Partaj judiciar. Decizia nr. 37/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 37/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 17-02-2012 în dosarul nr. 37/AC
Dosar nr._ partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 37/AC
Ședința publică din data de 17.02.2012
Instanța constituită din:
Președinte: | - L. C. | - judecător |
- G. B. | - judecător | |
- D. P. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea apelurilor formulate de apelanta-reclamantă Asimionei M., domiciliată în municipiul P. N., ., nr. 29D, județul N., apelanta-pârâtă A. E. cu domiciliul procedural ales în domiciliată în P. N., cab. Av. T. V., .. 53, ., . N. împotriva sentinței civile nr. 3371 pronunțată la data de 06.06.2011 de Judecătoria P. N., în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. S. prin procurator A. M. cu domiciliul în P. N. ., nr. 29 D, județul N. și intimații-pârâți C. A. domiciliată în București, . S. P. N., la Spitalul Județean de Urgență, bulevardul T., nr. 1, județul N. și V. E. domiciliată în ..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă A. M. și pentru apelanta-pârâtă A. E., avocat T. A., lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței că:
- obiectul cauzei este partaj judiciar;
- procedura de citare este îndeplinită;
- cauza se află la al doilea termen de judecată;
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Avocat T. A. pentruapelanta-pârâtă A. E. solicită admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii reconvenționale cu toate capetele de cerere, așa după cum a fost formulată și precizată, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apelanta-reclamantă Asimionei M. solicită respingerea apelului și precizează că la mormântarea defunctei N. E., au fost cam în jur de 50 de persoane, nu au participat rudele acesteia. Totodată menționează că relațiile defunctei cu mânăstirea au fost perimate.
Instanța, în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la Judecătoria P. N. sub nr._, la data de 15.01.2010, reclamantele A. M. și M. S. au chemat în judecată pe pârâții C. A., T. I., A. E. și C.A.R. S. P. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea masei succesorale rămase în patrimoniul defunctei N. E., cu ultimul domiciliu în municipiul P. N., județul N., decedată la data de 09.09.2009 și constatarea nulității dispoziției testamentare și a clauzei de împuternicire în favoarea pârâtei A. E.; cu cheltuieli de judecată. Ca urmare a decesului pârâtului T. I., în cursul judecății, reclamantele au solicitat introducerea în cauză a moștenitorului acestuia, V. E., aceasta dobândind calitatea de pârât.
În motivarea cererii formulate, reclamantele au arătat că la data de 09.09.2009 a decedat N. E.. La data decesului aceasta nu avea descendenți, iar calitatea de moștenitori o au frații și surorile acesteia, respectiv reclamanta M. S. și pârâții T. I. și C. A..
S-a mai arătat că reclamanta A. M. are calitate de moștenitor testamentar potrivit legatului instituit de către defunctă, în timpul vieții, la data de 26.07.2001 pentru suma de 158.009,17 lei, la care se adaugă dobânzi aferente, depuși la C.A.R. S. P. N.. Legatul a fost înscris în „fișa specimen de semnături”, datată și semnată personal de către defunctă. Înscrisul menționat a fost depus la C.A.R. S. P. N. împreună cu o cerere de înscriere fiind expres menționată și revocarea expresă a unui testament anterior.
Reclamanta A. M. a arătat că a retras suma de 15.000 lei la data de 08.09.2009 în calitatea sa de împuternicit, la solicitarea defunctei, sumă pe care a înmânat-o acesteia, pe care defuncta a utilizat-o în spital. După deces reclamanta a mai retras suma de 1.000 lei, la data de 3.11.2009.
Ulterior, reclamanta A. M. a mai arătat că a solicitat pârâtei C.A.R. S. P. N. să îi pună la dispoziție suma existentă în contul defunctei. Inițial răspunsul instituției a fost că poate dispune de sumă doar cu un anumit scop dar, ulterior această limitare a utilizării sumei de bani a fost înlăturată. Cu toate acestea, la data de 12.11.2009 reclamanta a fost informată telefonic de către un reprezentant al pârâtei C.A.R. S. că nu poate retrage bani, întrucât pârâta A. E. a depus o altă cerere specimen de semnătură la două luni de la data decesului.
De asemenea, reclamanta A. M. a mai arătat că a fost vecină și bună prietenă cu defuncta N. E. și este convinsă că aceasta i-ar fi spus despre vreo altă dispoziție testamentară, dacă ar fi întocmit vreun astfel de înscris. Mai mult decât atât, defuncta regreta zilnic faptul că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.68/2006 cu pârâta A. E. pentru casa de locuit pe care a deținut-o, deoarece intenția sa a fost să doneze acest imobil bisericii din satul Scăricica, dar a fost indusă în eroare de către pârâta A. E. de la care nu a primit nici un preț.
