Fond funciar. Decizia nr. 253/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 22-03-2012 în dosarul nr. 253/RC
Dosar nr._ - anulare parțială titlul de proprietate -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 253/RC
Ședința publică din 22.03.2012
Instanța compusă din:
Președinte: D. M. – judecător
D. S. – judecător
L. F. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul - reclamant U. G., domiciliat în comuna Săvinești, . N., împotriva sentinței civile nr. 2266 din 22.04.2011 a Judecătoriei Piatra N. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații - pârâți A. N. V., domiciliat în Piatra N., ., ., ., C. L. Săvinești pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., având ca obiect anulare parțială titlul de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul - reclamant U. G., intimatul - pârât A. N. V. asistat de avocat substituient I. R. și avocat C. A. R. pentru intimata - pârâtă C. locală Săvinești, lipsind intimata - pârâtă C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- obiectul cauzei este anulare parțială titlul de proprietate;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurentul - reclamant U. G. depune la dosar cerere de amânare pentru a obține înscrisuri de la Arhivele Naționale București, anexând în dovedire copia confirmării de primire de la instituția menționată.
Instanța constată că recurentul - reclamant U. G. a depus cerere de amânare motivat de faptul că a formulat o cerere la Arhivele Naționale.
Instanța dă cuvântul părților cu privire la pronunțarea instanței de fond pe cererea inițială, și nu pe cererea modificată.
Doamna avocat substituient I. R., pentru intimatul - pârât A. V., arată că prin sentința recurată instanța de fond a admis excepția lipsei de interes, soluție pe care o apreciază ca fiind corectă.
Instanța pune în discuția părților cererea de amânare formulată de recurentul - reclamant U. G. prin care acesta solicită un termen mai lung pentru a depune acte dinainte de anul 1959.
Doamna avocat substituient I. R., pentru intimatul - pârât A. V., se opune amânării cauzei având în vedere că titlul de proprietate emis nu a fost contestat.
Doamna avocat C. A. R. pentru intimata - pârâtă C. locală Săvinești pentru aplicarea legilor fondului funciar, lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de amânare.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de recurentul - reclamant U. G. având în vedere că aspectele în speță privesc parcurgerea procedurii privind reconstituirea dreptului de proprietate, iar în anularea titlului de proprietate se poate discuta doar cu privire la o reconstituire deja efectuată, nu cu privire la o reconstituire a dreptului de proprietate direct în instanță.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Recurentul - reclamant U. G. solicită ca suprafața de 1210 m.p. să fie împărțită la doi, să fie demolată anexa construită pe hat și să-i fie plătită suprafața de 1800 m.p.; cu cheltuieli de judecată.
Doamna avocat substituient I. R., pentru intimatul - pârât A. V., solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Arată că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă și că pe numele lui A. C. N. s-a eliberat titlu de proprietate în anul 2003 pentru suprafața de 7908 m.p., procesul verbal de punere în posesie fiind din anul 1994. Cu privire la titlul de proprietate al autorului recurentului, arată că nu a fost contestat niciodată și nici nu s-a efectuat procedura prealabilă. Mai învederează apărătorul intimatului că este neîntemeiată cererea de demolare a anexei, fiind inadmisibilă formularea ei în recurs; cu cheltuieli de judecată; depune la dosar chitanța nr._ privind achitarea onorariului de avocat.
Recurentul - reclamant U. G. depune la dosar precizări, dar instanța îi atrage atenția că după închiderea dezbaterilor nu se mai pot formula precizări, motiv pentru care acesta solicită restituirea documentului depus.
Doamna avocat C. A. R. pentru intimata - pârâtă C. locală Săvinești pentru aplicarea legilor fondului funciar, apreciază că sentința instanței de fond este temeinică și legală, admițându-se în mod corect excepția lipsei de interes. Mai arată că pe numele A. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață mai mare deoarece s-a oferit o compensare pentru că nu a primit toată suprafața la care avea dreptul; cu privire la reclamantul U., arată că reconstituirea s-a făcut pe suprafața care era în rolul autorilor săi, iar titlul de proprietate nu a fost contestat și nu s-a formulat nici o altă cerere asupra acelei parcele de teren; fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2266 din 22.04.2011 a Judecătoriei Piatra N. pronunțată în dosarul nr._, tribunalul constată următoarele:
Constată că prin sentința civilă nr. 2266, din data de 22.04.2011 pronunțată de Judecătoria Piatra N. a fost admisă excepția lipsei de interes a acțiunii și respinsă acțiunea formulată de reclamantul U. G., în contradictoriu cu pârâții A. N. V., C. locală Săvinești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca fiind lipsită de interes. A fost obligat reclamantul să-i achite pârâtului A. N. V. suma de 1100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 29.01.2010 sub nr._, reclamantul U. G. a chemat în judecată pe pârâții A. N. V., C. locală Săvinești și C. județeană N., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 eliberat pe numele defunctului A. C. N., tatăl pârâtului, în sensul diminuării suprafeței de 7908 m.p. teren, situat în intravilanul satului D. Deal, . 1, . 43/2, având vecinătățile: N – drum exploatare, E – U. Gr. N., S – . – S. A., la suprafața de 6500 m.p. teren, atât cât este înscrisă în rolul agricol al autorului pârâtului.
