Fond funciar. Decizia nr. 275/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 275/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 275/AC
Dosar nr._ - fond funciar - modificare titlu de proprietate -
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16.09.2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 275/AC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - U. A. M. | - judecător |
- C. M. | - judecător | |
- M. M. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta - reclamantă B. T., domiciliată în ., ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 207 din data de 29.01.2014 pronunțată de către Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți: M. Țoșcă Ș., M. Țoșcă T., ambii cu domiciliul în ., ., județul N., C. L. Cîndești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
La apelul nominal, făcut în ședință publică au răspuns apelanta - reclamantă B. T., asistată de avocat B. Noluță cu împuternicire avocațială nr._ aflată la fila 10 dosar, pârâtul – intimat M. T. Ș., asistat de avocat D. D. cu împuternicirea avocațială nr._ aflată la fila 25 dosar, lipsă fiind intimatele: M. T. T., C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Cîndești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că:
- obiectul cauzei este fond funciar - modificare titlu de proprietate;
- procedura de citare este îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- apelul este declarat și motivat în termen legal, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Instanța procedează la identificarea părților prezente, respectiv apelanta B. T. identificată cu Carte de Identitate . nr._ și pârâtul – intimat M. T. Ș. identificat cu Carte de Identitate ._.
Avocat D. D. precizează că, în cauză asistă pe intimatul M. T. Ș. și o reprezintă pe intimata M. T. T., lipsă la termenul de astăzi.
Instanța înmânează apărătorului intimaților, avocat D. D. un exemplar al răspunsului la întâmpinare formulat de apelanta B. T..
Având în vedere că prin cererea de apel și întâmpinare nu s-a solicitat administrarea altor probe în afara celor administrate la fond, iar avocații ce reprezintă părțile nu au solicitat administrarea altor probe și nu au formulat alte cereri, instanța se consideră lămurită va dispune închiderea dezbaterilor și va acorda cuvântul pe fond asupra cererii de apel.
Întrebate fiind părțile prezente dacă solicită acordarea unui termen pentru a depune note scrise în susținerea apelului, acestea arată că nu au lucruri suplimentare de adăugat față de cele consemnate în cererea de apel. Față de cele menționate de către părțile prezente, instanța estimează durata procesului la un singur termen de judecată și apreciază că nu mai este necesar acordarea unui alt termen pentru dezbaterea cauzei în fond, urmând ca dezbaterea cauzei să se facă la acest termen de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Având cuvântul, apelanta – reclamantă B. T., prin avocat B. Noluță solicită admiterea apelului, casarea sentinței civile apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece, instanța de fond nu a analizat în nici un mod fondul cauzei, nu a administrat întreg probatoriul, în mod greșit a ajuns la o așa concluzie și a admis acțiunea pe o excepție nelegală și netemeinică, reclamanta făcând dovada că are tot interesul în promovarea unei astfel de acțiuni. Solicită obligarea intimaților – pârâți la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu ocazia acestui proces în toate fazele procesuale.
Arată că, în mod greșit instanța de fond a admis cu multă ușurință și fără temei excepția lipsei de interes a apelantei – reclamante ridicată de către cei doi intimați – pârâți neținând cont că aceasta îndeplinește cumulativ condițiile necesare promovării acțiunii: pretinde un drept, justifică un interes, are calitate și capacitate procesuală.
Apelanta – reclamantă își apără dreptul său de proprietate, are un interes personal – bunicul său Ș. V. B. prin actul de vânzare transcris sub nr.4165/10.09.1928 de Tribunalul Județului N. a cumpărat suprafața de 23 de prăjini (4117 m.p.), ea fiind persoana prejudiciată, deoarece prin actele de reconstituirea dreptului de proprietate i s-a reconstituit doar suprafața de 3.300 m.p. și nu 4117 m.p. la cât este îndreptățită conform acestui act, i-a fost încălcat dreptul potrivit art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 10 din Declarația universală a drepturilor omului și art. 21 din Constituția României, i-a fost îngrădit accesul liber la justiție și nu a beneficiat de un proces corect și echitabil, instanța de fond avantajându-l în mod vădit pe intimatul – pârât acordându-i cei 488 mp la care acesta nu are dreptul sub nicio formă – având în vedere că autorul său nu l-a avut în rolul agricol.
