Acţiune în constatare. Decizia nr. 167/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 167/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 167/AC
Dosar nr._ - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 01 aprilie 2015
DECIZIA CIVILĂ NR. 167/AC
Instanța constituită din:
Președinte: D. M. – judecător
V. B. - judecător
D. L. – grefier
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul-pârât A. Ș., domiciliat ., împotriva sentinței civile nr. 1033 din 02.09.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți . V., domiciliată în Târgu N., ., ., . E., domiciliată în ., județul N., B. N., domiciliată în comuna D. Roșie, ., A. C., A. C. și A. D. – domiciliați în comuna Dărmănești, .. 75, județul Bacău și intimata-reclamantă B. M., domiciliată în ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: apelantul-pârât A. Ș. asistat de avocat Pucăloaia A. și intimata-reclamantă B. M., lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- obiectul pricinii: acțiune în constatare;
- stadiul judecății: apel; al patrulea termen de judecată; procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită;
- la data de 31.03.2014 intimata-pârâtă A. D. a depus o cerere prin care aduce la cunoștința instanței că nu are pretenții cu privire la imobilul deținut de apelantul-pârât.
Avocat Pucăloaia A., pentru apelantul-pârât A. Ș., depune la dosar împuternicirea avocațială . nr._, o planșă foto privind imobilul deținut de pârât și arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată terminată cercetarea dosarului și deschide dezbaterile.
Avocat Pucăloaia A., pentru apelantul-pârât A. Ș., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței civile nr. 1033/02.09.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu N., în sensul de a se constata că suprafața deținută de pârât este de 53 m.p, așa cum reiese și din documentația depusă la dosarul de fond la filele 26-29; fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul intimata-reclamantă B. M. arată că într-adevăr suprafața deținută de apelantul-pârât A. Ș. este de 53 m.p și nu de 41 m.p.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1033 din 02.09.2014 a Judecătoriei Târgu N., tribunalul constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1033 din 2 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu N., a fost admisă acțiunea civilă, având ca obiect acțiunea în constatarea dreptului de proprietate, asupra bunului imobil construcție, formulată de reclamanta B. M., în contradictoriu cu pârâții . primar, M. V., M. E., A. Ș., B. N., A. C., A. C. și A. D. și în consecință:
S-a constatat că reclamanta este proprietara imobilului una casă de locuit, construită în anul 1996, în suprafață de 41 mp, compusă din trei camere și un hol, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N., pe terenul în suprafață de 950 mp, proprietatea def. D. C., conform titlului de proprietate nr. 43/1640/13.03.2002.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță de fond a reținut următoarele considerente:
P. cererea precizată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantaB. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții . primar, M. V., M. E., B. N., A. Ș., A. C., A. C. și A. D., constatarea dreptului de proprietate asupra următorului imobil:una casă de locuit, construită în anul 1996, în suprafață de 41 mp, compusă din trei camere și un hol, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N., pe terenul în suprafață de 950 mp, proprietatea def. D. C., conform titlului de proprietate nr. 43/1640/13.03.2002.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a edificat imobilul menționat în anul 1996, iar din motive financiare nu a solicitat autorizație de construcție. A fost nevoită să promoveze prezenta acțiune, întrucât dorește să aibă acte de proprietate pe această construcție.
În drept s-au invocat prevederile art. 35 din NCPC.
În dovedire, a depus la dosar copii după acte de stare civilă, certificat fiscal, titlu de proprietate pe teren, documentație cadastrală, adeverință emisă de . civilă (filele 8-30).
Actiunea a fost legal timbrata, conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei.
In termen legal, pârâta . întâmpinare (fila 64 ds.), prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamanți, întrucât într-adevăr imobilul casă de locuit descris în acțiune este edificat de către reclamantă.
Pârâții A. C., A. Ș., A. D., M. V. și B. N., nu au formulat întâmpinare, însă s-au prezentat în instanță și au fost de acord cu acțiunea reclamantei, arătând că acesta a edificat prin forțe proprii imobilul descris în acțiune pe terenul provenind de la defuncții părinți. Au mai arătat că nu au nicio pretenție de la reclamantă.