De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului A. N. V. la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că autorului pârâtului i s-a emis titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003, în care figurează cu suprafața de 7908 m.p. teren, situată în intravilanul satului D. Deal, ., în sola 1, . 43/2, deși în rolul agricol acesta avea înscrisă în intravilan doar o suprafață de 6500 m.p. teren, astfel că titlul de proprietate al autorului pârâtului nu a fost corect emis, nefiind respectate actele care au stat la baza emiterii acestuia și în consecință reconstituindu-i-se dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren mai mari decât cea adusă efectiv în C.A.P.
A mai arătat reclamantul că acest lucru l-a depistat din adresa nr. 373/21.02.1995 eliberată de Primăria comunei Săvinești și, întrucât titlul de proprietate a fost nelegal emis autorului pârâtului, lucru care îl prejudiciază și pe el, a fost nevoit să promoveze prezenta acțiune.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
În dovedire reclamantul a înțeles să se folosească la judecata în fond de proba cu înscrisuri.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru conform prevederilor art. 42 din Legea. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Pârâtul A. N. V. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precum și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, a arătat că prin titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 eliberat în favoarea defunctului său tată, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,1508 ha teren, pe raza satului D. Deal, ., din care o suprafață de 3600 m.p. este situată în extravilan și o suprafață de 7908 m.p. este situată în intravilan.
Întinderea suprafeței de teren reconstituite corespunde celei deținute de autorul său în perioada anterioară cooperativizării, acesta înscriindu-se în C.A.P. cu suprafața de 1,08 ha teren arabil, lui rămânându-i terenul curți construcții de 0,08 ha, suprafața totală avută în proprietate fiind de 1,16 ha teren.
La data reconstituirii dreptului său de proprietate, defunctul său tată a fost pus în posesie cu terenurile pe care le-a avut anterior înscrierii în C.A.P., eliberându-i-se în acest sens procesul verbal de punere în posesie nr. 33/08.01.1994, pentru suprafața de 8406 m.p. teren având vecinătățile: N – drum exploatare, E – U. N., S – . – S. A..
Deși i s-a eliberat procesul verbal de punere în posesie pentru suprafața de 8406 m.p. teren intravilan, în fișa prealabilă emiterii titlului de proprietate și ulterior în acesta din urmă a fost înscrisă o suprafață de doar 7908 m.p. teren intravilan, deci mai puțin cu aproximativ 500 m.p.
S-a mai arătat, în întâmpinare, că reclamantul este moștenitorul defunctului U. N., în favoarea căruia s-a eliberat titlul de proprietate nr. 58/1162/21.04.2003 și care nu a contestat niciodată înscrisurile prealabile emiterii titlului de proprietate și că în nici un caz reclamantul, care este doar unul dintre moștenitori, nu poate solicita radierea unei suprafețe de teren din titlul emis defunctului A. C. N., în condițiile în care nu a parcurs procedura prealabilă cu privire la această suprafață de teren.
De altfel, a mai învederat pârâtul că în registrul agricol emis pe numele defunctului U. N. este înscrisă o suprafață de 0,36 ha teren în punctul „Acasă”, iar în titlul de proprietate s-a înscris o suprafață de 4200 m.p.
În concluzie, a precizat pârâtul că titlul de proprietate a cărui anulare parțială se solicită a fost emis cu respectarea dispozițiilor din Legea nr. 18/1991, motiv pentru care acțiunea formulată se impune a fi respinsă.
În susținere, pârâtul a depus la dosar o . înscrisuri, în copie, inclusiv cele la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării.
