Fond funciar. Decizia nr. 600/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 600/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 6440/311/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 600/2013
Ședința de la 28 Mai 2013
Completul specializat în litigii de fond funciar compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător I. B.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol amânarea pronunțării privind judecarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți B. M., B. V. și B. E., domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 1466/11.02.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. CÎRLOGANI de aplicare a legilor fondului funciar și C. JUDEȚEANĂ O., având ca obiect - fond funciar .
Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 21.05.2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1466/11.02.2013, pronunțată în dosarul nr._ 2010*, Judecătoria Slatina a admis în parte cererea formulată de reclamantii B. M., B. V. si B. E. în contradictoriu cu paratele C. LOCALA CARLOGANI si C. JUDETEANA O..
A obligat pârâtele la eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului reclamanților B. P. pentru suprafața de 2,48 ha teren pe raza comunei Cîrlogani, pe amplasamentele înscrise în fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate conf. Legii 18/1991.
A obligat pârâta C. L. CÎRLOGANI la punerea în posesie a reclamanților pe suprafețele de teren înscrise în fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate conf. Legii 18/1991, în T 8 P 76, T 14 P 1/1, T 28 P 1 și T 53 P 2, T 14 P 1.
A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune-interese în cuantum de 100 lei/zi de întârziere ca neîntemeiat.
A obligat pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 2100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 23.05.2011 sub nr._, reclamanții B. M., B. V. și B. E. au chemat în judecată pe pârâtele C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Comunei Cîrlogani și C. Județeană O. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor să le elibereze titlul de proprietate pentru suprafața totală de 2,48 ha; obligarea pârâtelor să îi pună în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața de 2,48 ha conform actului de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la daune-interese în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data emiterii efective a titlului de proprietate și punerea în posesie conform amplasamentului din actul de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că sunt descendenți de gradul I ai autorului lor B. P., decedat la data de 08.03.1992.
De la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și până în prezent li s-a eliberat doar adeverința de proprietate nr._/20.09.1991 și procesul verbal de punere în posesie nr. 24/7.06.1994 pentru suprafața de 1,50 ha teren extravilan.
Deși au trecut 20 de ani de la data respectivă până în prezent și au efectuat numeroase demersuri, pârâtele nu le-au eliberat titlul de proprietate.
Consideră reclamanții că refuzul nejustificat al pârâtelor de a le elibera titlul de proprietate după atâția ani justifică capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune interese, având în vedere că le-a fost încălcat și îngrădit dreptul de proprietate.
Solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața din intravilan conform actului de proprietate din anul 1953, motivat de faptul că există această suprafață de teren liberă și nu a fost reconstituit legal niciunei persoane amplasamentul acesta.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În susținere, reclamanții depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: act de proprietate din anul 1953, proces verbal de punere în posesie nr. 24/7.06.1994, adeverința nr._/20.09.1991, acte de stare civilă, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe autorii B. C. P. și B. N. I., act de vânzare din 17.07.1952 la Biroul notariatului de Stat Raional D. – V..
La solicitarea instanței, pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Comunei Cîrlogani a înaintat în copie inventarul domeniului public al comunei Cîrlogani, schița terenului, fișa cu date pentru titlu de proprietate, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 395/05.03.1991, registrul agricol pe anii 1959-1961, proces-verbal de punere în posesie nr. 6/23.02.2000, proces verbal de punere în posesie nr. 24/07.06.1996, acte de stare civilă, schițele terenului la fișa premergătoare titlului de proprietate pentru suprafața de 2,48 ha (filele 29-42), hotărârea Comisiei Județene O. nr. 50/29.08.1991, cererea autorului B. P. (f. 71-72).
Pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Comunei Cîrlogani legal citată a depus întâmpinare la data de 25.08.2011, prin care a solicitat respingerea acțiunii. În fapt, ca urmare a cererii de reconstituire depusă de moștenitorii defunctului B. P. s-a eliberat ulterior adeverința de proprietate nr._/20.09.1991 incluzând suprafața de 2,48 ha, care nu a fost contestată.
În anul 1953 numitul B. P. a fost împroprietărit în baza Decretului nr. 444/1953 și a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 3522/1953, cu suprafața de 0,50 ha. Suprafața respectivă a aparținut unei familii căreia i-a fost confiscată suprafața și nu a mai revendicat-o.