Mai arată că, apelanta a formulat cerere de reconstituire, în baza legii fondului funciar reactualizată prin Leg.247/2005, ce a fost înregistrată sub nr. 56/19.09.2005 la C. L. Cîndești pentru suprafața de 0,38 ha și nu pentru 0,33 ha cât i-a fost reconstituit prin sentința civilă nr. 3402/10.09.2008 definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Piatra N..
Pîrîtul – intimat M. T. Ș. prin avocat D. D. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile apelate pronunțată de Judecătoria Piatra N., ca fiind temeinică și legală și obligarea apelantei – reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Apreciază că, în mod corect prima instanță a respins cererea de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes considerând că o persoană poate deveni parte în proces dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare, respectiv pretinde un drept, justifică un interes, are capacitate și calitate procesuală.
În mod corect prima instanță a apreciat toate înscrisurile depuse la dosar și a considerat că reclamanta nu justifică un interes în prezenta cauză. Printre înscrisurile pe care le-a depus la dosar sunt într-adevăr două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, însă pentru fiecare cerere de reconstituire a dreptului de proprietate i s-a eliberat un titlu.
În ceea ce privește suprafața pe care o solicită și care reprezintă obiectul cererii pe fond, se referă la cea de a doua cerere (la Legea 247/2005) prin care se solicită reconstituirea pentru suprafața de 0,38 ha pentru care se solicitase inițial și în prima cerere, iar prin hotărârea Comisiei județene s-a respins cererea de validare, motiv pentru care a depus plângere împotriva acesteia. Urmare acestei plângeri, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,33 ha prin sentința civilă nr. 3402/10.09.2008 a Judecătoriei P.N..
Consideră că, dacă reclamanta ar fi justificat și atunci un interes ar fi făcut chiar în stadiul acela recurs la sentință, cea ce înseamnă că suprafața pe care a solicitat-o era cea care într-adevăr a fost reconstituită.
Face vorbire apelanta de înscrisul de vânzare-cumpărare din anul 1928 cu care ar justifica în apel un interes. Ori, solicită a se vedea că acel contract de vânzare cumpărare este al autorului comun Ș. V. B., care ulterior a împărțit acea suprafață de teren în două, conform rolurilor agricole, celor 2 copii, respectiv pe B. Șt. Ș.-autorul intimaților și pe B. G.-autorul apelantei – reclamante.
Apelanta – reclamantă B. T., prin autorul ei, era îndreptățită în a i se reconstitui dreptul de proprietate conform rolului agricol, respectiv suprafața de 3300 mp.
Conform înscrisurilor depuse în dosarul de revendicare și grănițuire înregistrat sub nr._, precum și din dosarul_ având ca obiect plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene 6122/22.06.2007, respectiv Sentința civilă 3402/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra N., cereri de reconstituire drept de proprietate, titlul de proprietate, contracte de vânzare cumpărare, documentațiile cadastrale OCPI, expertiza judiciară administrată în cauză, rezultă că reclamanta deține suprafața de 1699 mp, iar fratele ei, numitul B. Ș., suprafața de 1667 mp. Adunând cele două suprafețe de teren rezultă că reclamanta împreună cu fratele dețin 3366 mp, mai mult cu 66 mp decât în titlul de proprietate nr. 8316/12.10.2009 și așa cum a reținut și instanța de fond, chiar dacă s-ar admite sau s-ar respinge excepția lipsei de interes, reclamanta tot nu a justifica un interes în promovarea acțiunii.
Instanța, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 207/29.01.2013 a Judecătoriei Piatra N. s-a admis excepția lipsei de interes invocată de pârâții: M. Țoșcă Ș. și M. Țoșcă T. și s-a respins, ca fiind lipsită de interes, acțiunea reclamantei B. T. în contradictoriu cu pârâții M. Țoșcă Ș., M. Țoșcă T., C. L. Cândești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a fost obligată reclamanta la cheltuieli de judecată către pârâți.
P. a pronunța sentința prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanta B. T. a chemat în judecată pârâții M. T. Ș., M. T. E., M. T. T., C. locală Cândești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor solicitând modificarea titlului de proprietate nr.19/2128/30.01.2004 emis după defunctul B. Șt. Ș. în favoarea celor doi pârâți persoane fizice, în sensul radierii din suprafața de 3300 mp situată în intravilan, sola 1, . suprafeței de 488 mp, pe motiv că titlul menționat conține o suprafață mai mare față de rolul agricol ce a aparținut autorului, cu cheltuieli de judecată.