Pârâții M. E. și A. C. nu au formulat întâmpinare, nu au solicitat nicio probă în apărare și nu s-au prezentat în instanță.
În temeiul art. 258 din NCPC, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile de la dosar, cu interogatoriul pârâților și proba testimonială.
În cauză a fost audiat martorul B. I., declarația acestuia fiind consemnată la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe terenul proprietatea defunctului tată în suprafață de 950 mp, conform TP_ (f.8) reclamanta a edificat în anul 1996 una casă de locuit,în suprafață de 41 mp, compusă din trei camere și un hol, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N..
Deși s-a încercat, de către reclamantă obținerea autorizației de construcție, acest lucru nu a fost posibil datorită modificărilor legii, care nu mai permite emiterea autorizațiilor de construcție pentru construcțiile deja edificate.
În aceste condiții, instanța a analizat dacă acțiunea în constatare, prevăzută de art. 35 cod de procedură civilă din 2010, îndeplinește condițiile prevăzute de lege, respectiv: constatarea existenței sau inexistenței unui drept, și reclamantul să nu aibă la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului.
În privința celei dintâi condiții, instanța o consideră îndeplinită, fapt reieșit din cererea de chemare în judecată, din interogatoriile administrate pârâților, din declarația martorului audiat în cauză, din certificatul privind plata impozitului de către reclamantă pe acest imobil și din TP_, rezultând că reclamanta dorește constatarea unui drept, respectiv a dreptului de proprietate asupra unor construcții edificate pe terenul proprietatea părinților săi și pentru care nu i s-a eliberat autorizație de construcție.
Cât privește cea de a doua condiție impusă de art. 35 Cod procedură civilă din 2010, aceasta a fost analizată prin raportare la o eventuală acțiune în realizare pe care ar aveau-o la îndemână reclamanta. Astfel, acțiunea în constatare poate fi utilizată de posesorul unui imobil numai în ipoteza în care dreptul de proprietate asupra bunului ce se află în posesia sa, îi este contestat. În această situație, titularul dreptului, având posesia bunului, nu are la îndemână o cerere în realizarea dreptului, iar pronunțarea hotărârii judecătorești în temeiul art. 35 Cod procedură civilă din 2010 îi este necesară pentru consolidarea dreptului sau, iar pe de altă parte, reclamanta justifică un interes ce derivă chiar din pericolul unei contestări sau încălcări a dreptului său de către pârâți, promovarea acțiunii fiind condiționată de preexistența dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantei (fapt dovedit de către reclamanta prin probele administrate, din care rezultă că reclamanta a edificat construcția pe terenul proprietatea părinților săi și din momentul edificării a intrat în posesia construcției, comportându-se ca un bun proprietar).
P. urmare, instanța consideră că, pe de o parte, sunt întrunite condițiile art. 35 Cod procedură civilă din 2010, în condițiile în care reclamanta nu are la dispoziție o acțiune în realizare, iar pe de altă parte, justifică un interes ce derivă chiar din pericolul unei contestări sau încălcări a dreptului său de către pârâți, promovarea acțiunii fiind condiționată de preexistența dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantei.
De asemenea, potrivit art.567 din Noul Cod Civil, aplicabil speței de față, ,,P. accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipește cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel”.
În sistemul de drept civil românesc, pentru dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune nu este necesar decât ca reclamantul să facă dovada că pe terenul proprietatea sa a edificat o construcție, legea prezumând că acea construcție îi aparține, accesiunea fiind o aplicație a regulii de drept accessorium sequitur principale, proprietarul bunului considerat a fi principal dobândind dreptul de proprietate asupra bunului accesoriu, care se alipește sau se încorporează bunului său. Pornindu-se de la această constatare, instanța reține că ceea ce caracterizează dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune este calitatea de proprietar asupra bunului principal și legătura de accesorialitate la acesta a bunului asupra căruia se dobândește proprietatea, iar în speță s-a dovedit acest aspect.