Având în vedere refuzul pârâtei C.A.R. S. P. N. de a-i pune la dispoziție suma existentă în favoarea defunctei, reclamanta a formulat o plângere penală dar a fost îndrumată să se adreseze instanței de judecată. Cu acest prilej a putut vedea fișa specimen de semnătură, invocată de către pârâta A. E. sesizând cu ușurință faptul că aceasta nu este semnată de către defunctă, nu este datată și scrisă în întregime de către aceasta.
De asemenea, s-a arătat că nu există o cerere de înscriere a dispoziției testamentare pentru pârâta A. E. la C. S. P. N., aceasta nefiind înregistrată. Nu a fost reziliată dispoziția existentă în favoarea reclamantei, așa cum defuncta procedase anterior la întocmirea dispoziției testamentare în favoarea reclamantei.
Masa succesorală era compusă din suma de 158.009,17 lei, plus dobânzi care îi reveneau reclamantei A. M., în calitate de legatar, în temeiul dispoziției testamentare din data de 26.07.2001. Reclamanta a precizat că suma menționată i-a fost comunicată de către un reprezentant al pârâtei C. S. P. N. dar, din spusele defunctei, suma economisită de aceasta ar fi fost mult mai mare.
De asemenea, în masa succesorală au fost cuprinse și bunurile mobile aflate în casa proprietatea pârâtei A. E., la decesul defunctei, enumerate de către reclamantă în cuprinsul cererii introductive, precum și suma de 12.000 lei existentă în certificate de trezorerie. Reclamantele au arătat că nu dețin dovezi cu privire la existența acestei din urmă sume de bani, dar despre aceasta defuncta le-a comunicat în timpul vieții, fiind necesar a fi solicitate informații instituțiilor care ar putea deține înscrisuri doveditoare. Aceste din urmă bunuri se cuvin moștenitorilor legali în cotă de 1/3.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 728 Cod Civil.
În dovedirea cererii formulate, reclamantele au depus la dosar, în copie: actele de stare civilă ce interesează cauza, procura autentificată sub nr. 4367/25.11.2009, fotografii, certificat medical constatator al decesului nr. 150/9.09.2009, extrase din lucrări întocmite de către defunctă, cerere pentru deschiderea procedurii succesoral, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă de P. de pe lângă Judecătoria P. N. la data de 22.06.2010, foaie de vărsământ din data de 20.03.2003, tabel scris din noiembrie 2007, proces-verbal din data de 20.11.2010.
Reclamantele au solicitat și administrarea probei testimoniale, încuviințată de instanță dar și expertiză grafologică pentru a se stabili dacă înscrisul „specimen de semnături” întocmit în favoarea pârâtei-reclamante A. E. a fost semnat de către defunctă. Această din urmă cererea în probațiune a fost respinsă de instanță la termenul de judecată din data de 23.05.2011, proba nefiind utilă soluționării cauzei.
Cererea reclamanților a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 9279 lei și timbre judiciare de 5 lei.
Pârâta A. E. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională depusă în ședința din data de 06.05.2010. În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că solicită respingerea cererii având ca obiect constatarea nulității înscrisului „fișă specimene de semnături” întocmit în favoarea sa.
P. cererea reconvențională formulată pârâta-reclamantă a solicitat constatarea revocării de drept a mandatului cu clauză de împuternicire și dispoziție testamentară întocmit de către defunctă în anul 2001, în favoarea reclamantei A. M., ca urmare a încredințării unui nou mandat în anul 2007 în favoarea sa, dar și a validității acestui din urmă mandat, cu dispoziție testamentară. Totodată, a solicitat obligarea reclamantelor și a pârâților la plata pasivului succesoral în valoare de 20.000 lei din care suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare, iar suma de 5.000 lei valoarea praznicelor ulterioare decesului, suportate de pârâta-reclamantă, dar și obligarea reclamantei A. M. de a aduce la masa succesorală suma de 16.000 lei ridicați din contul defunctei (15.000 lei în preziua decesului iar 1.000 lei după decesul defunctei).
În motivarea cererilor formulate pârâta-reclamantă a arătat că defuncta era extrem de cunoscută datorită activității sale publicistice și obiectele de artă populară achiziționate.