Pârâții M. T. Ș., M. T. E., M. T. T. au formulat întâmpinare, invocând, pe cale de excepție, lipsa calității procesual pasive în ceea ce privește pârâtele M. T. E. și M. T. T., care nu sunt nici moștenitoarele legale și nici testamentare ale titularului titlului de proprietate nr.19/2128/30.01.2004. Au mai invocat excepția lipsei de interes, invocând dispozițiile art. III alin.2 din Legea nr.167/1991 și arătând că reclamanta nu poate fi încadrată în categoria „orice altă persoană care justifică un interes legitim”, textul normativ referindu-se la persoane care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate și care invocă un drept real în favoarea lor. Au arătat că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,33 ha prin sentința civilă nr.3402/10.09.2008, în urma căreia a fost emis TP nr.8316/12.10.2009, acțiunea fiind formulată șicanatoriu, reclamanta nefiind titulara vreunui drept asupra terenului care face obiectul acțiunii, iar prin constatarea nevalabilității titlului de proprietate a cărui modificare o solicită nu se produc consecințe juridice în sensul încălcării sau îngrădirii unor drepturi reale aparținând reclamantei. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, arătând că titlul de proprietate emis autorului său a avut la bază rolul agricol, iar cel emis reclamantei a fost ca urmare a pronunțării sentinței civile nr.3402/10.09.2008 și că între părți se derulează un litigiu având ca obiect revendicare și grănițuire, în care urmare a administrării probatoriului a rezultat că reclamanta și fratele ei dețin în fapt o suprafață cu 66 mp mai mare decât cea înscrisă în titlu.
La termenul din data de 16.10.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. T. E., reținând că nu există identitate între persoana acestei pârâte și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Au fost atașate, pentru o justă soluționare a cauzei, dosarele nr._ și_ .
La solicitare instanței, pentru termenul din data de 27.11.2013 reclamanta a depus precizări, reiterând aspecte deja invocate și anexând cererea nr.56/19.09.2005.
La solicitare instanței, C. L. a depus precizări, pentru același termen, arătând că reclamanta nu a formulat cerere pentru suprafața de 488 mp în litigiu, singura cerere formulată fiind cu nr.56/19.09.2005, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3800 mp, cerere care a fost respinsă, însă urmare a sentinței civile a fost emis TP nr.8316/12.10.2009, pentru suprafața de 3300 mp.
La termenul din data de 22.01.2014 instanța a pus în discuție excepția lipsei de interes invocată de pârâți.
În analiza excepției invocate, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Autorul pârâților, B. Ș. a formulat cererea nr.43/1991 solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,05 ha, iar ca urmare a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața menționată, fiind emis titlul de proprietate nr.19/2128/30.01.2004, în care este înscrisă și suprafața de 3300 mp situată în intravilan, sola 1, . care face parte și suprafața de 488 mp ce se solicită a fi radiată.
Autorul pârâtei, B. G. a formulat cererea nr.431/1991 solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,25 ha, iar ca urmare a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,75 ha, fiind emis TP nr._ .
La data de 19.09.2005 reclamanta a formulat cererea nr.56, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3800 mp, prin Hotărârea nr.133/2007 C. L. Cândești propunând respingerea cererii, motivat de împrejurarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, iar prin Hotărârea nr.6122/2007 C. Județeană a validat propunerea. Împotriva acestei Hotărâri reclamanta a formulat plângere, iar prin sentința civilă nr.3402/10.09.2008, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, irevocabilă, instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată, reconstituind în favoarea moștenitorilor defunctului B. Șt. G. dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,33 ha și dispunând obligarea comisiilor la întocmirea documentației și emiterea unui titlu de proprietate. Urmare a pronunțării sentinței menționate, a fost emis TP nr.8316/12.10.2009, pentru suprafața de 3300 mp.
S-a mai reținut că deși inițial prin cererea formulată a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,38 ha, prin plângerea formulată reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,88 ha, însă la termenul din data de 03.09.2008 – (vezi ds. Atașat) și-a precizat acțiunea în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,33 ha, de altfel acțiunea fiind și admisă în acest sens.
