Fond funciar. Decizia nr. 47/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 47 AC
Dosar nr._ | APEL – fond funciar |
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMANIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 47 AC din 02.02.2015
Ședința publică din 02.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte | G. B. | Judecător |
A.-M. U. | Judecător | |
R. C. | Grefier |
La ordine a venit spre soluționare apelul formulat de reclamanta C. locală R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 966 pronunțată la data de 13.05.2014 de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimatele-pârâte N. N. - domiciliată în Piatra N., .. 46, ., L. L. – domiciliată în R., ., ., județul N. și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă N. N. și doamna avocat E. P., pentru intimata-pârâtă L. L., lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar;
- stadiul procesual – APEL;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al treilea termen de judecată;
- completul de judecată are actuala compunere ca urmare a înlocuirii domnului judecător D. M., aflat în concediu de odihnă, cu doamna judecător A.-M. U., conform programării de permanență la materia „fond funciar – alte cauze” din data de 02.02.2015.
După referatul grefierului, la cererea instanței, intimata-pârâtă N. N. se legitimează cu CI . nr._, CNP_.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța se consideră lămurită și declară cercetarea judecătorească încheiată, părțile prezente arătând că sunt de acord ca dezbaterile asupra fondului să urmeze la acest termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. XII alin.2 din Legea nr. 2/2015.
Având cuvântul, intimata-pârâtă N. N. solicită respingerea apelului formulat de C. locală R., arătând că aceasta a emis două titluri de proprietate, inițial l-a anulat pe primul prin emiterea celui de al doilea iar acum dorește să anuleze și al doilea titlu de proprietate.
Doamna avocat E. P., pentru intimata-pârâtă L. L., solicită respingerea apelului formulat de comisia locală, pentru motivele pe larg precizate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată. Susține că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, arătând că dacă ar exista o greșeală atunci ar trebui anulat primul titlu de proprietate, nu al doilea; totodată, precizează că vecinul de la vest este corect menționat și în documentația cadastrală, nefiind lezat dreptul nimănui, iar comisia locală nu și-a dovedit interesul în promovarea acestei cereri.
Instanța constată terminată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
P. sentința civilă nr. 966 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria R. a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta C. comunală R., în contradictoriu cu pârâtele N. N., L. L. și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr.27/2239/17.11.1995.
În motivare, prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /24.03.3014, reclamanta C. comunală R. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele N. N., L. L. și C. județeană N., constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 27/2239/17.11.1995 emis succesoarelor defunctei M. V. M..
Reclamanta a arătat că, în baza dispozițiilor Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, numitelor N. N. și Z. A. le-a fost reconstituit, la cerere, în calitate de moștenitoare ale defunctei M. V. M., dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,14 ha teren agricol, curți și construcții, fiind emis Titlul de proprietate nr. 27/2239/17.11.1995.
În continuare, reclamanta a arătat că potrivit evidențelor aflate în arhiva sa, au fost eliberate succesiv, la date diferite, respectiv 11.08.1995 și 17.11.1995, în baza fișelor întocmite de C. comunală Dulcești, județul N., (. ulterior, prin Legea nr. 340/2003 ca urmare a reorganizării comunei Dulcești), două titluri de proprietate, purtând același număr, vizând aceeași suprafață și titulari/beneficiari. Întrucât la momentul respectiv nu erau întocmite decât într-o mică măsură tabelele de parcelare pentru terenurile din comună, s-a ajuns la situația înscrierii unor vecinătăți diferite ale suprafeței de 13.018 m.p. reprezentând sola 34, . intravilanul localității, în ceea ce privește latura sa vestică.