Având în vedere aceste considerente, instanța a admis acțiunea formulată și a constatat că reclamanta este proprietara imobilului în litigiu, conform documentației cadastrale întocmită în cauză.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel pârâtul A. Ș., acesta criticând hotărârea pronunțată sub următoarele aspecte ale situației de fapt și de drept:
Arată apelantul că este nemulțumit de faptul că, prin sentința apelată, reclamantei i-a fost atribuită construcția acestuia, alipită de casa surorii sale B. M., prin invocarea art. 567 Cod civil. De asemenea, arată că nu este clară atribuirea suprafeței de 950 mp, care nu are o poziție clar definită de restul locului.
Arată apelantul că această casă a fost ridicată în anul 1996 de către părți împreună cu mama lor, A. C., decedată în anul 2000, având o suprafață de 11 m x 4m, edificată din chirpici, compusă din două camere și un hol, cu intrări separate și acoperită cu eternită, iar camera de la vest a fost atribuită apelantului de la început.
Din anul 2000, au construit anexe separate, fiecare pe cont propriu, partea sa de acoperiș (la Sus), fiind acoperită și în prezent cu eternită.
Solicită apelantul recunoașterea separată a construcției de tip vagon și a căii de acces în comun pe distanțele 18 m x 6 m, continuată cu 8,50 m x 3,50 m, restul locului.
În susținerea solicitării, apelantul invocă următoarele înscrisuri: cadastrul eliberat de primăria P., depus la prima instanță, copii după chitanțele de impozit plătit pentru construcții și teren, pentru anul 2014, copii după facturile de materiale de construcții, materiale cumpărate de fiica sa, A. cu bani trimiși de soție din Italia.
Intimata reclamantă, B. M., a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârât, solicitând respingerea acestuia ca nefondat și chiar inadmisibil, față de faptul că acesta a fost prezent în instanță și a declarat personal că este de acord cu acțiunea reclamantei și că nu are alte pretenții.
Arată intimata că a solicitat instanței constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului edificat de către aceasta, menționând în cererea formulată că pârâtul A. Ș. are și el o construcție lângă casa acesteia, însă sub nicio formă nu a solicitat ca ea să devină proprietară pe partea din casa ce aparține pârâtului.
Înțelege că nemulțumirea pârâtului este aceea că nu s-a constatat și dreptul de proprietate pentru partea sa din casă, în favoarea acestuia, dar instanța nu se putea pronunța asupra unui capăt de cerere, ce nu a fost solicitat prin acțiune. Reclamanta a solicitat să se constate dreptul său de proprietate pentru construcția edificată de aceasta, în suprafață de 41 mp, nu și pentru partea din casă edificată de apelant, ce se află lângă casa sa și are altă intrare.
Pentru ca instanța să constate dreptul de proprietate al apelantului pentru casa cestuia, este necesar ca pârâtul să solicite acest lucru.
Cu privire la terenul de 950 mp, intimata arată că prin sentința apelată, prima instanță nu i-a atribuit teren, și nici nu a solicitat acest lucru, în acest sens, prima instanță menționează în considerentele și în dispozitivul hotărârii că imobilul casă este situat pe terenul menționat, proprietatea defunctului D. C., conform titlului de proprietate depus la dosarul cauzei. Problema terenului, arată intimata, se poate clarifica pe cale separată, respectiv pe calea partajului succesoral.
Analizând apelul declarat de pârâtulA. Ș. împotriva sentinței primei instanțe, în raport de motivele invocate, Tribunalul constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a constatat întemeiată acțiunea formulată de reclamantă, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile legale în materie, respectiv art. 35 din noul Cod de procedură civilă, raportat la art. art. 567 din noul Cod civil.
Însă, în dispozitivul sentinței pronunțate, prima instanță de fond a realizat o identificare eronată a imobilului în litigiu, prin confundarea celor două documentații cadastrale depuse la dosarul cauzei de reclamanta B. M. și de pârâtul A. Ș., documentații cadastrale aflate la fila 26, respectiv fila 92 dosar fond.
În aceste condiții, pârâtul - apelant a fost îndreptățit să declare acest apel, neînțelegând nici acesta care a fost motivul pentru care instanța de fond a menționat un alt imobil, din a cărui descriere apelantul a dedus că este vorba despre imobilul alăturat celui în litigiu și care aparține acestuia.