Cu privire la suprafața în litigiu, instanța a reținut, contrar susținerilor reclamantei, că nu a fost formulată nici o cerere în baza legilor speciale, întrucât cererea nr.56/19.09.2005 a fost supusă inclusiv controlului judecătoresc, iar reclamanta nu a formulat cale de atac împotriva sentinței nr.3402/10.09.2008, prin care s-a stabilit întinderea dreptului său ca fiind 3300 mp, deși avea deschisă această cale, dacă ar fi considerat că este îndreptățită la o suprafață mai mare. O altă interpretare dată situației de fapt ar reprezenta o încălcare a autorității de lucru judecat, motiv pentru care instanța a înlăturat această argumentație a reclamantei în susținerea interesului în promovarea prezentei cauze. Nici referirea la faptul că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate numai pentru suprafața de 3300 mp și nu pentru întreaga suprafață de 4117 mp la care era îndreptățită potrivit actului de vânzare transcris la nr.4165/10.09.1928 nu poate fi primită, în condițiile în care reclamanta nu a urmat pașii legali prevăzuți de legea specială pentru valorificarea dreptului susținut.
În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997, „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim.”, astfel încât în soluționarea acțiunii instanța trebuie să pornească de la examinarea condițiilor de exercițiu ale acțiunii civile, respectiv de la întrunirea cerințelor de a fi parte în proces. În acest context, instanța este ținută a examina în primul rând interesul legitim al reclamantei de a cere modificarea titlului emis pe numele autorului pârâților, interes justificat numai dacă are, la rându-i, reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, or așa cum a rezultat din situația de fapt așa cum a fost expusă, reclamanta nu justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni, având în vedere că în ipoteza radierii din titlul de proprietate nr.19/2128/30.01.2004 a suprafeței de 488 m.p. teren, nu ar obține nici un avantaj, întrucât, așa cum s-a menționat, nu a formulat până în prezent cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren. Nu poate fi reținut ca și argument în susținerea interesului faptul că titlul menționat conține o suprafață mai mare față de rolul agricol ce a aparținut autorului, în condițiile în care reclamanta nu are nici un folos practic în urma radierii suprafeței în litigiu, neputându-i-se emite un titlu în favoarea sa atâta timp cât nu are la rândul său un drept asupra terenului.
Împotriva sentinței reclamanta a declarat apel criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond a admis și trecut cu foarte multă ușurință și totodată a îmbrățișat fără temei excepția lipsei de interes a apelantei – reclamante ridicată de către cei doi intimați –pârâți neținând cont că aceasta îndeplinește cumulativ condițiile necesare promovării acțiunii, pretinde un drept, justifică un interes, are calitate și capacitate procesuală.
Apelanta – reclamantă își apără dreptul său de proprietate, are un interes personal, născut, actual, legitim și direct – bunicul său Ș. V. B. prin „Act de vânzare” transcris la nr. 4165/10.09.1928 de Tribunalul Județului N. a cumpărat suprafața de 23 prăjini sau 4.117 mp, apelanta fiind persoana prejudiciată, deoarece prin actele de reconstituire, constituirea dreptului de proprietate este doar pentru suprafața de 3.300 mp și nu 4.117 mp cât este îndreptățită conform acestui act.
Apelanta – reclamantă a formulat cererea de reconstituire/constituire la Legea Fondului Funciar – Leg. 247/2005 – cerere înregistrată sub nr. 56/19.09.2005 la C. L. Cândești pentru suprafața de 0,38 ha și nu numai pentru 0,33 ha cât i-a fost reconstituit prin sentința civilă nr. 3402/10.09.2008 pronunțată de către Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .
Nu-și explică cum instanța de judecată reține că nu ar fi fost formulată nicio cerere în baza legilor speciale, atâta timp cât și în conținutul cererii înregistrată sub nr.56/19.09.2005 la C. L. Cândești pentru suprafața de 0,38 ha se arată că” în baza Fondului Funciar reactualizată prin Legea nr. 247/2005”, cererea este datată și înregistrată la data de 19.09.2005.
A făcut dovada prin „Act de vânzare” transcris la nr. 4165/10.09.1928 de Tribunalul Județului N. că bunicul său Ș. V. B. – autorul său – a cumpărat suprafața de 23 prăjini sau 4.117 mp, a deținut întreaga suprafață de 4.117 mp și nu numai 3.300 mp.