Ulterior au formulat o completare a întâmpinării, prin care au arătat că terenul atribuit de fostul C.A.P. Borlești, pe care și-au construit ei locuința, reprezenta la acea dată lot în folosință și l-a despăgubit pe cel care-l avea în folosință, respectiv autorul reclamantei, atât cu bani, cât și cu produse, și i-a arat și două ogoare de teren, tocmai pentru a nu avea nici un fel de probleme cu acesta.
C. locală Săvinești a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, precizând, pe fondul cauzei și faptul că titlul de proprietate a cărui anulare se solicită a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, dar a menționat că înțelege să lase soluția la aprecierea instanței. A solicitat, însă, respingerea ca neîntemeiat, față de C. locală Săvinești, a capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, neputându-se reține nici o culpă în sarcina sa în acest litigiu și având în vedere că nu este persoană juridică.
În vederea soluționării cauzei, a învederat comisia locală că în anul 1991 autorul pârâtului, numitul A. C. N., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile pe care le-a avut în proprietate anterior cooperativizării.
C. locală Săvinești l-a înscris pe acesta în tabelul anexă nr. 2a, cuprinzând membrii cooperatori în viață, la poziția nr. 49 . propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,06 ha, propunere ce a fost validată de către C. județeană N. prin Hotărârea nr. 50/05.08.1991.
Ulterior, în anul 1992, prin sentința civilă nr. 4823/05.02.1992 a Judecătoriei Piatra N., în favoarea autorului pârâtului s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1,90 ha, astfel că în favoarea numitului A. C. N. a fost emis titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 pentru suprafața totală de 1,15 ha.
În ceea ce privește suprafața de 7908 m.p. teren înscrisă în titlul de proprietate sus-menționat, aceasta reprezintă suprafața ocupată de curți construcții și grădina aferentă și își are corespondentul în registrul agricol din perioada 1959-1962 al autorului pârâtului, la punctele 1 și 2. În acest sens, a menționat comisia locală că, într-adevăr, în acest registru agricol suprafața înscrisă ca fiind aferentă casei și grădinii este de 6500 m.p., însă plusul de teren, de la 6500 m.p., cât figurează în registrul agricol, la 7908 m.p., cât este înscris în titlul de proprietate contestat, îl reprezintă terenul dat în compensare pentru restul de teren la care A. N. ar fi avut dreptul.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face de regulă pe vechile amplasamente, deci nu este obligatoriu ca restituirea terenurilor să se facă pe vechiul amplasament, astfel că în cazul de față era normal ca numitului A. N. să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren ce a fost găsită la fața locului în momentul punerii în posesie și care era stăpânită de acesta.
În ceea ce privește lipsa de interes pe care a invocat-o, comisia locală a arătat că reclamantul susține că, din cauza nelegalității emiterii titlului de proprietate în favoarea autorului pârâtului, îi este prejudiciat dreptul de proprietate, însă nu se precizează în ce mod.
În acest sens, a menționat că în favoarea reclamantului s-a emis titlul de proprietate pentru suprafața de 4200 m.p. aferentă curții și grădinii, conform evidențelor agricole și a măsurătorilor efectuate cu ocazia punerii în posesie a acestuia.
Alăturat întâmpinării, C. locală Săvinești a depus la dosar documentațiile ce au stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate eliberate în favoarea autorului pârâtului și respectiv a moștenitorilor defunctului U. Gr. N..
La termenul de judecată din data de 10.09.2010 instanța de fond i-a pus în vedere reclamantului să justifice interesul promovării prezentei acțiuni, sens în care acesta a solicitat acordarea unui termen de judecată.
Prin precizările formulate reclamantul a precizat că suprafața de 1400 m.p., cu cât s-a înscris mai mult în titlul de proprietate emis autorului pârâtului, provenea de la tatăl său, U. Gr. N., și nu de la A. N., dar a precizat că nu înțelege să solicite teren de la numitul A. N., ci să solicite respectarea dreptului de proprietate ce i se cuvine după părinții săi.
În acest sens, a menționat că el este fiul lui U. Gr. N., iar pârâtul este nepotul de fiu al lui A. (fostă U. ) E. și că autorii lor, sus-menționați, au fost copiii lui U. M., care a avut în proprietate, în intravilan, o suprafață de 12.108 m.p.
Cu toate acestea, anterior cooperativizării, numitul U. Gr. N. a deținut în intravilan o suprafață de 4200 m.p., iar numita A. E. a deținut o suprafață de 7908 m.p., când în mod corect fiecare din cei doi copii ai lui U. M. ar fi trebuit să dețină câte 6054 m.p. teren.