În zona respectivă, începând cu anul 1962, o parte din suprafața de 0,50 ha a fost modificată, în sensul că s-a înființat un drum de exploatare.
În anul 1991, la . legilor fondului funciar, urmașii defunctului B. P. au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar din totalul de 0,50 ha pentru punctul SMA, în zona respectivă s-au mai găsit 0,14 ha teren arabil, restul fiind afectată de drum de exploatare care face legătura între DJ 677 și terenurile agricole aflate în zonă.
Restul suprafeței de 0,36 ha C. locală Cîrlogani a repartizat-o urmașilor în alte puncte, pe vechiul amplasament.
Suprafața afectată de drumul de exploatare în L = 3,13 mp. L = 12,20 m/10 m este de 0,35 ha prevăzut în Monitorul Oficial al României nr. 639/29.08.2002 în inventarul domeniului public al comunei Cîrlogani, însușit de Consiliul Local al comunei prin HCL nr. 18/10.08.1999 la punctul 14-1.3.7.1.00 – uliță SMA.
Pentru suprafața de 0,14 ha comisia locală a întocmit proces verbal de punere în posesie nr. 6/23.02.2000, pe care moștenitorii nu l-au contestat.
Tot pentru moștenitori comisia a întocmit fișa premergătoare titlului de proprietate cu 2,48 ha primită în totalitate, pe care au acceptat-o prin semnătură și a fost însușită pentru toate punctele din vechiul amplasament.
Prin sentința civilă nr. 3255/02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulata de reclamantii B. M., B. V. si B. E., în contradictoriu cu paratele C. Locala Carlogani de Aplicare a Legilor Fondului Funciar si C. Judeteana O. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, astfel cum a fost precizată și a obligat pârâtele la eliberarea titlului de proprietate pe numele reclamanților și punerea acestora în posesie pentru suprafața totală 2,48 ha pe raza . din care suprafața de 3434 mp pe vechiul amplasament, respectiv suprafața de 3121 mp amplasată între punctele A-B-C-F din schița întocmită de expertul desemnat în cauză C. M. și suprafața de 313 mp amplasată între punctele C-D-E-F pe schiță.
Totodată, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune interese ca neîntemeiat și a obligat pârâtele la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs parata C. Locala Carlogani de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, iar Tribunalul O. prin decizia nr. 680/20.06.2012 a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza la instanța de fond pentru rejudecare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 28.08.2012 sub nr._ (nr. 232/2012).
La termenul din 17.09.2012 conform dispozițiilor instanței de recurs, s-a dispus emiterea unei adrese către C. L. Cârlogani pentru a se comunica anexa 2 A la Hotărârea nr. 50/29.08.1991 și motivele pentru care reclamanții nu au fost puși în posesie pentru diferența de 0,84 ha teren, precum și efectuarea expertizei agricole în cauză, cu obiectivele: 1) identificarea vechiului amplasament al autorului B. P., conform Registrului Agricol și actului de proprietate indicat de reclamanți; 2) stabilirea dacă vechiul amplasament al autorului a fost liber sau nu la data validării dreptului de proprietate, să se lămurească dacă suprafețele de teren menționate în procesele-verbale de punere în posesie reprezintă vechile amplasamente ale autorului, la fel și terenul din fișa cu date premergătoare emiterii titlului de proprietate, raportat la procesele – verbale de punere în posesie din 07.06.1996 și 2000, cu verificarea de către expert dacă anterior punerii în posesie au fost întocmite schițe cadastrale, iar în caz afirmativ să se aibă în vedere și acele schițe cadastrale.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut că la . Legii nr. 18/1991, autorul B. P. a formulat cerere în reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,63 ha teren, înregistrată sub nr. 395/05.03.1991.
Conform registrului agricol din perioada 1959-1963 autorul B. P. figura înregistrat cu suprafața de 2,48 ha teren.
Conform tabelului nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP suprafețe mai mari de 0,5 ha de persoană îndreptățită (soț-soție) și solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, autorul B. P. a fost validat cu suprafața de 2,48 ha teren, fiindu-i eliberată și adeverința nr._/20.09.1991 pentru suprafața de 2,48 ha teren pe raza comunei Cârlogani.
La data de 08.03.1992 autorul reclamanților, B. P., a decedat, procedându-se ulterior la întocmirea a două procese verbale de punere în posesie, nr. 24/07.06.1994 semnat de soția supraviețuitoare a defunctului-numita B. I. și procesul verbal nr. 6/23.02.2000, nesemnat la rubrica „proprietar”, dar niciunul dintre cele două procese verbale de punere în posesie nu au fost contestate de către moștenitorii lui B. P..