A arătat instanței de fond interesul său legitim, l-a justificat și nu înțelege cum instanța a ajuns la concluzia că” în ipoteza radierii din titlul de proprietate nr. 19/2128/30.01.2014 a suprafeței de 488 mp teren, nu ar obține nici un avantaj…” și „ că nu ar avea nici un folos practic în urma radierii suprafeței în litigiu…” dar se întreabă cât de corect este să rămână în titlul intimatului – pârât câtă vreme autorul acestuia nu l-a avut în proprietate în nici un mod – pe unii să-i îmbogățim și pe cel ce are dreptul să-l prejudiciem – nu trebuie o aplicare corectă, egală și legală a legii?
O altă critică a hotărârii constă în aceea că instanța de fond nici măcar nu a încercat să analizeze fondul cauzei în nici un mod, neadministrând întreg probatoriul propus, solicitând în acest sens casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probatoriului.
Consideră că i-a fost încălcat dreptul potrivit art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 10 din Declarația universală a drepturilor omului și art. 21 din Constituția României, i-a fost îngrădit accesul liber la justiție și nu a beneficiat de un proces corect și echitabil, instanța de fond l-a avantajat în mod vădit pe intimatul – pârât acordându-i cei 488 mp la care acesta nu are dreptul sub nicio formă – având în vedere că autorul său nu l-a avut în rolul agricol.
Intimații M. Țoșcă Ș. și M. Țoșcă T., precum și C. L. Cândești au depus întâmpinări.
Prin întâmpinare intimații M. Țoșcă Ș. și M. Țoșcă T. au solicitat respingerea apelului pentru următoarele motive:
Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea legii fondului funciar nr. 18/1991 „nulitatea poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, precum și de alte persoane care justifică un interes legitim”.
Apelanta – reclamantă nu poate fi încadrată în categoria ”orice altă persoană care justifică un interes legitim” întrucât textul normativ se referă la persoane care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau, după caz, de constituire a dreptului de proprietate și care invocă un drept real în favoarea lor.
Defunctul B. St. G., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea 431/07.03.1991(leg.18/1991) pentru suprafața de 1,25 ha, așa cum era menționat în rolul agricol. A se vedea că în suprafața totală de 1,25 ha era inclusă și suprafața de 3300 mp, însă din motive neelucidate s-a reconstituit o suprafață mai mare, fără a fi menționată și suprafața de 3300 mp(0,23 ari și 0,10 ari, în pct.”acasă”). În urma cererii și validării s-a emis Titlul de Proprietate nr. 19/1834/11.08.2003 pentru suprafața de 1,75 ha doar cu terenuri situate în extravilanul comunei Cândești.
Prin cererea nr. 56/19.09.2005 (leg.247/2005) se solicită reconstituirea pentru suprafața de 0,38 ha (pentru care se solicitase inițial și în prima cerere), iar prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 6122/22.06.2007 s-a respins cererea de validare, motiv pentru care reclamanta a depus plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene nr. 6122/22.06.2007(formându-se astfel dosarul nr._ ), în care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,33 ha, prin Sentința civilă nr. 3402/10.09.2008, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Judecătoria Piatra N..
În urma acestei sentințe s-a emis Titlul de Proprietate nr. 8316/12.10.2009 pe numele defunctului B. Șt. G.. Această suprafață a fost împărțită între moștenitori astfel: suprafața de 1683 mp, i-a revenit lui B. T., suprafață pe care are întocmită documentație cadastrală și pe care o deține în fapt, suprafața de 1683 mp, i-a revenit lui B. Gr. G.(fratele reclamantei) care a vândut nuda proprietate fiului său B. Ș..
În motivele de apel se învederează că interesul în promovarea cererii ar fi dovedit cu”actul de vânzare” transcris sub nr. 4165/10.09.1928 prin care Ș. V. B. devine proprietarul suprafeței de teren de 23 prăjini.
Ș. V. B. este bunicul apelantei – reclamante B. T., bunicul intimatei – pârâte M. Țoșcă T., respectiv străbunicul intimatului – pârât M. Țoșcă Ș.. Deci, este autorul comun al tuturor părților și nu doar al apelantei reclamante așa cum se menționează.
Ș. V. B. a avut 2 copii, respectiv pe B. Șt. Ș. (autorul intimaților) și pe B. G.(autorul apelantei – reclamante). Această suprafață de teren de 4117 mp a fost împărțită între părți de către autorul comun, respectiv Ș. V. B., conform rolurilor agricole, iar apelanta – reclamantă B. T. prin autorul ei, erau îndreptățiți în a i se reconstitui dreptul de proprietate conform rolului agricol, respectiv suprafața de 3300 mp.