Încă din timpul vieții defuncta a donat importante sume de bani pentru construirea unui azil de bătrâni la Mânăstirea Scăricica, iar dorința sa a fost ca și alte bunuri să fie donate acestui Cămin de bătrâni. Acest aspect este confirmat de contractul de vânzare-cumpărare nr. 68/2006 și de contractul de întreținere sub semnătură privată încheiat de către defunctă.
În baza mandatului pe care îl avea de la defunctă reclamanta-pârâtă A. M. a retras la data de 08.09.2009 suma de 15.000 lei, sumă pentru care are obligația de a da socoteală, în calitatea sa de mandatar. Afirmația acesteia în sensul că suma de bani ar fi fost folosită de către defunctă nu este rezonabilă câtă vreme mandantul a decedat a doua zi, fiind internată în spital. Pârâta-reclamantă a formulat această cerere în calitatea sa de moștenitor al defunctei, dreptul mandantului de a solicita socoteală mandatarului său fiind transmisibil succesorilor.
În anul 2007 defuncta i-a încredințat pârâtei-reclamante mandatul cu clauză de împuternicire și dispoziție testamentară, fiind astfel revocat tacit mandatul dat anterior reclamantei-pârâte A. M.. Având în vedere această stare de fapt pârâta - reclamantă a solicitat aducerea la masa de partaj și a sumei de 1000 lei retrasă după data decesului, aceasta fiind ridicată în temeiul unui mandat revocat.
Solicitările pârâtei-reclamante cu privire la pasivul succesoral au avut în vedere faptul că aceasta a suportat cheltuielile de înmormântare ale defunctei. Aceasta a fost înmormântată, conform dorinței exprimate în timpul vieții, la Căminul de bătrâni de la Scăricica, praznicul fiind organizat la Mânăstirea Scăricica. La înmormântare și la praznicul organizat au participat 300 de persoane, fiind prezente și reclamantele și pârâtele, dar și numeroase personalități ale județului. Acesta a fost bine organizat fiind alese cele mai bune lucruri. Tot pârâta-reclamantă este cea care a făcut praznicele ulterioare, respectiv la 9 zile, la 40 de zile și la 6 luni.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 870 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei.
Pentru termenul din data de 18.02.2010, la care a fost soluționată cererea de preschimbare a termenului de judecată, în Camera de Consiliu, pârâta-reclamantă A. E. a depus o cerere de intervenție. Având în vedere că aceasta a avut calitatea de parte, iar ulterior a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, însușindu-și astfel calitatea procesuală de pârâtă-reclamantă, cererea de intervenție fiind un atribut al terților, instanța de fond a primit motivele exprimate în cuprinsul cererii de intervenție drept completări ale motivelor din întâmpinare și cererea reconvențională formulate.
Astfel, pârâta-reclamantă a arătat că, în temeiul împuternicirii date de către defunctă prin fișa specimen de semnătură din data de 22.03.2007, care a revocat dispoziția anterioară constituită în favoarea reclamantei A. M., s-a adresat reprezentanților C. S. P. N. pentru a dispune de sumele depuse de către defunctă în timpul vieții. Printr-o adresă din data de 19.01.2010 această instituție i-a comunicat că, întrucât există două dispoziții testamentare este necesar ca prin hotărâre judecătorească să se dispună persoana îndreptățită a primi sumele depuse de către defunctă.
Având în vedere că mandatul instituit în favoarea pârâtei-reclamante A. E. este ulterior celui instituit în favoarea reclamantei-pârâte A. M., sunt incidente în cauză dispozițiile art. 1555 cod civil privind revocarea tacită a mandatului anterior. Și intenția reală a defunctei a fost în acest sens, dovadă fiind contractul de întreținere încheiat între defunctă și pârâta-reclamantă A. E.. În cuprinsul acestuia defuncta și-a exprimat voința ca toate bunurile să rămână Căminului de bătrâni construit în ., reprezentat legal de către pârâta-reclamantă A. E.. Voința defunctei a avut în vedere și sumele de bani depuse la C. S. P. N..
În dovedirea susținerilor formulate, pârâta-reclamantă a înțeles a se folosi de proba cu înscrisuri, fiind depuse, în copie: fișa specimen de semnături din data de 22.03.2007, fișa specimen de semnături din data de 26.07.2001, contract de întreținere sub semnătură privată, extras de cont din data de 21.04.2005, ordine de plată, adeverința nr. 3293/13.04.2009, fotografii și extrase din ziare privind construcțiile edificate cu sprijinul defunctei, contract de comodat din data de 7.02.2011. De asemenea, a solicitat administrarea probei testimoniale, încuviințată de către instanță.
