților din CF nr._-C1-U5 Tg. M. nr. top. 4646/143/XVIII și restabilirea situației anterioare în sensul înscrierii dreptului de proprietate al fostei proprietare Orosz M..
A fost respinsa în rest cererea reclamanților si obligati pârâții la plata în solidar în favoarea reclamanților a sumei de_,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și onorariu avocațial.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca reclamantii au calitate procesuala activa deoarece s-a stabilit implicit aceasta calitate in dosarul_/320/2011 al Judecatoriei Tg M. avand ca obiect rezolutiunea contractului de intretinere incheiat de autoarea reclamantilor cu paratii de rand 1 ca urmare a admiterii actiunii si repunerii partilor in situatia anterioara.
A mai retinut prima instanta ca si in situatia in care s-ar aprecia ca aceasta chestiune nu a fost lamurita in cadrul procesului anterior, promovarea acelei actiuni nu putea avea alta semnificatie decat aceea de act de acceptare tacita.
S-a retinut ca odata stabilita calitatea de mostenitori acceptanti in privinta reclamantilor nu poate fi negat interesul acestora de a obtine desfiintarea contractelor de vanzare a bunului antecesoarei deoarece prin aceasta se urmareste readucerea bunului in masa succesorala.
Cu privire la fondul cauzei s-a retinut ca între antecesoarea reclamantilor, Orosz M. și pârâții de rang 1 a fost încheiat contractul de întreținere nr. 1787/28.10.2005. S-a retinut ca antecesoarea reclamantilor ar fi decedat la data de 12.06.2011. S-a retinut de asemenea ca prin Sentința civilă nr. 7897/01.11.2012 a Judecătoriei Tg. M., rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă cererea formulată de prezenții reclamanți și s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere astfel încheiat și restabilirea situației anterioare în sensul înscrierii fostei proprietare în CF. Procesul finalizat prin pronunțarea acestei hotărâri judecătorești a fost notat în CF pentru opozabilitate, la data de 25.11.2011.
S-a retinut ca prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4028/14.12.2011, pârâții de rang 1 au înstrăinat imobilul care a făcut obiectul contractului de întreținere către pârâții de rang 1, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 930/25.04.2013 pârâții de rang 2 au înstrăinat același imobil către pârâta de rang 3.
A apreciat prima instanta ca actelor juridice contestate in actiunea principala le este aplicabil principiul „quod nullum est, nullum producit effectum”, precum și „resolutio jure dantis, revolvitur jus accipientis” avand in vedere ca acestea erau subsecvente unui act juridic desfiintat. A mai retinut prima instanta ca in cauza nu poate retine apararile paratilor referitoare la buna credinta a acestora deoarece instrainarile succesive ale bunului au fost efectuate dupa notarea actiunii in rezolutiune in cartea funciara. Se mai retine ca in privinta paratei de rang 3, la data dobandirii bunului de catre aceasta procesul era deja finalizat prin admiterea actiunii si ca aceasta a recunoscut ca avea cunostinta de proces acesta fiind si motivul pentru care a obtinut o scadere din pret.
S-a aratat ca notarea procesului in cartea funciara era de natura a naste un dubiu in legatura cu valabilitatea dreptului iar incheierea actelor dupa efectuarea acestei notari au avut la baza o cauza ilicita.
A retinut prima instanta ca de altfel in cazul vanzarii lucrului altuia buna credinta a dobanditorului nu este suficienta pentru a inlatura efectele nulitatii actului ci aceasta trebuie sa probeze ca s-a aflat . si invincibila asupra calitatii de proprietar al celui care i-a transmis dreptul.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata de rang 3, S. Z. solicitand schimbarea integrala a hotararii, admiterea exceptiilor invocate iar in subsidiar respingerea actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.
In motivare s-a aratat ca reclamantii nu au calitatea de mostenitori ai defunctei Orosz M. deoarece nu au facut dovada acceptarii succesiunii in termenul de optiune succesorala. S-a mai aratat ca in cadrul dosarului_/320/2011 nu a fost dezlegata aceasta chestiune si ca rezolvarea unei probleme judiciare in cadrul unui proces nu poate fi niciodata implicita ci doar explicita. S-a mai aratat ca recunoasterea de catre prima instanta a valorii de acceptare tacita a sucesiunii in cazul actiunii in rezolutiune exercitata de reclamanti anterior prezentului litigiu este lipsita de cel mai minimal temei legal atata vreme cat legea, atat cea veche cat si cea noua stabileste cu titlu de exceptie si pe cale de consecinta cu titlu de prioritate a specialului asupra generalului singurul caz in care introducerea unei actiuni valoreaza acceptare tacita a succesiunii pentru cazul actiunii in nedemnitate succesorala.