A mai solicitat reclamantul obligarea pârâtului A. V. de a-și demola anexa construită pe linia despărțitoare a proprietăților lor, precum și partajarea masei succesorale după defuncta U. M., aceste ultime capete de cerere nemaifiind susținute ulterior de către reclamant.
C. locală Săvinești a formulat un răspuns la precizările formulate de către reclamant, arătând că acțiunea se impune a fi respinsă ca fiind lipsită de interes sau pe fond ca neîntemeiată, învederând în esență următoarele:
Autorul reclamantului figura în registrul agricol în perioada anterioară cooperativizării cu suprafața de 4200 m.p., exact atât cât a fost înscrisă în titlul de proprietate al acestuia.
Reclamantul nu a reclamant niciodată, referitor la terenul aferent casei de locuit și grădinii, că ar avea dreptul la o suprafață de teren mai mare și, de altfel, nici prin precizările la acțiune nu susține acest lucru, ci este nemulțumit de faptul că tatăl său, în calitate de moștenitor al defunctei U. M. a primit ca zestre o suprafață de teren mai mică comparativ cu mătușa lui, A. E. (bunica pârâtului).
În acest sens, reclamantul recunoaște faptul că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1400 m.p. ce solicită a fi radiată din titlul de proprietate eliberat autorului pârâtului.
În temeiul art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de fond a încuviințat părților probele cu înscrisuri, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile în dezlegarea pricinii.
Analizând cu prioritate apărările formulate de către pârâta C. locală Săvinești pe cale de excepție, prin care susține că reclamantul nu justifică un interes legitim în promovarea acțiunii de față, prima instanță a reținut următoarele:
Autorul pârâtului, numitul A. C. N., a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 1593/20.03.1991, pentru terenurile pe care le-a avut în proprietate anterior cooperativizării, atât pentru cele înscrise în registrul agricol, cât și pentru cele nemenționate în acest registru, cerere în baza căreia C. locală Săvinești l-a înscris pe solicitant în tabelul anexă nr. 2a, cuprinzând membrii cooperatori în viață, la poziția nr. 49 . propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,06 ha, propunere ce a fost validată de către C. județeană N. prin Hotărârea nr. 50/05.08.1991.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 4823/05.02.1992 a Judecătoriei Piatra N., în favoarea autorului pârâtului s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1,90 ha, astfel că în favoarea numitului A. C. N. a fost emis titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 pentru suprafața totală de 1,1508 ha.
Conform susținerilor comisiei locale, suprafața de 7908 m.p. înscrisă în titlul de proprietate eliberat autorului pârâtului reprezintă suprafața ocupată de curți construcții și grădina aferentă și își are corespondentul în registrul agricol din perioada 1959-1962 al autorului pârâtului, la punctele 1 și 2. A menționat comisia locală că, într-adevăr, în registrul agricol suprafața înscrisă ca fiind aferentă casei și grădinii este de 6500 m.p. (în punctul „În grădină” figurând suprafața de 5600 m.p. teren arabil și 900 m.p. teren curte), însă plusul de teren, de la 6500 m.p., cât figurează în registrul agricol, la 7908 m.p., cât este înscris în titlul de proprietate contestat, îl reprezintă terenul dat în compensare pentru restul de teren la care A. N. ar fi avut dreptul.
Instanța de fond a mai reținut, de asemenea, din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu susținerile părților, că în favoarea moștenitorilor defunctului U. Gr. N., între care și reclamantul, a fost emis titlul de proprietate nr. 58/1162/21.04.2002 pentru suprafața de 6,9550 ha.
Hotărârile comisiilor de fond funciar în baza cărora a fost emis acest titlu de proprietate nu au fost contestate de către reclamant, care nu a formulat nici cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de teren a cărei radiere o solicită din titlul de proprietate emis autorului pârâtului în baza Legii nr. 247/2005, deși, potrivit dispozițiilor art. I pct. 37 din actul normativ respectiv, li s-a dat această posibilitate foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora.
Potrivit articolului III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim.”
Prin interes se înțelege folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Față de cele menționate, a reținut prima instanță că reclamantul nu justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni în anulare titlu de proprietate, având în vedere că, în ipoteza radierii din titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 a suprafeței de 1408 m.p., cât ar depăși suprafața de 6500 m.p. la care se precizează în cererea de chemare în judecată că ar fi îndreptățit autorul pârâtului, reclamantul nu ar obține nici un avantaj, întrucât, așa cum s-a menționat, nu a formulat până în prezent cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren.