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei –procesele verbal de punere în posesie și fișa cu date pentru titlul de proprietate -coroborate cu raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul V. M., instanța de fond a reținut că în reconstituirea dreptului de proprietate moștenitorii autorului B. P. au fost puși în posesie cu: suprafața de 1,5 ha teren extravilan în sola C., cu vecinătățile N-P. I.R., S- Tita A.., E- Drum, V- Drum individualizată în procesul verbal de punere în posesie nr. 24/07.06._ și care are corespondent în suprafața de 1,5 ha teren arabil extravilan situată în T 8 P 35 din fișa cu date pentru titlul de proprietate, și cu suprafața de 1404 m.p. în punctul V. .- U., E-V. I., S- DC, V-B. P. individualizată în procesul verbal nr. 6/23.02.2000 și care are corespondent, parțial, în suprafața de 2033 m.p. teren arabil extravilan situată în T 8 P 76 din fișa cu date pentru titlul de proprietate.
Instanța de fond a mai reținut, raportat la solicitarea reclamanților privind punerea în posesie pe vechiul amplasament, conform actului de proprietate din anul 1953, că așa cum rezultă din raportul de expertiză și din rolul din registrul agricol al autorului B. P. suprafețele de 1,5 ha teren din punctul C. și de 0,08 ha teren în punctul V. . făcut obiectul actului de vânzare-cumpărare din anul 1953.
Conform raportului de expertiză, suprafețele de teren ce au făcut obiectul actului de vânzare-cumpărare din 1953 de 0,63 ha arabil în punctul M. și de 0,5 ha arabil în punctul Trupini au fost înscrise și la rolul autorului din Registrul Agricol, având corespondent în suprafețe de teren de 0,5 ha teren arabil în punctul V. . 0,4 ha la ultima poziție înscrisă la rolul din Registrul Agricol.
În ceea ce privește cererea reclamanților de punere în posesie pe vechiul amplasament, conform actului de proprietate din anul 1953, instanța de fond a reținut tot din concluziile raportului de expertiză că s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate numai parțial pe vechiul amplasament, respectiv pentru suprafața de 0,2033 ha teren arabil în T 8 P 76 reprezentând vechiul amplasament din punctul V. . de proprietate din 1953, diferența de 0,2967 ha fiind parțial înstrăinată numitului Scorbuteanu C., intrând astfel în circuitul civil și diferența ocupată prin lărgirea drumului sătesc.
Pentru suprafața de 0,50 ha din punctul Trupini reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe alt amplasament.
Instanța de fond a reținut următoarele aspecte, în soluționarea cauzei:
Moștenitorii autorului B. P. nu au contestat semnătura de pe fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate și din probele administrate nu rezultă că ar fi formulat obiecțiuni cu privire la amplasamentele stabilite –fila 31 dosar, orice alte pretenții ulterioare ale moștenitorilor cu privire la punerea în posesie pe un alt amplasament decât cel acceptat în momentul semnării fișei cu date fiind nejustificate;
Din însuși memoriul reclamantului B. M. (filele 99-100 dosar) rezultă că pretențiile reclamanților de a fi puși în posesie pe vechiul amplasament au fost determinate de înstrăinarea suprafeței de 1400 m.p. în anul 2008 către numitul S. Gh. (C.).
Suprafața de 0,2967 ha a fost parțial înstrăinată numitului Scorbuteanu C., a intrat în circuitul civil și implicit nu se mai află la dispoziția pârâtei C. L. CÂRLOGANI pentru a-i putea pune în posesie pe reclamanți pe acest amplasament, iar reclamanții nu au contestat până în prezent actele de înstrăinare, diferența de teren este ocupată de drumul sătesc, făcând parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale.
Prin urmare, instanța de fond a admis în parte cererea și a obligat pârâtele la eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului reclamanților B. P. pentru suprafața de 2,48 ha teren pe raza comunei Cîrlogani, pe amplasamentele înscrise în fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate conf. Legii 18/1991.
Totodată, a obligat pârâta C. L. CÎRLOGANI la punerea în posesie a reclamanților pe suprafețele de teren înscrise în fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate conf. Legii 18/1991, în T 8 P 76, T 14 P 1/1, T 28 P 1 și T 53 P 2, T 14 P 1.