Se mai arata ca o acceptare tacita a succesiunii nu poate fi rezolvata in lipsa unui petit expres de constatare a calitatii de mostenitor.
Cu privire la exceptia lipsei de interes s-a aratat ca reclamantii sunt straini de succesiune ca urmare a neacceptarii acesteia in termenul legal astfel ca actiunea formulata este lipsita de orice folos practic.
Cu privire la fondul cauzei s-a aratat ca parata este o dobanditoare de buna credinta deoarece intentia acesteia a fost aceea de a achizitiona o locuinta pentru a se stabili in tara dupa o absenta indelungata. S-a aratat ca pretul negociat cu vanzatorii era avantajos insa era justificat de starea avansata de degradare a imobilului. A aratata ca dupa plata unui avans si constatarea starii in care se afla imobilul a reverificat actele de proprietate si a observat ca in cartea funciara era notat procesul_/320/2011 astfel ca a contactat un avocat care a anuntat-o ca procesul se finalizaze insa se purtase intre alte parti decat promitentii vanzatori de la care intentiona sa cumpere astfel ca poate cumparar linistita imobilul.
A aratat ca a luat legatura si cu reprezenatntii OCPI care i-au comunicat acelasi lucru insa a speculat imprejurarea ca in privinta imobilului era notat un proces astfel ca a obtinut un pret de 18.000 euro.
F. de acestea a apreciat ca a fost de buna credinta iar pretul imobilului a fost rezonabil si destul de atractiv.
S-a aratat ca niciunul din motivele de nulitate invocata in actiune nu este incident deoarece interesul este unul particular iar nu general astfel ca nu poate fi invocat un motiv de nulitate absoluta. Se mai retine ca eventual se putea solicita constatarea unei nulitati relative insa reclamantul nu a cerut acest lucru.
Intimatii reclamanti au solicitat respingerea apelului si mentinerea hotararii.
Au aratat ca apelanta este decazuta din dreptul de a invoca exceptiile lipsei calitatii procesuale activa si lipsei de interes deoarece nu a invocat aceste exceptii prin intampinare.
Se mai arata ca exceptiile sunt nefondate deoarece prin Sentinta 7897/1.11.2012 s-a statuat cu putere de lucru judecat asupra legitimitatii procesuale a reclamantilor rezultate din acceptarea tacita a succesiunii prin introducerea actiunii in rezolutiune, fapt consemnat in sentinta. S-a mai aratat ca introducerea actiunii semnifica acceptarea tacita a succesiunii.
Se mai arata ca in conditiile in care se cunostea caracterul litigios al dreptului iar in cazul contractului incheiat de apelanta chiar lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului, cauza vanzarilor este ilicita si imorala contravenind ordinii publice prin afectarea sigurantei circuitului civil.
Analizand apelul constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Privitor la decaderea apelantei din dreptul de a invoca exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active ca urmare a neinvocarii acestora prin intampinare instanta retine ca aceste incidente urmaresc invocarea unor norme de ordine publica referitoare la conditiile de exercitare a actiunii civile astfel ca potrivit art 246 alin 1 c pr civ au caracter absolut. Se retine in continuare ca potrivit art 247 alin 1 c pr civ exceptiile absolute pot fi invocate in orice stare a procesului astfel ca omisiunea partii de a le invoca prin intampinare nu atrage decaderea acesteia.
Privitor la modalitatea de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale active se retine ca introducerea actiunii in rezilierea contractului de intretinere incheiat de defuncta solicitandu-se totodata restabilirea situatiei anterioare si „ atribuirea lui in deplina proprietate reclamantilor” valoareaza act de acceptare tacita a mostenirii deoarece presupune indirect dar neindoielnic insusirea calitatii de mostenitor deoarece reclamantii nu pretind o calitate distincta de aceea de mostenitor al autoarei lor pentru a formula actiunea. Altfel spus, reclamantii nu invoca drepturi proprii pentru a solicita desfiintarea contractului incheiat de defuncta ci drepturile defunctei izvorate din contractul incheiat si a caror realizare o urmaresc in calitatea lor de mostenitori.
Se retine de asemenea ca potrivit dispozitiilor art. 689 Vechiul cod civil aplicabile potrivit art 91 din Legea 71/2011, acceptarea succesiunii poate fi si tacita ea rezultand atunci „cand eredele face un act pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede, si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare. „
Prin urmare legea nu exclude actiunile in justitie ca modalitati de exteriorizare a actului de optiune succesorala in sensul acceptarii ci se limiteaza la a reglementa cerinta necesara ca actul sa valoreze acceptare tacita conditionand recunoasterea acestui efect de caracterul neindoielnic al acceptarii rezultata din insusirea calitatii de erede prin respectivul act.