Cum reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1408 m.p., a constatat prima instanță că în privința acestei suprafețe nu a fost parcursă, de către reclamant, procedura specială și obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de H.G. nr. 890/2005, care se finalizează cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foștii proprietari sau de moștenitorii acestora, emisă de C. județeană N., împotriva căreia se poate formula plângere conform art. 53 din Legea nr. 18/1991.
În considerarea celor expuse anterior, instanța de fond a dispus admiterea excepției lipsei de interes invocată de pârâta C. locală Săvinești și în consecință a respins acțiunea, ca fiind lipsită de interes.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat pe reclamant, ca parte căzută în pretenții, să achite pârâtului A. N. V. suma de 1100 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul U. G.. Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului N. sub același număr generat în ECRIS, la judecata în fond, și anume sub nr._ .
În recursul declarat, reclamantul a criticat sentința, pentru următoarele motive:
A solicitat anularea titlului de proprietate eliberat pe numele A. N. V., deoarece terenul de 1800 m.p. revenea lui U. N., întrucât acesta are 4200 m.p., iar A. E. 7908 m.p. Întreaga suprafață de_ m.p. a fost în proprietatea lui U. M., căsătorită cu U. G. și care au avut doi copii, pe U. N. și A. E.. A. (născută U.) E. nu are dreptul la terenul după U. G., deoarece acesta era decedat la momentul la care s-a născut. Nu s-a adresat instanței și nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate deoarece, cât timp a trăit, A. E. a mințit și a declarat că are acte pe pământ de la U. M., însă cu acest teren a fost împroprietărită U. M., fiind neadevărată susținerea că terenul a fost cumpărat de A. de la C.A.P. Terenul de_ m.p. a fost un singur trup, din care 4200 m.p. sunt în grădină la reclamant, iar 7908 m.p. reprezintă grădina pârâtului, aceste două trupuri fiind învecinate. Mai arată că în anul 1991 A. E. nu a solicitat ca cei 1800 m.p. să fie incluși în titlul său de proprietate. Întrucât fiecare dintre moștenitori are dreptul la părți egale din suprafața totală, reclamantul precizează că a ocupat 1800 m.p. din ceea ce i se cuvenea lui U. N. de la mama sa.
Față de cele menționate, reclamantul consideră că în mod greșit instanța de fond nu a dispus împărțirea în părți egale a terenului de_ m.p., în condițiile în care U. M. a avut doi copii. Mai solicită reclamantul ca instanța să dispună obligarea pârâtului la demolarea anexei construită pe linia hotar cu scurgerea spre proprietatea reclamantului, pentru care nu are autorizație de construire.
Mai precizează reclamantul că nu este de acord nici cu plata cheltuielilor de judecată, dat fiind că pârâtul a dat terenul în arendă și a încasat diferite sume de bani și, ca atare, deoarece consideră că are dreptul la acest teren apreciază că cel care-i datorează sume de bani cu titlu de cheltuieli de judecată este pârâtul și nu invers.
P. toate aceste motive, reclamantul solicită admiterea recursului declarat.
Față de recursul declarat de reclamant, pârâta C. locală Săvinești de aplicare a legilor fondului funciar a formulat întâmpinare, în care a arătat că, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat instanței să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 eliberat pe numele def. A. C. N., în sensul diminuării suprafeței de 7908 m.p., astfel încât suprafața în cauză să fie de 6500 m.p., motivând, în esență, că titlul de proprietate emis pe numele A. C. N. nu a respectat actele care au stat la baza emiterii acestuia, adică evidențele agricole din perioada anterioară colectivizării.
Pârâta arată că titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003 a fost eliberat pe numele A. C. N., autorul pârâtului A. N. V., în baza cererii formulate în anul 1991 de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de acesta înainte de colectivizare, pentru suprafața de 1,06 ha. Propunerea de reconstituire a fost validată prin Hotărârea nr. 50/05.08.1991 a Comisiei Județene N.. Ulterior, în anul 1992, prin sentința civilă nr. 4823/05.02.1992 a Judecătoriei Piatra N. i s-a reconstituit pârâtului dreptul asupra a 1,90 ha, fiind emis titlu în anul 2003 pentru 1,15 ha. Suprafața de 7908 m.p. reprezintă terenul curți construcții și grădină și își are corespondentul în rolul agricol din perioada 1959-1962 a autorului pârâților la pct.1 și 2, iar plusul de la 6500 la 7908 este teren dat în compensare pentru restul de teren la care A. N. ar fi avut dreptul. Consideră pârâta că este corectă această compensare, deoarece atribuirea efectivă a terenurilor se face de regulă pe vechile amplasamente.
