Fond funciar. Decizia nr. 517/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 517/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 517/RC
Dosar nr._ - plângere la Legea nr. 1/2000 -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 517/RC
Ședința publică din 25.04.2013
Instanța compusă din:
Președinte: A. M. U. – judecător
L. F. – judecător
D. S. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul - petent A. C., domiciliat în comuna Ceahlău, ., împotriva sentinței civile nr. 66 din 30.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele - intimate C. L. Grințieș pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., având ca obiect plângere la Legea nr. 1/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - petent A. C., lipsind intimatele - intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la primul termen de judecată;
- obiectul cauzei este plângere la Legea nr. 1/2000;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunicat că își menține punctul de vedere exprimat la fond și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată că recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termenul legal și este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului recurs având în vedere art. 126 din Constituție, art. 2 alin. 2 și art. 36 din Legea nr. 304/2004 și art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
S-a procedat la identificarea recurentului - petent A. C. (C.I. . nr._).
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Recurentul - petent A. C. solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond, arătând că a mai primit 1,5 ha.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 66 din 30.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 66 din 30.01.2013 Judecătoria B. a respins excepția tardivității invocată de intimata C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a respins plângerea formulată de petentul A. D. C. în contradictoriu cu C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca neîntemeiată, și a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
P. soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut în motivare următoarele:
La termenul din data de 30.01.2013, instanța de fond a pus în discuție excepția tardivității plângerii, pe care, examinând-o cu prioritate conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, a respins-o, apreciind-o neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată și modificată, la care face trimitere art. 22 din Legea nr. 1/2000 ,,Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”
Intimata C. L. Grințieș a arătat prin adresa nr. 4221/09.10.2012 că Hotărârea Comisiei Județene N. nr. 8827/31.05.2011 a fost comunicată petentului la data de 04.07.2012., datorită faptului că nu au avut fonduri la bugetul local pentru a trimite comunicările cu conformare de primire. În acest sens, intimata a anexat la dosar comunicarea nr. 64/04.07.2012, confirmarea de primire și extras din registrul de înaintare a corespondenței, înscrisuri care arată faptul că petentului i s-a comunicat hotărârea împotriva căreia a formulat prezenta cerere la data de 04.07.2012. Având în vedere că plângerea a fost introdusă de petent la instanță, primind dată certă la 04.07.2012 (data poștei) - deci înlăuntrul termenului stabilit de lege – instanța de fond a respins excepția tardivității introducerii plângerii.
Analizând actele dosarului, prima instanță a apreciat că plângerea nu este întemeiată și a respins-o pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr. 8827/31.05.2012, C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invalidat Hotărârea nr. 3/10.03.2011 a Comisiei Locale Grințieș și, în consecință, a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate formulată de petentul A. D. C. pentru suprafața de 3,5 ha, motivând că solicitantul face dovada că autorul lui a luptat pe front, dar nu și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945. S-a apreciat totodată că cererea este tardivă.
Prin cererea adresată Comisiei Locale Grințieș la data de 15.12.2008, petentul A. D. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,5 ha, în temeiul Legii nr. 212/2008. C. L. a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca fiind tardivă, iar prin această cerere s-a apreciat că nu se realizează încadrarea în scopul și condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945. Cererea de reconstituire formulată de petentul A. D. C. este fundamentată pe dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008.
A mai reținut instanța de fond că acest act normativ a fost edictat de legiuitor cu unicul scop de a permite tuturor persoanelor împroprietărite sau îndreptățite la împroprietărire prin Legea 187/1945 să ceară, în condițiile Legii 1/2000, constituirea dreptului de proprietate cu referire la terenul la care au fost îndreptățiți dar care din motive cunoscute nu a mai intrat în patrimoniul acestora.
Cererea fiind depusă la data de 15.12.2008, s-a apreciat că se încadrează în termenul legal de introducere al cererilor de 60 de zile calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008.
Din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, precum și din cererea de constituire depusă de petent la fila 13, instanța de fond a reținut că acesta a înțeles să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența până la lotul tip de 5 ha având în vedere că anterior au primit după același autor suprafața de 1,5 ha, în baza tabelului îndreptățiților la împroprietărire întocmit în baza legii reformei agrare 187/1945. Acest fapt a fost arătat în mod expres prin declarația depusă la fila 14. Așadar, petentul solicită constituirea dreptului de proprietate pentru diferența până la 5 ha în baza aceluiași text de lege, respectiv art. 36 din Legea nr. 1/2000 și după același autor. C. L. Grințieș a arătat că după defunctul A. D. N. s-a reconstituit dreptul de proprietate teren cu vegetație forestieră moștenitorului A. G.. Față de această împrejurare, prima instanță a apreciat că în mod corect C. Județeană N. a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale, întrucât pentru același temei și după același autor petentului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha teren cu vegetație forestieră.
Față de considerentele anterior expuse, instanța de fond a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca nefondată, menținând hotărârea Comisiei Județene N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 8827/31.05.2012 cu privire la petent.
În aplicare principiului disponibilității, instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Petentul A. C. a declarat recurs împotriva sentinței civile, pe care o consideră nelegală, arătând în motivare că anterior i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha după autor și că în temeiul legii nr. 212/2008 i se mai cuvine diferența de 3,5 ha asupra căreia are vocație conform Legii nr. 187/1945. Mai arată că au obținut astfel de constituiri și alte persoane din mai multe comun e din zonă și că interpretarea dată de instanță actelor normative aplicabile îl discriminează.
Recursul nu este motivat în drept.
Conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 1/2000 republicată, prezentul recurs este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs invocate și cu prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că aceasta este temeinică și va fi menținută pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Regimul juridic al terenurilor care au făcut obiectul împroprietăririi din anul 1945 a fost reglementat prin art. 36 din Legea nr. 1/2000, care din forma inițială a suferit mai multe completări și modificări.
Astfel, în forma inițială, textul prevedea categoria persoanelor îndreptățite la reconstituirea terenurilor asupra cărora s-au eliberat titluri definitive de proprietate conform prevederilor Legii nr. 187/1945.
Ulterior, prin Legea nr. 204/2004 și Legea nr. 193/2007 a fost prevăzută categoria beneficiarilor la dreptul de proprietate, respectiv persoanele în favoarea cărora nu s-au eliberat titluri de proprietate definitive conform Legii nr. 187/1945, dar au fost înscrise în tabelele îndreptățiților la împroprietărire.
Prin Legea nr. 212/2008 a fost inclusă în art. 36 și categoria beneficiarilor la constituire, respectiv doar persoanele care, deși erau îndreptățite la împroprietărirea din anul 1945, nu au fost înscrise în tabelele îndreptățiților la împroprietărire și nu au primit titluri definitive de proprietate.
Prin urmare, petentul nu este îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 212/2008 deoarece autorul său, A. D. N., a figurat în tabelul îndreptățiților la împroprietărire, prevederile acestui act normativ nefiindu-i aplicabile.
Față de cele arătate, tribunalul constată că recursul nu este fondat și va fi respins ca atare în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul A. C., domiciliat în comuna Ceahlău, ., împotriva sentinței civile nr. 66/30.01.2013 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu intimatele - intimate C. L. Grințieș pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25.04.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
A. M. U. L. F., C. Ailuțoaei
D. S.
Red. D.S. – 11.06.2013
Tehnored. C.A. – 11.06.2013
2 ex.
Fond: M. N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 532/2013. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 635/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