Astfel, în primul titlu emis, a fost trecută limita de vest a solei ca fiind reprezentată de „pârâu”, iar în cel de-al doilea apare mențiunea de „drum de exploatare”. Din acest considerent, pentru înlăturarea neconcordanțelor reclamanta a solicitat în condițiile art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, constatarea nulității unuia dintre cele două titluri, respectiv a aceluia în care vecinătatea vestică a solei 34, . ca fiind „drum de exploatare”, întrucât amplasamentul nu corespunde planului de parcelare a solei. Reclamanta susține că măsura nu mai poate fi luată pe cale administrativă, deoarece terenul inclus în Titlul nr. 27/2239/17.11.1995, a intrat în circuitul civil, fiind menționat în evidențele de publicitate imobiliară.
C. județeană N. și-a fundamentat apărările prin întâmpinarea depusă, arătând că emiterea Titlului de proprietate nr. 27/2239/17.11.1995 a cărui nulitate absolută s-a cerut s-a realizat cu respectarea strictă a datelor înscrise în procesul-verbal de punere în posesie.
Examinând cererea pe fond instanța a reținut că N. N. și Z. A. (în prezent decedată, având ca moștenitoare pe pârâta L. L.) sunt descendente ale defunctei M. V. M. și, în baza dispozițiilor Legii nr. 18/1991 le-a fost reconstituit, la cerere, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 21.400 m.p. teren agricol, curți și construcții, situată în intravilanul și extravilanul comunei R., județul N..
P. această suprafață le-au fost emise la interval de aproximativ trei luni, (11.08.1995 și 17.11.1995), două titluri de proprietate, purtând același număr 27/2239, privind aceeași suprafață, având aceeași componență a solelor și parcelelor și același amplasament, cu deosebirea că vecinătățile din partea vestică a suprafeței de 13.018 m.p. situată în intravilanul localității, sola 34, ., în primul titlu fiind trecută aceea de „pârâu”, iar în cel de-al doilea, aceea de „drum exploatare”. Invocând faptul că sub acest aspect, cel de-al doilea titlu nu corespunde planului parcelar de amplasare a solei, reclamanta C. locală R. a solicitat constatarea nulității totale a Titlului de proprietate nr. 27/2239/17.11.1995 și menținerea primului Titlu nr. 27/2239/11.08.1995.
Instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-o în consecință, cu motivarea că emiterea celor două titluri de către C. județeană N. s-a realizat în baza solicitării și documentației prealabile întocmită și transmisă, la acel moment, de fosta comisie locală Dulcești, județul N..
Eliberarea repetată a documentului de atestare a dreptului de proprietate succesoarelor defunctei M. V. M., s-a realizat în condițiile în care delimitarea în partea vestică a solei 34, . posibilă potrivit primului titlu, până la vecinătatea „pârâu” fiind întreruptă de un drum de exploatare. S-a arătat că deși în schița planului de parcelare depus de reclamantă, aparent această solă se întinde până la pârâu, în realitate și la data emiterii titlurilor, dar și în prezent, . de un drum de exploatare, acesta fiind raționamentul pentru care s-a procedat la emiterea Titlului de proprietate din 17.11.1995, în care . „Ciorăni” a fost menționată ca fiind situată până în drum și nu peste el, până în pârâu.
Instanța de fond a reținut că, prin forma actuală a ultimului titlu emis, nu este lezat dreptul de proprietate al altui proprietar și nici modul de exploatare a terenului. Mai mult decât atât, în cauză nu poate fi vorba decât de culpa comisiilor de fond funciar, care, în mod nejustificat, au emis cele două titluri fără nicio motivare a măsurii de înlocuire a unuia cu celălalt. Titularele dreptului s-au confirmat dispoziției comisiilor de fond funciar, procedând la intabularea dreptului de proprietate asupra terenurilor având coordonatele din ultimul titlu emis, a cărui nulitate se cere a fi constatată.