Reclamanta-pârâtă A. M. a formulat întâmpinare față de cererea reconvențională (filele 85-88 dosar) solicitând respingerea acesteia și admiterea acțiunii principale. A arătat că înscrisul deținut de către pârâta-reclamantă în favoarea sa nu este de natură a produce efecte juridice, nu exprimă voința defunctei și nu a fost depus la C.A.R. S. P. N.. Reclamanta-pârâtă a arătat faptul că înscrisul prezentat de către pârâta-reclamantă nu poartă semnătura defunctei. De asemenea, înscrisul nu este datat și scris în întregime de către defunctă. Fișa specimen de semnături de care se folosește pârâta-reclamantă nu a fost semnat la clauza ce prevede dispoziția testamentară. P. urmare efectele juridice erau cel mult în legătură cu un mandat valabil în timpul vieții defunctei.
Dimpotrivă, fișa specimen de semnătură întocmită în favoarea reclamantei-pârâte a fost semnată de către defunctă și la rubrica dispoziției testamentare. Cererea de înscriere, din data de 26.07.2001, la C. S. P. N. prin care reclamanta-pârâtă a fost împuternicită de către defunctă este scrisă integral, datată și semnată de către defunctă. În favoarea sa a fost instituită dispoziția testamentară, semnată personal și completată de către defunctă.
În privința pasivului succesoral invocat de către pârâta-reclamantă, aceasta s-a obligat prin contractul de întreținere sub semnătură privată să suporte toate cheltuielile de înmormântare.
Având în vedere susținerile reclamantelor cu privire la masa succesorală, în sensul că ar exista în patrimoniul defunctei certificate de trezorerie, instanța de fond a solicitat Ministerului Finanțelor Publice informații în acest sens. Informațiile solicitate au fost transmise conform adreselor de la filele 123-126 dosar.
Pârâta C. S. P. N., la solicitarea primei instanțe, a depus la dosar înscrisuri privitoare la depunerile și operațiunile efectuate de către defunctă în timpul vieții, precum și precizări cu privire la sumele de bani înregistrate pe numele defunctei. Astfel, au fost depuse: extrase de operații, Statutul Cadru al Caselor de Ajutor Reciproce ale Salariaților din România, Regulamentul Intern al C.A.R. S. P. N., notă din data de 23.02.2010, fișă individuală a defunctei, documente de plată, documente de încasare.
Reclamanta M. S., prezentă în ședința de judecată din data de 10.02.2011, a precizat că nu solicită a fi incluse în masa partajabilă bunurile mobile, arătând că acestea au fost împărțite între moștenitori, astfel încât a solicitat ca acestea să nu mai fie incluse în masa de împărțit.
La prezentul dosar a fost atașată și cererea formulată de A. E. în cadrul dosarului nr._ al acestei instanțe, urmare a admiterii excepției de litispendență.
P. sentința civilă nr. 3371 pronunțată la 06.06.2011, Judecătoria P. N. a admis în parte cererea precizată, a constatat că, la data de 09.09.2009 s-a deschis succesiunea defunctei N. E., cu ultimul domiciliu în municipiul P. N., județul N., a constatat calitatea de moștenitori legali a părților după defunctă, compunerea masei succesorale ce cuprinde suma de 175.031,13 lei existentă în depozitul deschis la C.A.R. S. P. N. și dobânda aferentă depozitului calculată de la data de 23.02.2011 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, a dispus sistarea stării de indiviziune și a atribuit moștenitorilor masa supusă împărțelii.
Totodată, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă A. E. și s-a constatat nulitatea absolută a dispoziției testamentare inserată în cuprinsul înscrisului denumit „Fișă specimen de semnături” din data de 22.03.2007. De asemenea, s-a constatat că reclamanta-pârâtă A. M. și pârâta-reclamantă A. E. nu au calitate de moștenitori ai defunctei N. E..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, la data de 09.09.2009 s-a deschis, prin deces fizic constatat, în condițiile art. 651 Cod civil, succesiunea defunctei N. E., cu ultimul domiciliu în municipiul P. N., județul N..
Vocația succesorală concretă și calitatea de moștenitori ai defunctei a fost stabilită luându-se în considerare invocarea a două legate cu titlu particular având ca obiect același bun, respectiv sumele de bani consemnate în timpul vieții de către defunctă la C. S. P. N..
A mai reținut instanța de fond că dreptul român consacră regula potrivit căreia moștenirea legală poate coexista cu cea testamentară. Regulile moștenirii legale sunt aplicabile în situația în care autorul succesiunii nu a înțeles să dispună de averea sa ori de toată averea sa prin acte mortis causa, respectiv prin întocmirea unui testament.