De altfel reglementarea de la art 285 C pr civ unde se prevede expres ca introducerea apelului nu valoreaza in sine acceptarea succesiunii nu face altceva decat sa reia principiul potrivit caruia pentru ca un act, inculsiv un mijloc de exercitare a actiunii civile, sa constituie un act de acceptare tacita a succesiunii este necesar ca acesta sa presupuna indirect dar neindoielnic insusirea calitatii de mostenitor. Se retine in acest sens ca din chiar prevederile articolului ante-mentionat reiese ca nimic nu se opune ca un astfel de efect sa-i fie recunoscut chiar apelului declarat de succesibil, in masura in care din cuprinsul declaratiei de apel reiese ca acesta isi insuseste calitatea de erede.
Contrar sustinerilor apelantului, nici recunoasterea expresa de catre legiuitor a valorii de act de acceptare tacita a succesiunii pentru anumite tipuri de actiuni nu poate valora excluderea altora de la posibilitatea de a dobandi acest efect avand in vedere lipsa unei mentiuni in acest sens si caracterul general al definitiei legale a acceptarii.
Prin urmare, constatand ca promovarea actiunii in dosarul_/320/2011 al Judecatoriei Tg M. in data de 10.11.2011 valoareaza acceptarea succesiunii si ca aceasta s-a produs anterior expirarii termenului de optiune succesorala reglementat de art 700 alin 1 VCC ( aplicabil conform art 91 din Legea 71/2011) reiese ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantilor a fost in mod corect respinsa de prima instanta.
Retinand de asemenea ca prin promovarea actiunii se urmareste readucerea unui bun in masa succesorala reiese ca in mod corect a fost respinsa si exceptia lipsei de interes a reclamantilor.
Cu privire la fondul actiunii, se retine ca potrivit art 102 Legea 71/2011 conditiile pentru incheierea contractului si deci motivele de nulitate ale actului sunt cele prevazute de legea in vigoare la momentul cand acesta a fost incheiat.
In acelasi sens sunt si prevederile din art 6 alin 2, 3 si 5 din c civ.
Prin urmare, avand a se pronunta cu privire la constatarea nulitatii unor contracte incheiate in 14.12.2011 si respectiv 25.04.2013 reiese ca legea de drept material aplicabila este Noul Cod Civil.
Se retine in continuare ca 1238 alin 2 C civ cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului daca cealalata parte a cunoscut-o sau dupa imprejurari trebuia sa o cunoasca.
In acord cu prima instanta se retine ca in urma admiterii actiunii in rezolutiunea contractului de intretinere incheiat intre autoarea reclamantilor si paratii de rand 1 pronuntata in dosar_/320/2011, actelor juridice contestate le sânt aplicabile principiile „quod nullum est, nullum producit effectum”, precum și „resolutio jure dantis, revolvitur jus accipientis” in calitatea lor de acte subsecvente unui act juridic desfiintat.
Se retine de asemenea ca admiterea actiunii in rezolutiune in privinta drepturilor instrainatorului produce efecte retroactive, lipsind de fundament orice instrainare ulterioara a bunului obiect al dreptului desfiintat. Se retine ca desfiintarea contractului atrage in conditiile legii si desfiintarea actelor subsecvente incheiate in baza lui. In privinta drepturilor inscrise in cartea funciara art 17 NCC retinut de prima instanta nu este aplicabil. Dimpotriva, in cazul acestora este aplicabila prevederea cuprinsa la art 909 N. C civ din cuprinsul carora reiese ca o exceptie de la desfiintarea actului subsecvent o constituie implinirea termenului de decadere prevazut pentru actiunea in rectificarea drepturilor dobanditorului din actul subsecvent.
Cum o astfel de exceptie nu este incidenta in cauza deoarece paratii de rand unu sunt dobanditori nemijlociti iar paratii de rand doi si trei sunt de rea credinta in sensul acestor dispozitii deoarece au dobandit bunul dupa notarea procesului in cartea funciara, reiese ca desfiintarea titlului paratilor de rand unu ca urmare a admiterii actiunii pronuntata in dosar_/320/2011 atrage desfiintarea contractelor atacate in calitatea acestora de acte subsecvente actului desfiintat conform 1554 alin 1 C civ.
Imprejurarea ca reclamantii au solicitat si constatarea nulitatii absolute pentru cauza ilicita nu impiedica instanta sa constate desfiintarea contractului ca urmare a principiului „quod nullum est, nullum producit effectum”, precum și „resolutio jure dantis, revolvitur jus accipientis” atata vreme cat in cuprinsul cererii si al apararilor partile au avut in vedere si invocarea si incidenta acestui principiu asupra contractelor in privinta carora se solicita constatarea nulitatii. Prin urmare se retine ca atata vreme cat motivul in baza caruia s-a constatat sanctiunea a fost invocat in cuprinsul actiunii formulate ( a se vedea paragraf 3 din actiune f. 3 dosar prima instanta ), chiar daca acestuia i s-a adaugat de catre reclamant un motiv suplimentar pentru invocarea nulitatii (cauza ilicita), nu se poate aprecia ca retinerea incidentei doar a primului motiv de desfiintare invocat in actiune constituie incalcarea principiului disponibilitatii ori a contradictorialitaii partilor.