De altfel, acestea au și înstrăinat între timp altor persoane, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 889/ 21.05.2001 la Biroul Notarului Public T. S. din municipiul R., suprafața totală de 13.018 m.p. teren situată în intravilanul comunei R., la punctul numit „Ciorăni”, reprezentând sola 34, . titlu, cu vecinii: N - G. Gheorgh, S - Busnatu V.I. (în prezent R. V.), E - drum sătesc și V - drum exploatare, compusă din două suprafețe de teren alăturate, una în continuarea celeilalte, anume 3.518 m.p. și respectiv 9.500 m.p. cu aceleași vecinătăți și aceeași numerotare cadastrală. Terenul înstrăinat a intrat deja în circuitul civil, producând efecte juridice, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis 17.11.1995 fiind în măsură să afecteze, în mod nejustificat, alte acte juridice.
Întrucât în cauză nu sunt aplicabile dispozițiilor art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 invocate de reclamantă, nefiind vorba de existența unei suprapuneri totale sau parțiale, având în vedere că acțiunea este formulată la o perioadă îndelungată după emiterea titlurilor, cererea a fost respinsă, revenirea la primul titlu, emis la 11.08.1995 nemaifiind posibilă întrucât acesta fie poate fi considerat desființat prin emiterea celui de-al doilea sau apreciat ca fiind caduc prin . în circuitul civil.
Împotriva sentinței civile nr. 966 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria R. a declarat apel reclamanta C. locală R., înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, fiind indicate ca motive de nelegalitate și netemeinicie aspectele invocate și în fața instanței de fond, la care se adaugă următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod greșit că eliberarea repetată a documentului de atestare a dreptului de proprietate moștenitoarelor defunctei M. V. M. s-a produs în condițiile în care delimitarea, în partea vestică, a solei 34, . posibilă conform primului titlu până la vecinătatea pârâu, întrucât era întreruptă de un drum de exploatare, raționament ce a condus la emiterea celui de-al doilea titlu de proprietate, în data de 17.11.1995.
Niciunde în legislația funciară nu se vorbește despre posibilitatea emiterii repetate a unui titlu de proprietate, ci doar de modificarea sau anularea acestuia, titlul de proprietate eliberat în baza legilor fondului funciar fiind un act juridic care, dincolo de natura lui, poate fi desființat sau modificat numai în raport de cauzele prevăzute de lege.
Mai mult decât atât, . 34 ,,Ciorăni” nu este străbătută de un drum de exploatare, așa cum susține instanța de fond, ci se întinde din drumul județean DJ 1571 până la Pârâul Velnița, toate titlurile de proprietate emise în această parcelă având înscrise la est și vest aceste vecinătăți.
Planul de parcelare privind . ,,Ciorăni” a fost realizat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară N. urmare a unor măsurători repetate, efectuate în perioada 1994-2000, iar documentația ce a stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate a avut în compunerea sa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă în temeiul Legii nr. 18/1991, înscrisurile din ultimele evidențe agricole anterioare colectivizării, anume fila corespunzătoare gospodăriei autoare M. V. M. din Registrul Agricol al satului Bozienii de Sus în perioada 1956-1958 și evidențele cadastrale ale comunei.
O altă interpretare eronată a instanței de fond e dată de motivarea că prin forma actuală a ultimului titlu emis nu este lezat dreptul de proprietate al altui proprietar și nici modul de exploatare a terenului. În realitate, prin poziționarea terenului conform ultimului titlu de proprietate emis, respectiv prin ignorarea vecinătăților reale ale terenului și delimitarea acestuia până la un drum de exploatare inexistent a fost majorată deschiderea suprafeței de teren la cele două capete, în prezent existând un litigiu pe rolul instanțelor, având ca obiect revendicare imobiliară, derulat între dobânditorii suprafeței de la moștenitorii defunctei M. V. M. – anume M. G. și M. E., respectiv o altă persoană – R. V., vecin ce deține un teren atribuit altor persoane, Busnatu I. și Busnatu L..
În continuare, apelanta a precizat că Busnatu L., Z. A. și N. N. au calitatea de surori, fiind descendente ale defunctei M. V. M. și, atât terenul retrocedat familiei Busnatu cât și cel reconstituit în favoarea lui Z. A. și N. N. a format, în trecut, un trup compact de aproximativ 2,25 ha primit în urma Reformei agrare din anul 1921, iar acest trup de teren se întindea din drumul sătesc și până la pârâul Velnița.