Atât reclamanta-pârâtă A. M., cât și pârâta-reclamantă A. E. au invocat în favoarea dreptului lor de moștenire, un legat cu titlu particular cuprins în cadrul unor formulare utilizate de către defunctă în cadrul relației cu C. S. P. N.. Formularul invocat este utilizat de către casa de ajutor reciproc în activitatea sa curentă și cuprinde o clauză de împuternicire, respectiv o dispoziție numită testamentară. Această din urmă mențiune – dispoziție testamentară – a fost invocată de către reclamanta-pârâtă A. M. și pârâta-reclamantă A. E., cuprinsă atât în „fișa specimene de semnături” din data de 26..07.2001 (beneficiar fiind A. M.) cât și în „Fișa specimene de semnături” din data de 22.03.2007 (beneficiar A. E.).
În esență testamentul reprezintă „un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încetării sale din viață, de tot sau o parte din avutul său” – art. 802 Cod Civil. D. prin întocmirea unui astfel de act juridic defunctul poate deroga de la regulile moștenirii legale.
Testamentul reprezintă un act solemn, întrucât manifestarea de voință a testatorului trebuie să îmbrace ad validitatem una din formele anume prevăzute de lege. Art. 886 Cod Civil prevede și sancțiunea aplicabilă în cazul nerespectării condiției de formă în cazul testamentului, aceasta fiind nulitatea absolută.
Prima instanță a apreciat că în prezenta cauză nu se poate face vorbire despre existența unor testamente autentice sau mistice, acestea impunând încheierea lor cu respectarea anumitor formalități. Înscrisurile prezentate nu respectă nici condițiile testamentului olograf, pentru validitatea acestuia fiind necesare scrierea, datarea și semnarea personal de către testator.
Art. 859 Cod Civil dispune că testamentul olograf trebuie să fie „scris în tot ... de mâna testatorului”. Or, pretinsa dispoziție testamentară inserată în cuprinsul unui act juridic complex nu este scrisă decât în parte cu mâna, fiind completat un formular tipizat utilizat de casa de ajutor reciproc. Acesta este cazul ambelor fișe specimene de semnătură (filele 52 și 53 dosar) dar și al cererii de înscriere completată la data de 27.06.2001 – fila 212, invocată de către reclamanta-pârâtă A. M.. În consecință, condițiile de formă ale testamentului olograf fiind cumulative nu se impunea verificarea și a celorlalte condiții, a semnării și datării testamentului de către defunctă, neîndeplinirea condiției scrierii în întregime fiind suficientă pentru nulitatea absolută a celor două testamente invocate (denumite de părți dispoziții testamentare). Pentru aceste motive instanța de fond a respins cererea reclamatei-pârâte de efectuare a unei expertize grafoscopice pentru a se verifica condiția semnării de către defunctă a înscrisului invocat drept legat cu titlu particular de către pârâta-reclamantă A. E..
În opinia instanței de fond,ar putea fi admisă validitatea unei dispoziții pentru cauză de moarte de natura celei cuprinse într-un anumit formular utilizat de către o anumită instituție numai în măsura în care printr-o lege cu valore juridică egală Codului civil s-ar admite o astfel de formă simplificată, în legătură cu sume de bani sau alte bunuri deținute pentru defunct. Or, nu este cazul în prezenta cauză, neexistând vreo dispoziție legală care să prevadă o altă formă de testament sau dispoziție cu valoare testamentară, în afara acelor forme prevăzute limitativ de Codul civil, anterior analizate.
Având în vedere motivele analizate mai sus prima instanță a constatat că reclamanta-pârâtă A. M. și pârâta-reclamantă A. E. nu sunt beneficiare ale unui legat cu titlu particular, fiind, în consecință, străine de moștenirea defunctei N. E., constatându-se nulitatea absolută a dispoziției testamentare inserate în cuprinsul „fișei specimen de semnături” din data de 22.03.2007. De asemenea, s-a reținut că pârâta-reclamantă A. E. este străină de moștenire, astfel că prima instanță a respins cererea sa reconvențională.
Este adevărat că mandatarul este ținut a da seamă mandantului, iar după decesul acestuia moștenitorilor săi cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale însă o astfel de cerere nu a fost formulată de către moștenitorii defunctei N. E., ci de o persoană străină de moștenire.