Cu privire la titlul eliberat autorului reclamantului, U. Gr. N., cu nr. 58/1162/21.04.2003, arată pârâta că acest titlu s-a emis pentru terenurile cu care s-a înscris în C.A.P., în suprafață totală de 6,9550 ha. P. terenul curți construcții a fost reconstituit dreptul pentru suprafața de 4200 m.p., cu care figura autorul pârâtului în rolul agricol din perioada anterioară colectivizării. Terenul a fost înscris în titlul de proprietate după emiterea fișei provizorii de proprietate, care a individualizat terenul și care a fost semnată de către moștenitori. Mai mult, reclamantul nu și-a fundamentat pretențiile pe faptul că autorul său ar fi deținut la momentul colectivizării o suprafață de teren mai mare în intravilan și, de asemenea, recunoaște că nu a formulat cerere de reconstituire cu privire la suprafața de 1400 m.p., teren solicitat să fie radiat din titlul de proprietate al pârâtului.
Referitor la solicitările reclamantului, privind succesiunea autoarei U. M., care era decedată la momentul cooperativizării, pot fi rezolvate pe calea dreptului comun, iar comisia locală nu are nici competență și nici calitate pe acest aspect.
Mai arată pârâta că actele emise în cadrul procedurii speciale și obligatorii de reconstituire a dreptului de proprietate nu au fost contestate nici de către reclamant și nici de către pârât, nefiind în acest sens contestate hotărârile comisiei județene de validare a dreptului în fața instanței de judecată. Cum legitimarea procesuală activă în promovarea unei acțiuni în anularea titlului de proprietate este justificată de existența unui interes legitim constând, de regulă, într-un prejudiciu adus acestuia prin actul respectiv de reconstituire, pârâta consideră că acest interes în speță nu există, deoarece autorului reclamantului i s-a reconstituit dreptul asupra terenului din intravilan pe care l-a solicitat și care este în concordanță cu evidențele din registrul agricol și cu măsurătorile efectuate la momentul punerii în posesie.
Prin urmare, arată pârâta, dacă reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în nume propriu sau în calitate de moștenitor al autorului său, cu privire la . în prezenta acțiune solicită să fie radiată din titlul pârâtului, acesta nu justifică un interes în promovarea acțiunii de anulare a titlului de proprietate, motive față de care consideră pârâta că instanța de fond a făcut o legală și corectă apreciere a probelor administrate în cauză, dispunând respingerea acțiunii pentru lipsa de interes, și, ca atare, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Pârâtul A. V. a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamant, prin care a solicita respingerea, cu următoarea argumentare:
Prin recursul formulat, reclamantul critică, într-un mod total incoerent, sentința civilă, arătând că terenul de 7908 m.p. a fost proprietatea lui U. M. care a avut doi copii, neputând fi proprietatea familiei A.. De asemenea, reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul să demoleze anexa construită pe linia de hotar, cu scurgerea pe terenul său și de asemenea solicită să nu fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel cum s-a menționat și în fața instanței de fond, pârâtul precizează că, prin titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,1508 ha teren, din care suprafața de 3600 m.p. este extravilan și 7908 m.p. în intravilan. Aceste suprafețe, arată pârâtul, au fost deținute de defunctul său tată și, cu toate că a fost emis procesul verbal de punere în posesie nr. 33/08.01.1994 pentru suprafața de 8406 m.p., în titlul de proprietate a fost înscrisă doar suprafața de 7908 m.p., cu aproximativ 500 m.p. mai puțin.
Recurentul, care este moștenitorul defunctului U. N., căruia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 58/1162/21.04.2003, nu a contestat niciodată înscrisurile prealabile emiterii titlului și nu a parcurs procedura prealabilă pentru suprafața de teren solicitată și de aceea, consideră pârâtul, nu poate în prezent să aibă îndreptățire pentru anularea titlului de proprietate al autorului său.
A mai arătat pârâtul că în registrul agricol autorul pârâtului a avut suprafața de 0,36 ha în punctul Acasă, iar în titlul de proprietate s-a evidențiat suprafața de 4299 m.p. și, ca atare, terenul de 7908 m.p. nu poate fi radiat din titlu, deoarece este proprietatea sa în calitate de moștenitor al autorului direct.