În privința capătului de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data emiterii efective a titlului de proprietate și punerea în posesie, conform amplasamentului din actul de proprietate din 1953, instanța de fond a reținut că daunele cominatorii apar ca un mijloc juridic la îndemâna creditorului pentru a-l constrânge pe debitor să execute în natură obligațiile de a facesau de a nu faceși constau într-o sumă de bani aferentă unei unități de timp pe care debitorul trebuie să o plătească până la executarea obligației.
Art. 64 din Legea nr. 18/1991 prevede “1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(2) Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță.
(3) Dispozițiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.
Instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada unui refuz efectiv al pârâtei C. L. CÂRLOGANI privind punerea în posesie a reclamanților, având loc chiar o punere parțială în posesie în anii 1994 și 2000, litigiul fiind determinat tocmai de pretențiile reclamanților de punere în posesie pe vechiul amplasament, care nu corespunde întru-totul cu amplasamentul suprafețelor de teren din fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate.
De asemenea, reclamanții nu au făcut dovada că anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii ar fi făcut demersuri în toată această perioadă (1994-2011) în vederea punerii îi posesie pe celelalte suprafețe de teren cu amplasamentul din fișa cu date sau în vederea emiterii titlului de proprietate, considerente pentru care instanța de fond a apreciat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune-interese în cuantum de 100 lei/zi de întârziere ca neîntemeiat.
Împotriva sentinței au declarat recurs recurenții reclamanți B. M., B. V. și B. E., criticând-o pentru nelegaliate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii în totalitate.
Consideră că instanța de fond a făcut o apreciere unilaterală, superficială și eronată a întregului material probator administrat în speța dedusă judecății și nu a dat eficiență cuvenită înscrisurilor și în mod special a celor două expertize efectuate în cauză.
De asemenea, consideră că instanța de fond a motivat și menționat doar în sens generic punerea în posesie asupra unor suprafețe de teren ce ar fi înscrise în fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate, însă apreciază că trebuiau individualizate fiecare, în sensul menționării suprafeței respective și a indicării vecinătăților.
Arată că nu au fost puși în posesie pe vechiul amplasament conform actului de proprietate din anul 1953 în totalitate, motivându-se că reconstituirea dreptului de proprietate este posibilă numai parțial pe vechiul amplasament doar pentru suprafața de 0,2033 ha. teren arabil în T8 P 76, în punctul Vatra . diferența de 0,2967 ha. a fost parțial înstrăinată numitului S. C., intrând în circuitul civil și diferența ar fi ocupată prin lărgirea drumului sătesc. Instanța de fond nu a motivat cum a ajuns la concluzia că suprafața de 0,2967 ha. ar fi fost parțial înstrăinată numitului S. C., nu a indicat nici despre ce suprafață este vorba și nici aspectul că la dosarul cauzei nu există nici un act de proprietate al lui S. C. asupra vreunei suprafețe de teren.
Mai arată că instanța de fond nu a ținut cont de indicațiile instanței de control judiciar raportat la concluziile raportului de expertiză în care se menționează că la data aplicării legii 18/1991 a fost posibilă reactualizarea hotarului de dinainte de colectivizare și totodată reconstituirea întregii suprafețe de 0,5 ha, intravilan în T 8 P 76, punctul Moara.
Motivația că nu ar fi contestat procesele-verbale de punere în posesie nu poate fi primită, motivat și de faptul că unul dintre aceste procese-verbale nu este semnat, nu le-a fost comunicat oficial, iar pe cale de consecință dacă nu îndeplinește cerințele elementare, nu poate fi considerat ca având forța probantă.
Consideră că instanța de fond nu a lămurit speța sub toate aspectele, apreciind că ar trebui întocmită o altă expertiză care să aibă ca obiective dacă prin punerea în posesie pe vechiul amplasament ar fi sau nu afectat drumul sătesc, având în vedere că se menționează clar că acest drum sătesc s-a lărgit.
Și soluția prin care s-a respins obligarea pârâtelor la daune interese consideră că nu este temeinică, motivat de faptul că din însăși motivația dată de instanța de fond consideră că s-ar putea desprinde o culpă a celor două pârâte prin faptul că nu le-a eliberat nici până în anul 2013 titlul de proprietate.