Întrucât dispozițiile pentru cauză de moarte invocate de părți nu sunt valabile, acestea nu sunt supuse revocării, astfel cum a solicitat pârâta-reclamantă prin cererea sa reconvențională. P. urmare și această cerere formulată de pârâta-reclamantă a fost respinsă.
Cererea pârâtei-reclamante de obligare a moștenitorilor de a suporta pasivul succesoral reprezentat de cheltuielile de înmormântare a fost respinsă în raport de probele administrate. Din susținerile pârâtei-reclamante și relatările martorilor M. V. și Tabarcia M. a rezultat că relațiile pe care le-a avut cu defuncta au avut în vedere calitatea sa de reprezentant al unei asociații creștine. În favoarea acesteia defuncta a donat importante sume de bani, respectiv 1 miliard de lei vechi, în anul 2005, conform înscrisurilor depuse chiar de pârâta-reclamantă – filele 244 și 245. Iar faptul că praznicul de înmormântare și cele ulterioare de pomenire au avut loc la așezământul creștin edificat și cu sprijinul defunctei instituie o prezumție, în sensul că pârâta-reclamantă a acționat tot în calitatea sa de reprezentant al asociației beneficiare a donației.
De asemenea, pârâta-reclamantă a recunoscut în mod expres existența contractului de întreținere sub semnătură privată, încheiat de către defunctă – filele 54-55 dosar. Cu toate că, în prezenta cauză prima instanță a apreciat că nu se poate pronunța asupra caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 68/17.01.2006 de către notar public H. I. – fila 211 dosar, nefiind învestită cu o astfel de cerere, acesta a rezultat din probele administrate și recunoașterile pârâtei-reclamante. Or, în condițiile existenței unui act secret recunoscut de chiar persoana ale cărei drepturi ar putea fi afectate ca urmare a constatării caracterului simulat al actului public, efectele actului secret, ce exprimă voința reală a părților, nu pot fi ignorate mai ales că se referă și la obligație de întreținere, extinsă și cu privire la obligația de a o înmormânta pe defunctă, conform datinilor și obiceiurilor. Or, în aceste condiții suportarea cheltuielilor de înmormântare și de pomenire a constituit o obligație a dobânditorului imobilului, fără a interesa, în prezenta cauză dacă obligația este a pârâtei-reclamante sau a asociației pretins a fi reprezentate de aceasta.
În lipsa unui testament valabil întocmit succesiunea defunctei se cuvine moștenitorilor legali ai acesteia, conform art. 672 Cod civil, fratele și surorile acesteia respectiv reclamanta-pârâtă M. S., pârâta C. A. și pârâta V. E., prin retransmitere de la defunctul T. I. cărora, în calitate de colaterali privilegiați de gr. al II-lea li se cuvine câte o cotă de 1/3 din masa succesorală rămase de pe urma defunctei N. E.. Acceptarea succesiunii s-a făcut, în mod tacit, prin formularea acțiunii respectiv participarea în proces ca pârâți, cererea de chemare în judecată fiind introdusă în termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 Cod Civil pentru acceptarea succesiunii.
Masa succesorală se compune din bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctei. Conform probelor administrate acestea cuprind suma de 175.031,13 lei existentă în depozitul al cărei titular este defuncta, deschis la C.A.R. S. P. N., la care se adaugă dobânda de la data de 23.02.2011 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Susținerea reclamantelor cu privire la existența în masa succesorală a unui drept de creanță reprezentat de titluri de stat sub forma unor certificate de trezorerie nu a fost dovedită cu toate că instanța de fond a solicitat instituțiilor de stat competente informații în legătură cu existența unor astfel de drepturi în patrimoniul defunctei.
Potrivit art. 728 alin.1 Cod civil „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate cere oricând împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrare.” În temeiul dispozițiilor legale enunțate, având în vedere voința părților, prima instanță a dispus sistarea stării de indiviziune și atribuirea bunurilor din masa succesorală, conform cotelor legale cuvenite.
La atribuirea bunurilor succesorale instanța de fond a avut în vedere că masa succesorală se compune exclusiv din sume de bani, bunuri care pot fi, întotdeauna partajate în natură, astfel încât fiecare dintre moștenitor a primit o sumă de bani echivalentă cotei de moștenire.
Împotriva sentinței civile nr. 3371/06.06.2011 pronunțată de Judecătoria P. N., a declarat apel pârâta-reclamantă A. E. și reclamanta-pârâtă A. M..
În motivarea apelului pârâta-reclamantă A. E. a criticat sentința în ceea ce privește respingerea cererii reconvenționale solicitând admiterea acesteia cu toate capetele de cerere, așa cum a fost formulată și precizată.