Așadar, instanța de apel reține că trebuie corectate elementele de identificare ale imobilului pentru care a fost constatat dreptul de proprietate în favoarea reclamantei, în raport cu documentația cadastrală depusă de aceasta în dovedire, corectitudinea menționării acestora elemente fiind și în interesul reclamantei intimate, pentru efectuare formalităților necesare în evidențele de Carte funciară.
Astfel, Tribunalul constată că reclamanta B. M. este proprietara imobilului casă de locuit, construită în anul 1996, în suprafață de 53 mp, în loc de 41 mp, compusă din trei camere și un chiler, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N..
Pentru o mai bună identificare este necesar ca, întotdeauna, prin hotărâre, să se facă trimitere la planul de amplasament, în speță acesta fiind realizat prin documentația cadastrală întocmită de Persoana fizică autorizată, inginer I. L. C. (filele 25 – 30 dosar fond).
Construcția menționată a fost edificată pe terenul în suprafață de 950 mp, proprietatea defunctului D. C., reclamanta dobândind prin succesiune legală dreptul de coproprietate alături ceilalți succesori, iar în virtutea acestui drept de coproprietate a fost analizată dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției, prin accesiune, și nu în calitatea sa de proprietar exclusiv.
P. apelul declarat, pârâtul A. Ș. a solicitat recunoașterea separată a construcției de tip vagon și a căii de acces în comun pe distanțele 18 m x 6 m, continuată cu 8,50 m x 3,50 m, restul locului.
Tribunalul reține că această cererea este inadmisibilă, întrucât potrivit dispozițiilor art. 478 din noul Cod de procedură civilă, efectul devolutiv al apelului este limitat la ceea ce s-a supus judecății la prima instanță.
Însă, pârâtul A. Ș. are deschisă calea formulării unei acțiuni, pe cale separată.
Față de considerentele de fapt și de drept reținute, Tribunalul, în tem. art. 480 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat de pârâtul A. Ș. împotriva sentinței civile nr. 1033 din 2 septembrie 2014 pronunțată de judecătoria Târgu N.; va schimba în parte sentința apelată în sensul că va constata că reclamanta este proprietara imobilului una casă de locuit, construită în anul 1996, în suprafață de 53 mp, în loc de 41 mp, compusă din trei camere și un chiler, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N., pe terenul în suprafață de 950 mp, proprietatea def. D. C., conform titlului de proprietate nr. 43/1640/13.03.2002, imobile învecinate cu: N - Asofroniei V., E- drum sătesc; S- P. I. și V: L. V., identificate în documentația cadastrală întocmită de Persoana fizică autorizată, inginer I. L. C. (filele 25 – 30 dosar fond).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate, referitoare la dispoziția de admitere a acțiunii și cea privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul A. Ș., domiciliat . împotriva sentinței civile nr. 1033 din 2 septembrie 2014 pronunțată de judecătoria Târgu N., în contradictoriu cu intimații-pârâți . V., domiciliată în Târgu N., ., ., . E., domiciliată în ., județul N., B. N., domiciliată în comuna D. Roșie, ., A. C., A. C. și A. D. – domiciliați în comuna Dărmănești, .. 75, județul Bacău și intimata-reclamantă B. M., domiciliată în ..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul următor:
Constată că reclamanta este proprietara imobilului una casă de locuit, construită în anul 1996, în suprafață de 53 mp, în loc de 41 mp, compusă din trei camere și un chiler, construită pe fundație de beton, din chirpici și bolțari, acoperită cu tablă, situată în intravilanul satului și comunei P., județul N., pe terenul în suprafață de 950 mp, proprietatea def. D. C., conform titlului de proprietate nr. 43/1640/13.03.2002, imobile învecinate cu: N - Asofroniei V., E- drum sătesc; S- P. I. și V: L. V., identificate în documentația cadastrală întocmită de Persoana fizică autorizată, inginer I. L. C. (filele 25 – 30 dosar fond).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01.04.2015.
Președinte,Judecător,Grefier,
D. MitrofanValentina BaciuDumitrica L.
Red. și tehnored./D.M./05.05.2015
Tehnored/D.L./07.05.2015
Fond/C.I. U..
Ex.11
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 166/2015. Tribunalul NEAMŢ | Succesiune. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