Apelanta-reclamantă arată că nu este de acord cu susținerea instanței de fond, potrivit căreia respectarea coordonatelor din schița de plan parcelar ar conduce la o suprafață mai mare decât cea consemnată în titlu, afirmație neadevărată întrucât din planul parcelar rezultă că . de 573 m și o lățime medie de 22,5 m, rezultând o suprafață totală de 1,2893 ha, aproximativ egală cu cea înscrisă în titlul de proprietate, respectiv 1,3018 ha.
În final, apelanta-reclamantă a precizat că nu a reușit să identifice temeiul legal în baza căruia un titlu de proprietate se desființează prin emiterea celui de al doilea, iar în situația de față, una din cauzele de nulitate evidentă a celui de-al doilea titlu este reprezentată de nerespectarea vechiului amplasament, obligație impusă ca regulă comisiilor locale de fond funciar.
Alăturat cererii de apel, a fost depus un înscris reprezentând cererea înregistrată sub nr. 49/08.03.1991, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,10 ha teren după defuncții M. V. și M. M..
Intimata-pârâtă L. L. și-a fundamentat apărările prin întâmpinarea depusă pentru termenul de judecată din data de 08.12.2014 (filele 29-30 dosar), solicitând respingerea căii de atac ca neîntemeiată, cu argumente ce susțin considerentele hotărârii pronunțate, care face obiectul prezentei căi de atac.
Totodată, a anexat acestei întâmpinări un contract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică sub nr. 889/21.05.2001, prin intermediul căruia autoarea sa, Z. A., a înstrăinat lui M. G. și M. E., suprafața totală de 13.018 mp teren arabil, situat în intravilanul satului R., ., ca titlu de proprietate fiind menționat titlul emis la data de 17.11.1995, a cărui anulare s-a solicitat prin cererea inițială de chemare în judecată și, implicit, prin calea de atac a apelului.
În conținutul acestui contract de vânzare-cumpărare este făcută mențiunea că terenul înstrăinat este identificat cu număr cadastral conform unei fișe a bunului imobil înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară N. sub nr. 3476/12.04.2001.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de cererea formulată, probele administrate, hotărârea pronunțată și criticile strict invocate, tribunalul reține următoarele:
La data de 11.08.1995 a fost emis, sub nr. 27/2239 un titlul de proprietate pe numele moștenitoarelor defunctei M. V. M., respectiv Z. A. și N. N., pentru suprafața totală de 2,14 ha, situată în intravilanul și extravilanul satului Bozieni, . ..
Ulterior, la data de 17.11.1995, sub același număr, având aceeași întindere și beneficiari, a fost emis un alt titlu de proprietate, diferența constând în aceea că, pentru suprafața de 3018 mp situată în ./sola 34, vecinătatea de Vest este menționată ca fiind drum exploatare ,,Ciorăni”, și nu pârâu, așa cum apare în titlul de proprietate emis la data de 11.08.1995.
P. cererea formulată, apelanta-reclamantă C. locală R., succesoarea Comisiei locale Dulcești, (urmare a reorganizării dispuse prin Legea nr. 340/2003), a solicitat anularea celui de-al doilea titlu de proprietate pe motiv că în mod greșit acesta a fost emis, fiind invocate ca temei legal dispozițiile art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, care dispun că: „în cazul existenței unei suprapuneri totale sau parțiale, ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleași amplasamente, comisia județeană este competentă să dispună anularea totală sau parțială a titlurilor emise ulterior primului titlu”.