În dezvoltarea motivelor de apel arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală menționând că a dovedit cu probele administrate că a rămas valabil mandatul dat în favoarea sa, în anul 2007 care, potrivit legii, revocă tacit mandatul dat anterior reclamantei-pârâte A. M., în anul 2001.
Învederează că trebuie analizată voința reală a defunctei, atât prin prisma acelui ultim mandat cu clauză testamentară, coroborat cu celelalte acțiuni ale defunctei înainte de decesul său, care duc, fără dubiu, la concluzia că a vrut să-i lase toată averea, cu intenția clară că toate bunurile ei să revină, în acest mod, Căminului de Bătrâni construit în ., a cărui reprezentant legal este.
În ceea ce privește cel de-al treilea capăt din cererea reconvențională privitor la pasivul succesoral solicitat, arată că acesta este reprezentat atât de cheltuielile de înmormântare, cât și cu praznicul care a fost făcut la Mănăstirea Scăricica, defuncta fiind înmormântată, la dorința ei expresă, care apare și în contractul de întreținere sub semnătură privată, în incinta Căminului de Bătrâni de la Scăricica. Precizează, de asemenea, că a făcut toate praznicile ulterioare: la 9 zile, la 40 de zile și la 6 luni, la 1 an, urmând ai face și praznicile ulterioare anuale conform tradiției creștine, toate aceste praznice fiind făcute la Mănăstirea Scăricica și trebuia reținut de instanță, așa după cum și moștenitorii propuși (M. V. și T. M.) au confirmat o parte din aspectele mai sus-menționate.
Apelanta, mai arată că, reclamanta-pârâtă A. M. a retras, în baza mandatului primit, suma de_ lei la data de 08.09.2008 și suma de 1000 lei, după deces, în luna noiembrie 2009.
Potrivit legii, reclamanta-mandatară trebuie să dea socoteală despre ce a făcut cu acești bani într-o singură zi, deoarece nu poate fi primită afirmația că acești bani au fost folosiți de către defunctă, cât timp a stat în spital (defuncta a decedat a doua zi în data de 09.09.2009), solicitând ca reclamanta-pârâtă A. M. să aducă la masa de partaj suma de_ lei.
Reclamanta-pârâtă A. M. în motivarea apelului, a solicitat modificarea sentinței, în sensul reținerii calității sale de moștenitor legatar, cu titlu particular, cu o cotă de 1/1 asupra depozitului bancar, de la C. S. P. N., în sumă de 175.031,13 lei + dobânzi, sumă calculată până la 23.02.2011 și atribuirea acestei sume în lotul său cu respingerea acțiunii formulată de moștenitoarea legală M. S., deoarece a primit bunurile mobile din casă și nu mai are alte pretenții.
P. cererea depusă la dosar, la data de 03 octombrie 2011 (fila 14) reclamanta-pârâtă A. M., arătat că renunță la cererea de apel, instanța urmând a lua act de voința acesteia, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă.
Nu s-au solicitat probe noi, în calea de atac a apelului.
Intimații nu au formulat întâmpinare la apelurile declarate, în cauză.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile atacate prin prisma motivelor de apel invocate și a materialului probator existent la dosarul cauzei, în conformitate cu art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
Pârâta-reclamantă A. E., prin cererea reconvențională a solicitat să se constate revocat de drept mandatul cu clauză de împuternicire și dispoziție testamentară, întocmit de defunctă, în anul 2001, în favoarea reclamantei-pârâte A. M., ca urmare a încredințării unui nou mandat în anul 2007 în favoarea sa, dar și constatarea validității acestuia din urmă mandat cu dispoziție testamentară.
Totodată, a solicitat obligarea moștenitorilor la plata pasivului succesoral în sumă de 20.000 lei, reprezentând înmormântarea și praznicile ulterioare, dar și obligarea reclamantei-pârâte A. M. de a aduce la masa de partaj suma de 16.000 lei, din care_ lei ridicați în ziua anterioară decesului defunctei și 1000 lei după decesul acesteia.
Apelanta a criticat sentința instanței de fond solicitând modificarea acesteia în sensul reținerii calității de moștenitor legatar cu titlu particular, în baza înscrisului întitulat „cerere de înscriere” la C. S. P. N., în care este consemnată mențiunea „se reziliază testamentul pentru P. V.” și a înscrisului intitulat „fișă specimen semnături”, semnată la data de 26.07.2001 de către defunctă, cu consecința admiterii celorlalte capete reconvenționale de cerere.