În mod cu totul nelegal instanța de fond motivează că au fost puși în posesie cu suprafața de 1,5 ha. teren extravilan în sola C. ce ar avea corespondent în suprafața de teren arabil extravilan situată în T8 P35 din fișa cu date pentru titlul de proprietate, acest amplasament nu se regăsește printre cele indicate în dispozitivul hotărârii.
Intimatele, legal citate, nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, tribunalul constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Sentința civilă nr. 3255/02.04.2012, dată în primul ciclu procesual, a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
S-a reținut de instanța de control că în cauză se impune o nouă expertiză care să aibă ca obiective: identificarea vechiului amplasament al autorului B. P., conform registrului agricol și actului de proprietate indicat de reclamanții recurenți, să se lămurească dacă suprafețele de teren menționate în procesele verbale de punere în posesie, reprezintă vechiul amplasament al acestuia, la fel și terenul din fișa cu date premergătoare emiterii titlului de proprietate și numai după aceste lămuriri să se verifice legalitatea cererii de punere în posesie pe vechiul amplasament, raportat la procesul verbal din data de 07.06.1996, care este semnat de autoarea I. B., dar și la procesul verbal de punere în posesie din anul 2000, care însă nu cuprinde nicio semnătură la rubrica proprietar, stabilindu-se valoarea sa juridică față de această omisiune, având în vedere emiterea deja a unei fișe premergătoare emiterii titlului, expertul urmând să facă verificări și dacă anterior punerii în posesie au fost întocmite schițe cadastrale, iar în caz afirmativ să le aibă și pe acestea în vedere și să stabilească dacă vechiul amplasament al autorului a fost liber sau nu la data validării dreptului de proprietate.
Totodată instanța de fond urmează să solicite Comisiei Locale Cârlogani, anexa 2a la Hotărârea nr.50/ 29.08.1991 și lămuriri asupra motivelor pentru care reclamanții recurenți nu au fost puși în posesie și pentru diferența de teren de 0,84 ha.
La rejudecare, instanța de fond nu s-a conformat acestor îndrumări, dispunând în cauză efectuarea unei expertize agricole, în condițiile în care obiectivele impuneau ca expertul să aibă specializarea topografie cadastru, și nu a stabilit care este valoarea juridică a proceselor-verbale din anul 1996 și din anul 2000, în condițiile în care primul era semnat doar de soția supraviețuitoare a celui îndreptățit la reconstituire, iar celălalt nu a fost însușit prin semnare de niciun dintre moștenitorii legali ai celui în cauză.
Ori, potrivit dispozițiilor art. 315 alin. 1 C. proc. civ. "în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."
Dispozițiile art. 315 C.proc.civ. nu lasă loc de interpretare, în doctrină subliniindu-se faptul că instanța de trimitere este obligată să respecte hotărârea instanței de recurs chiar și în condițiile în care aceasta ar fi nelegală. Așa fiind, instanța de fond trebuia să se conformeze celor dispuse de tribunal prin decizia civilă nr. 1247/05.10.2011, datorită efectului pozitiv al lucrului judecat potrivit căruia statuările irevocabile ale unei hotărâri judecătorești se impun, deopotrivă, părților și instanței ulterioare, care nu pot ignora efectele unei judecăți anterioare, care a tranșat definitiv un aspect al litigiului.
Soluția consacrată de art. 315 alin. 1 C.proc.civ. are o justificare deplină și o legitimare incontestabilă, ce decurge din însăși rațiunea controlului judiciar, dispozițiile evocate limitând însă obligativitatea deciziei instanței de recurs la problemele de drept dezlegate și la necesitatea administrării unor probe.
Cum, în cauză nu au fost examinate aspectele și recomandările obligatorii ale deciziei de casare, fiind încălcate astfel dispozițiile art 315 C.proc.civ., recursul urmează a fi admis, a se casa hotărârea instanței de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți B. M., B. V. și B. E., domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 1466/11.02.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. Cîrlogani de aplicare a legilor fondului funciar și C. Județeană O.,casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 28.05.2013
Președinte, S. O. | Pentru judecător I. B., aflat în C.O., semnează Președinte Tribunal, I. D. | Pentru judecător I. M., aflat în C.O., semnează Președinte Tribunal, I. D. |
pentru grefier M. T., aflat în C.O., semnează Grefier Șef Secție, I. J. D. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/18.07.2013
Judecător fond M. M. B.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 943/2013. Tribunalul OLT | Acţiune în constatare. Hotărâre din 06-03-2013, Tribunalul OLT → |
|---|