Conform înscrisurilor depuse în dosarul de revendicare și grănițuire înregistrat sub nr._, precum și din dosarul_ având ca obiect plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene 6122/22.06.2007, respectiv Sentința civilă 3402/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra N., cereri de reconstituire drept de proprietate, titlul de proprietate, contracte de vânzare cumpărare, documentațiile cadastrale OCPI, expertiza judiciară administrată în cauză, rezultă că reclamanta deține suprafața de 1699 mp, iar fratele ei, numitul B. Ș., suprafața de 1667 mp, în sola și .. Adunând cele două suprafețe de teren rezultă că reclamanta împreună cu fratele dețin 3366 mp, mai mult cu 66 mp decât în titlul de proprietate nr. 8316/12.10.2009.
Din punctul lor de vedere apelanta – reclamantă nu este titulara vreunui drept asupra terenului ce face obiectul acțiunii, iar prin constatarea nevalabilității titlului a cărei modificare se cere nu se produc consecințe juridice în sensul încălcării sau îngrădirii unor drepturi reale aparținând apelantei – reclamante.
Prin întâmpinare, C. L. Cândești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invocat următoarele:
Reclamanta omite de fiecare dată să recunoască că tatăl său B. Șt. G. a figurat în registrul agricol anterior colectivizării cu suprafața totală de 1,25 ha și i s-a emis Titlul de Proprietate nr._ pentru suprafața totală de 1,75 ha în calitate de titular, iar moștenitorilor săi, B. G. și reclamantei B. T. li s-a eliberat Titlul de Proprietate nr. 19/8316 din 12.10.2009 pentru suprafața de 0,33 ha. Rezultă că față de suprafața de 1,25 ha deținută de defunctul B. Șt. G. anterior cooperativizării s-au emis titluri de proprietate pentru suprafața totală de 2,08 ha, deci în plus cu 0,83 ha. De ce nu solicită reclamanta și modificarea acestor două titluri din moment ce acestea au fost eliberate pentru o suprafață de teren în plus mult mai mare față de 488 mp?
Precizează că la nivelul comunei Cândești punerea în posesie s-a făcut pe vechile amplasamente și de aici au rezultat, în unele cazuri, emiterea de titluri pentru suprafețele de teren mai mari sau mai mici decât cele cu care titularii sau moștenitorii îndreptățiți figurau în evidențele agricole anterioare colectivizării, întrucât sunt numeroase cazurile în care înscrisurile din aceste registre agricole nu sunt exacte, existând diferențe, în plus sa în minus, între suprafața unui teren înscris în registrul agricol și suprafața reală a terenului respectiv.
Examinând apelul în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 477 Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul reține, în fapt, următoarele:
Prima instanță a admis în mod corect excepția lipsei interesului legitim al reclamantei, excepție care potrivit dispozițiilor art. 248(1) Noul Cod de Procedură Civilă, trebuia soluționată cu prioritate și care odată admisă a făcut inutilă cercetarea în fond a cauzei astfel că motivele invocate de apelantă referitoare la necercetarea fondului sunt lipsite de temei.
Reclamanta a învestit instanța cu o acțiune în constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 19/2128/30.01.2004 emis pârâților potrivit dispozițiilor legii fondului funciar, cu motivarea că în acest titlu de proprietate a fost înscrisă și o suprafață de teren de 488 mp care nu a figurat înscrisă în rolul agricol al autorului acestora, suprafață la care este îndreptățită reclamanta pe motiv că a aparținut bunicului său Ș. V. B., fiind înscrisă în actul de vânzare nr. 4165/1928.
Temeiul de drept al acțiunii reclamantei îl reprezintă dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 care prevăd că sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri și că „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim”.
Rezultă din cele de mai sus că în afară de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în cazul cărora existența interesului de a acționa în justiție este prevăzut de lege,orice altă persoană care solicită constatarea nulității actelor de constituire sau reconstituire a proprietății are obligația de a justifica un interes legitim în promovarea acțiunii.
Interesul reprezintă una din condițiile de exercitare a acțiunii civile care a fost definit în doctrină ca reprezentând folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii juridice.
P. a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să fie legitim, născut și actual, personal și direct.
Interesul este legitim când se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege și potrivit scopului economic și social pentru care a fost recunoscut.