În ceea ce privește legea aplicabilă fondului cauzei respectiv partajului succesoral și a cererii incidentale reconvenționale, se reține că deși la data pronunțării sentinței apelate, respectiv la 06 iunie 2011, erau în vigoare dispozițiile Codului civil din 1864, în prezent, la data judecării apelului, instituția partajului și moștenirea testamentară sunt guvernate de dispozițiile Noului Cod Civil, de imediată aplicabilitate.
Astfel, potrivit art. 1049 din Noul Cod civil, dispozițiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituțiile specializate sunt valabile cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituții.
Instituțiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecătorești ori a certificatului de moștenitor care constată valabilitatea dispoziției testamentare și calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport și reducțiune fiind aplicabile.
Sub sancțiunea nulității absolute, testatorul va completa prin scriere olografă clauza cuprinzând dispoziția testamentară prevăzută în anexa ce face parte integrantă din Ordinul ministrului justiției nr. 1903/C/20.09.2011.
Dispoziția testamentară trebuie să cuprindă desemnarea directă sau indirectă a beneficiului acesteia, obiectul, semnătura testatorului, precum și data întocmirii. De asemenea, dispoziția testamentară va cuprinde și codul numeric personal.
Dispoziția testamentară se completează, se semnează și se datează de către testator numai în prezența a doi funcționari ai instituției de credit, special împuterniciți în acest scop, care semnează convenția alături de testator (art. 4 din Ordinul 1903/2011).
Formularul invocat de apelantă, intitulat „fișă specimen de semnături” (fila 52 dosar fond) datat 22.03.2007, nu îndeplinește condițiile de formă necesare pentru valabilitatea dispozițiilor testamentare privind sumele de bani depuse de clienți instituțiilor de credit. Este necesară definirea conceptului de instituție de credit.
Conform art. 7 alin. 1 pct. 10 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare, instituția de credit reprezintă o unitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea de credite în cont propriu.
Defuncta N. E. avea constituit un astfel de depozit, la C. S. P. N., asupra căruia apelanta invocă în favoarea dreptului de moștenire un legat cu titlu particular cuprins în cadrul formularului utilizat de către defunctă în cadrul relației cu instituția de credit.
Fișa specimen de semnături ce cuprinde dispoziția testamentară invocată de apelantă nu este completată de testatoare, nu cuprinde obiectul, în sensul că nu s-a consemnat care este suma de bani asupra căreia a dispus ori alte valori sau titluri de valoarea depuse de testatoare. Totodată, din cuprinsul dispoziției testamentare reiese fără dubiu că nu a fost semnată de testatoare, aceasta semnând doar fișa specimen de semnături trecând și data întocmirii acestei fișe sub o altă dată înscrisă mai sus.
Fără îndoială că pretinsa dispoziție testamentară înscrisă în fișa menționată nu este scrisă de testatoare având calitatea unui formular tipizat utilizat de casa de ajutor reciproc, care nu poate conferi apelantei A. E. calitatea de legatar cu titlu particular cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de legea specială cât și a dispozițiilor privind dreptul comun (art. 1041 și art. 1059 din nou Cod civil).
Având în vedere aceste rețineri, în mod legal instanța de fond a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-apelantă cu toate capetele invocate referitoare la pasivul succesoral și la aducerea la masa de partaj a sumei de 16.000 lei de către reclamanta-pârâtă A. M. și a contestat nulitatea absolută a dispoziției testamentare înserate în cuprinsul „fișei specimen de semnături” întocmită la data de 22.03.2007.
În lipsa unei dispoziții testamentare legal întocmită succesiunea defunctei revine moștenitorilor legali (art. 964 din nou Cod civil).
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă A. E., menținând ca temeinică și legală sentința apelată.
În temeiul art. 246 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea reclamantei-pârâte A. M., la apelul declarat împotriva sentinței civile nr.3371/06.06.2011, pronunțată de Judecătoria P. N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea apelantei reclamante A. M. domiciliată în municipiul P. N., ., nr. 29 D, județul N., la soluționarea cererii de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 3371/06.06.2011 pronunțată de Judecătoria P. N..
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta A. E. cu domiciliul procedural ales în domiciliată în P. N., cab. Av. T. V., .. 53, ., . N., împotriva sentinței civile menționată mai sus.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2012.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. C. G. B. D. P.
Red. L.C./26.04.2012
Tehn. D.P./ 04.05.2012
Fond:C. V.
Ex. 9
| ← Pretenţii. Decizia nr. 176/2012. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 340/2012. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