Mai mult, in privinta contractului incheiat de apelanta cu paratii de rand 2 se poate retine in plus, pe langa incidenta prevederilor art 1554 alin 1 C civ respectiv desfiintarea actului subsecvent actului rezolvit si incidenta prevederilor art 1236 alin 2 si 3 c civ privind cauzei ilicita si imorala deoarece la momentul incheierii acestui contract (25.04.2013) procesul dintre reclamanti si paratii de randul doi era finalizat in mod irevocabil in sensul admiterii actiunii ( f.12 verso din dosar fond), aspect cunoscut ori posibil de cunoscut de apelanta in urma notarii litigiului in CF f. 5. Se retine in acest sens ca legatura dintre solutia in proces si dreptul instrainatorilor ( paratii de rand 2) era posibil de stabilit din moment ce dreptul acestora provenea de la paratii din litigiul solutionat irevocabil, aspect mentionat in contractul incheiat cu apelanta ( f31 dosar prima instanta) prin indicarea contractului de vanzare cumparare 4028/2011 in chiar cuprinsul contractului incheiat de apelanta. Prin urmare, cu diligenta unui bun proprietar apelanta putea afla despre solutia pronuntata irevocabil in litigiul asupra dreptului de proprietate al autorilor instrainatorilor, si prin urmare sa se abtina de la a cumpara un bun de la un vanzator care nu este proprietar. Sustinerile apelantei in sensul ca ar fi consultat un avocat care i-ar fi comunicat ca solutia din dosar nu prezinta importanta in privinta actului apelantei nu au fost dovedite.
De altfel, reaua credinta a apelantei in sensul specularii situatiei juridice a bunului rezulta din chiar pretul convenit si negociat cu vanzatorii mult sub valoarea de piata a bunului in conditiile in care solutia pronuntata in litigiul privind dreptul de proprietate asupra bunului era sau putea fi cunoscuta de apelanta avand in vedere notarea litigiului.
Prin urmare, la incheierea contractului de vanzare cumparare, atat apelanta cat si instainatorii puteau avea cunostinta de solutia irevocabila pronuntata in dosarul 142 in CF iar solutia pronuntata in dosar era accesibila si paratilor de rand doi si trei, chiar daca nu era mentionata in Cf ca urmare a caracterului public al procesului si al condicii sedintei de judecata unde se consemna solutia.
Reaua credinta a partilor este evidenta ca urmare a faptului ca dreptul transmis prin contractul incheiat cu apelanta si in privinta carora se pronuntase deja la momentul incheierii contractului o solutie irevocabila in sensul admiterii actiunii provenea de la paratii din acest dosar, aspect cunoscut de toti cocontractantii.
Prin urmare, cauza incheierii contractului de catre apelanta si paratii de rand doi a fost ilicita contravenind prevederilor art. 1349 alin 1 C civ care instituie in sarcina oricarei persoane obligatia de a se abtine de la acte sau fapte care pot cauza altuia prejudicii.
Cauza contractului a fost si imorala deoarece prin incheierea acestuia s-a urmarit obtinerea unui folos in detrimentul altuia ca urmare a dobandirea respectiv vanzarii unui drept al altuia in schimbul unui pret inferior pietei ceea ce reprezinta o operatie speculativa care afecteaza securitatea raporturilor juridice civile contravenind prin aceasta interesului public general.
In consecinta, in baza art 1238 alin 2 C civ, in privinta contractului incheiat de apelanta cu paratii de rand doi devine incidenta sanctiunea nulitatii absolute, cauza ilicita si imorala a contractului fiind .>
F. de cele anterior expuse, constatand ca solutia primei instante este temeinica si legala, in baza art 480 c pr civ va respinge apelul ca nefondat.
In baza art 453 C civ, avand in vedere solutia pronuntata asupra apelului formulat si inscrisul de la fila 84 privind onorariul avocatial achitat reprezentantului de intimatii T. L. C. și T. T. L. va obliga apelanta si la plata in favoarea acestor intimati a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta S. Z. (cu domiciliul în Tg.M., ..4, .) împotriva sentinței civile nr. 2939 din 17.06.2014, pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr._ .
Obligă apelanta S. Z. să plătească intimaților T. L. C. și T. T. L. suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 02.04.2015
Președinte, L. D. | Judecător, C. S. | |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored.L.A.D./25.06.2015
Listat A.A,/25.06.2015/12 ex
Jud.fond G. G. C.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Întoarcere executare. Sentința nr. 386/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