Cu privire la cererea reclamantului de obligare a pârâtului la demolarea anexei și la plata sumei de 2000 lei, pârâtul menționează că o astfel de cerere se încadrează în categoria cererilor noi formulate în calea de atac, care sunt inadmisibile și solicită să fie înlăturate. De asemenea, solicită pârâtul și respingerea cererii de obligarea a sa la plata cheltuielilor de judecată, această obligație fiind în sarcina părții care cade în pretenții.
P. toate aceste motive, pârâtul A. V. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamant.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, se constată că este fondat recursul declarat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În fapt, prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat anularea parțială a titlul de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003, eliberat pe numele defunctului A. C. N., tatăl pârâtului, prin diminuarea suprafeței de 7908 m.p., la suprafața de 6500 m.p., cât este înscris în rolul agricol al autorului.
Prin precizarea la acțiune – fila 74 dosar fond – reclamantul a completat petitul acțiunii și a solicitat împărțirea terenului în suprafață de_ m.p. între moștenitori, să se dispună obligarea pârâtului la demolarea anexei construită fără autorizație pe cheltuiala sa sau autorizarea reclamantului să efectueze demolarea pe cheltuiala pârâtului, precum și un capăt de cerere, având ca obiect pretenții, constând în partea ce i se cuvine din închirierea terenului de 1854 m.p., din anul 1990 și până în prezent, precum și cheltuieli de judecată.
În recursul declarat, reclamantul a criticat sentința cu privire la fiecare dintre capetele de cerere deduse judecății atât din acțiunea introductivă de instanță, cât și ca urmare a precizărilor depuse ulterior.
Analizând pe rând fiecare dintre capetele de cerere, se constată următoarele:
Cu privire la petitul dedus judecății, prin cererea inițială de învestire a instanței, având ca obiect anulare parțială titlul de proprietate, se constată că pentru a fi posibilă anularea unui titlu de proprietate, întemeiată pe dispozițiile art. III alin. 1 lit. a, pct. i din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, este necesară dovedirea interesului legitim în promovarea acțiunii, de către persoana care invocă această nulitate, în speță reclamantul. Interesul, conform art. III alin. 2 din același act normativ, trebuie să fie legitim, personal, născut și actual. P. a fi dovedită condiția interesului legitim în promovarea acțiunii, este necesar ca în persoana reclamantului, în nume propriu sau în calitate de moștenitor al autorului, să fi fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului, cu privire la care se solicită excluderea din titlul de proprietate eliberat pârâtului. Ori, în cauza de față, reclamantul, care a formulat cerere de reconstituire în calitate de moștenitor al autorului U. Gr. N., a obținut titlul de proprietate nr. 58/1162/21.04.2003, în care a fost înscrisă suprafața totală de 6,9550 ha teren, din care în intravilan, în tarlaua 1, . 44/2 suprafața de 4200 m.p. (fila 5 dosar fond), în condițiile în care în rolul agricol corespunzător anului 1961, autorul figura cu suprafața de 4,58 ha. De asemenea, reclamantul nu a făcut dovada faptului că, pentru terenul solicitat să fie exclus din titlul pârâtului, a formulat o altă cerere de reconstituire, pentru care să fi fost emisă de către C. Județeană N. hotărâre de validare/invalidare a propunerii de admitere/respingere a Comisiei locale Săvinești. Mai mult, reclamantul a recunoscut și la judecata în fond, dar și în motivele de recurs, că nu a solicitat acest teren, deoarece a fost indus în eroare de către autoarea pârâtului, care a afirmat că are acte de proprietate de la autorul comun, pentru această suprafață.
Prin urmare, având în vedere că pentru această teren reclamantul nu a dovedit existența în favoarea sa a unei reconstituiri a dreptului de proprietate, se constată că în mod corect prima instanță a respins acțiunea pentru lipsa de interes a reclamantului în formularea acțiunii, deoarece reclamantul nu are nici un folos practic în urma excluderii din titlul pârâtului a suprafeței de 1408 m.p., pentru că nu se poate emite un titlu în favoarea sa atâta timp cât nu are la rândul său un drept recunoscut asupra terenului, conform legilor fondului funciar și cu respectarea procedurii speciale prevăzute de acestea.