Examinând conținutul acestui temei legal, rezultă că această prevedere este la îndemâna comisiei județene și în nici un caz la îndemâna comisiei locale, situația referitoare la suprapunere vizând cu totul alte împrejurări și nu pe aceea în care emiterea titlurilor de proprietate identice s-a realizat în favoarea acelorași beneficiari. Este clar că emiterea titlului de proprietate din data de 17.11.1995, aproximativ cu 19 ani în urmă, a dus în condițiile în care primul titlu de proprietate nu intrase în circuitul civil, la o desființare administrativă a acestuia, rămânând ca fiind valabil doar cel de-al doilea titlu de proprietate.
Această situație a fost corespunzător reținută și de instanța de fond, care a arătat în plus că deja cel de-al doilea titlu de proprietate a intrat în circuitul civil, producând consecințe juridice, în sensul că în anul 2001, în baza celui de-al doilea titlu, s-a procedat la înstrăinarea, de către beneficiarele titlului, a unei suprafețe importante de teren, anume 13.018 mp către M. G. și M. E., persoane pe care apelanta-reclamantă le amintește că poartă în prezent un litigiu, cu o altă descendentă a autoarei M. V. M., respectiv Busnatu L., care nu figurează menționată în titlul de proprietate a cărui anulare se solicită, întrucât nu a formulat, la momentul apariției Legii nr. 18/1991, cerere de reconstituire în acest sens.
P. promovarea acțiunii de față, apelanta-reclamantă C. locală R. invocă o greșeală a comisiilor de fond funciar, implicit a sa, în emiterea titlului de proprietate, situație ce nu poate fi primită, existând posibilitatea de a pune în pericol actele juridice încheiate în baza titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, rezolvând, pe o cale ocolită, un litigiu existent între beneficiarii unui astfel de act – M. G. și M. E. și descendenta defunctei M. V. M., respectiv Busnatu L. împreună cu soțul său Busnatu I., litigiu ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului N. – situație ce nu poate fi primită.
Mai mult decât atât, din argumentele enunțate, apelanta-reclamantă recunoaște existența, în trecut, a vecinătății reprezentată de un drum și nu de un pârâu, atitudinea sa fiind contradictorie. Atunci când a motivat că, în realitate, suprafața înscrisă în titlul de proprietate a cărui anulare o solicită, de 2,14 ha, este parte componentă dintr-un trup compact, de 2,25 ha, primit în urma Reformei agrare din anul 1921, terenul având ca vecinătate, printre altele, și un drum sătesc, nu explică care este situația diferenței de 1.100 mp și care sunt vecinătățile acestui teren.
P. urmare, apelanta-reclamantă a formulat o cerere nefondată, prin demersul său judiciar fiind în măsură să pună în pericol stabilitatea juridică a unui titlu emis în urmă cu peste 19 ani, împrejurare ce poate conduce, mai departe, la o afectare a altor acte juridice, în baza unor justificări care cuprind, printre altele, inclusiv propria sa culpă.
Instanța de control judiciar reține că înstrăinarea care a intervenit în anul 2001 și care a avut la bază titlul de proprietate a cărui anulare s-a solicitat, s-a realizat la rândul ei în baza unor măsurători cadastrale care, din examinare, conduc la concluzia că niciuna din variantele invocate de apelantă cu privire la vecinătăți nu este reală.
Având în vedere cele reținute mai sus, va respinge ca nefondat apelul, în temeiul art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, titulara căii de atac fiind obligată să suporte cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea litigiului de față, reprezentând onorariu avocat, în favoarea intimatei-pârâte L. L..
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul promovat de reclamanta C. locală R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – reprezentată legal prin Primarul localității R. – cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 966 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatele-pârâte N. N. - domiciliată în Piatra N., .. 46, ., L. L. – domiciliată în R., ., ., județul N. și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
Obligă apelanta C. locală R. să plătească intimatei L. L. suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.02.2015.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER |
G. B. | A.-M. U. | R. C. |
Red. și thred. G.BLT. 09.06.2015;
Thred. R.C. 10.06.2015;
2 ex.; Fond: I.V.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 153/2015. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Sentința nr. 583/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