Cum suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate a cărui anulare se cere au fost cooperativizate, iar redobândirea dreptului de proprietate asupra acestora impune parcurgerea unei proceduri administrative de reconstituire a dreptului de proprietate, finalizată cu emiterea titlului de proprietate, justificarea interesului legitim al reclamantei în promovarea acțiunii presupune dovedirea obținerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unuia din terenurile înscrise în titlul emis pârâților.
Ori, în speță reclamanta, deși a inițiat procedura administrativă printr-o cerere care a adresat-o Comisiei Locale Cândești de aplicare a legii fondului funciar în care era cuprinsă și suprafața de 488 mp(ce formează obiectul prezentei), nu a obținut reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren.
Astfel, prin cererea înregistrată sub nr. 56/19.09.2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 0,38 ha teren situat pe raza comunei Cândești. Cererea i-a fost respinsă prin Hotărârea nr. 6122/28.06.2007 a Comisii Județene N., iar în urma formulării plângerii, prin sentința civilă nr. 3402/10.09.2008 a Judecătoriei Piatra N. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 0,33 ha teren din care 0,23 ha arabil și 0,10 curți construcții și au fost obligate C. L. Cîndești și C. Județeană N. să-i întocmească documentația și să-i emită reclamantei titlu de proprietate. Astfel, reclamantei i s-a emis Titlul de proprietate nr. 8316/2009 pentru 0,33 ha.
Din susținerile reclamantei și înscrisurile de la dosar a reeșit că suprafața de 488 mp reprezintă tocmai diferența dintre suprafața de 0,38 ha solicitată și cea de 0,33 ha obținută în procedura reconstituirii.
În aceste condiții, cum reclamanta nu a dovedit că a obținut reconstituirea dreptului de proprietate și pentru cei 488 mp teren nu justifică interes legitim pentru a solicita excluderea din titlul pârâților a acestui teren.
Împrejurarea că terenul ar fi cuprins în contractul de vânzare-cumpărare nr. 4165/10.09.1928 sau în evidențele rolului agricol anterioare cooperativizării nu este de natură a justifica interesul reclamantei, întrucât acesta reprezintă dovezi care puteau fi folosite în procedura reconstituirii dreptului de proprietate pentru a dovedi că preluarea terenurilor de către C.A.P. s-a făcut din proprietatea sa sau a autorilor săi.
Ori, în cauza de față ceea ce interesează este doar dovada obținerii reconstituirii dreptului de proprietate neavând importanță dacă i s-a emis sau nu titlu de proprietate, fiind necesar a se dovedi doar că în legătură cu aceeași suprafață de teren au obținut reconstituirea dreptului de proprietate două persoane.
D. după ce se face o astfel de dovadă instanța poate examina care din cele două persoane care au obținut reconstituirea dreptului de proprietate este adevăratul proprietar.
Chiar dacă reclamanta urmărește să obțină excluderea din titlul pârâților a acelui teren acest scop nu este unul legitim și identic cu folosul practic pe care l-ar obține dacă ar justifica interesul promovării acțiunii întrucât înscrierea acelui teren în titlul său de proprietate nu se poate face decât dacă are obținută reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia.
Cum reclamanta nu a făcut o astfel de dovadă prima instanță în mod corect i-a respins acțiunea.
Motivele de apel prin care se susține că i-ar fi fost îngrădit accesul liber la justiție și încălcat dreptul la un proces echitabil sunt lipsite de fundament în condițiile în care prima instanță cu respectarea dispozițiilor art. 248(1) Noul Cod de Procedură Civilă a rezolvat excepția invocată după ce, în prealabil a administrat probatoriu solicitat de părți cât și din oficiu, iar hotărârea pronunțată cuprinde o expunere sistematică și logică a considerentelor de fapt și de drept, temeiurile care au condus la soluția adoptată și corespunde exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 425 Noul Cod de Procedură civilă.
P. considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 480(1) Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul urmează a respinge apelul ca nefondat.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 453(1) Noul Cod de Procedură Civilă, apelanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimați.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul promovat de reclamanta B. T., domiciliată în ., ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 207 din data de 29.01.2014 pronunțată de către Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți: M. Țoșcă Ș., M. Țoșcă T., ambii cu domiciliul în ., ., județul N., C. L. Cîndești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Obligă apelanta B. T. să plătească intimaților M. T. Ș. și M. T. T. suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
U. A. M. C. M. M. M.
Red. C. M. 06.10.2014
Tehnored. M. M. 08.10.2014, ex. 7
Fond: A. O.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii. Decizia... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