Susținerea reclamantului, din motivele de recurs, conform căreia este moștenitorul autorului său U. Gr. N. și, ca atare, este îndreptățit la suprafața de 1408 m.p. din titlul pârâtului, nu este generatoare de consecințe juridice, în raport de dispozițiile speciale din legile funciare, în lipsa cererii de reconstituire soluționată favorabil de comisiile de fond funciar. De asemenea, nici simpla calitate de moștenitor al pârâtului după U. Gr. N., în concurs cu pârâtul A. N. V., nu poate să conducă, în mod direct, la anularea titlului de proprietate eliberat acestuia, în condițiile în care autorul său, A. C. N. – căsătorit cu A. (născută U.) E., fiica lui U. S. G. și U. M., alături de U. Gr. N., celălalt fiu al acelorași autori – a avut rol agricol distinct de al părinților soției sale înainte de colectivizare și a primit terenul din titlul de proprietate cu respectarea evidențelor agricole.
În condițiile în care acțiunea de anulare parțială a titlului de proprietate eliberat pârâtului a fost respinsă, în mod legal, pe lipsa interesului reclamantului în promovarea acțiunii, se constată că obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată s-a dispus cu respectarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul având calitatea de parte căzută în pretenții.
P. toate aceste considerente, se constată că instanța de fond a făcut o legală apreciere a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale incidente, motive în temeiul cărora se va dispune, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 teza a II-a, menținerea soluției cu privire la respingerea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003.
În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect partajul terenului în suprafață de_ m.p. care a aparținut autorului, obligarea pârâtului la demolarea anexei construită fără autorizație, obligarea pârâtului la plata sumelor rezultate din închirierea terenului de 1854 m.p., din anul 1990 și până în prezent, precum și cheltuieli de judecată, se constată că acestea au fost formulate de reclamant prin precizarea la acțiune – fila 74 dosar fond. Instanța de fond a comunicat aceste precizări, care reprezintă o completare a petitului inițial, către celelalte părți, la termenul de judecată din data de 25.02.2011. La următorul termen de judecată instanța de fond, fără a pune în discuție completarea acțiunii formulată de reclamant, a acordat cuvântul părților asupra fondului cauzei. Prin hotărârea pronunțată nu s-a soluționat în nici un fel și nu s-a făcut nicio referire la solicitările din completarea la acțiune, care au rămas, în totalitate, nesoluționate.
Având în vedere că instanța de fond nu a dat o soluționare cererii de completare a acțiunii, cu referire la toate capetele de cerere înscrise în aceasta, se constată că sunt incidente dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, motive față de care se va dispune admiterea recursului declarat de reclamant, casarea în parte a sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare în fond la aceeași instanță, în vederea soluționării capetelor de cerere din precizarea la acțiune.
În rejudecare, prima instanță va analiza, cu respectarea principiului disponibilității și al contradictorialității care guvernează procesul civil, capetele de cerere menționate la fila 74 din dosarul de fond și reiterate în motivele de recurs, va stabili taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar corespunzător fiecărui petit, va administra toate probele pe care le va considera necesare pentru cererile aflate în termenul de prescripție necesar promovării și va pronunța o hotărâre argumentată pentru fiecare dintre acestea.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul U. G., domiciliat în comuna Săvinești, . N., împotriva sentinței civile nr. 2266 din 22.04.2011 a Judecătoriei Piatra N., în contradictoriu cu intimații - pârâți A. N. V., domiciliat în Piatra N., ., ., județul N., C. L. Săvinești pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
Casează în parte sentința recurată și trimite cauza la prima instanță în vederea soluționării capetelor de cerere din precizarea la acțiune.
Menține soluția cu privire la respingerea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr. 58/1100/24.12.2003, ca fiind lipsită de interes.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.03.2012.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. M. D. S., C. Ailuțoaei
L. F.
Red. și tehnored. L.F. – 04.04.2012
Tehnored. C.A. – 05.04.2012
2 ex.
Fond: C. Șugaru
DOSAR NR._ din . |
C Ă T R E,
Judecătoria Piatra N.; județul N.
Vă înaintăm alăturat dosarul nr. _ al Tribunalului N., în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 253/RC/22.03.2012, prin care s-a dispus casarea în parte a sentinței recurate și trimiterea cauzei la prima instanță în vederea soluționării capetelor de cerere din precizarea la acțiune. Dosarul conține . file, având atașat dosarul nr. _ al Judecătoriei Piatra N..
Președinte, Grefier,
D. M. C. Ailuțoaei
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 268/2012. Tribunalul NEAMŢ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 308/2012. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
