Revendicare imobiliară. Sentința nr. 188/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 188/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 5303/207/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 74/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător M. I. S.
Grefier A. D.
Pe rol soluționarea apelului civil formulat de apelantul reclamant S. I., domiciliat în Caracal, .. 131 jud. O. împotriva sentinței civile nr.1885/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți I. D. și B. N., ambii domiciliați în Caracal, .. 133 jud. O., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant S. I. personal și asistat de avocat C. M.,intimata pârâtă B. N., lipsă fiind intimatul pârât I. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat C. M. pentru apelantul reclamant S. I. depune la dosar sentința civilă nr.577 din 01.02.2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ cu mențiunea ,,definitivă și irevocabilă”. Învedereaza instanței că nu are obiecțiuni de formulat la raportul de expertiză topo –cadastrală, dispus și intocmit în prezenat cauză.
Intimata pârâtă B. N. având cuvântul, învedereaza instanței că nu are obiecțiuni de formulat la raportul de expertiză specialitatea topo – cadastrală.
Avocat C. M. pentru apelantul reclamant S. I. invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei pârâte B. N., solicitând să se constate că aceasta nu are calitate, înctrucât conform sentinței pronunțate de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de apelantul reclamant și s-a constatat nulitatea tranzacției încheiate, iar acesta înțelege să se judece numai cu intimatul pârât I. D..
Intimata pârâtă B. N. având cuvântul solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
Instanța, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv revendicare si granițuire, cereri care nu presupun in mod obligatoriu calitatea de proprietar a pârâtului, respinge excepția invocată de doamna avocat C. M., ca neîntemeiată.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și acordă cuvântul părților pe cererea de apel.
Avocat C. M. pentru apelantul reclamant S. I. avînd cuvîntul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
Intimata pârâtă B. N. având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr._ /06.10.2010 pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul S. I. a chemat în judecată pe pârâții I. D. și B. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâților să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren ce i-a fost ocupată de către aceștia în mod abuziv; grănițuirea dintre cele două proprietăți raportat la vechiul aliniament al gardului precum și la întinderea dreptului de proprietate al fiecărei părți.
În fapt, motivând acțiunea reclamantul a arătat între părți s-a mai derulat un litigiu având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți, finalizat prin sentința civilă nr. 238 din 18.01.2010 a Judecătoriei Caracal, conform căreia s-a stabilit un hotar, ignorându-se vechile semne și raportându-se practic doar la recomandările expertului, care a propus o graniță doar raportat la pretinsele acte de proprietate ale fiecăruia – deși nu există un capăt de cerere în revendicare.
Susține reclamantul că la momentul stabilirii liniei de amplasare a gardului nu s-a mai respectat nici măcar hotărârea, mai mult, s-a procedat de către pârâți la distrugerea bordurii de protecție a casei sale edificată din beton de foarte mult timp.
În final, solicită reclamantul obligarea pârâților să-i lase liberă suprafața de circa 10 mp (evaluați provizoriu la 100 lei) pe care aceștia îi ocupă abuziv, solicitând de asemenea să se realizeze și grănițuireadintre proprietăți (după cum se va stabili întinderea fiecăruia) avându-se în vedere vechiul aliniament. La termenul din data de 16.11.2010, pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea capătului de cerere având ca obiect revendicare și menținerea hotarului despărțitor stabilit între proprietățile lor prin sentința civilă nr. 238/18.01.2010, hotar stabilit ca atare și de executorul judecătoresc și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâții arată că prin sentința civilă nr. 238/18.01.2010 s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile lor, sentință care a fost pronunțată ținând cont de raportul de expertiză întocmit în cauză fără a fi apelată și care a fost pusă în executare, iar gardul despărțitor dintre proprietățile lor a fost edificat ținând cont de semnele de hotar, trasate de executor conform titlului executoriu.
La termenul din data de 30.11.2010, apărătorul reclamantului a precizat instanței faptul că suprafața de teren de 10 mp pe care o revendică de la pârâți, a fost ocupată de aceștia după ce s-a pus în executare hotărârea prin care s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile lor, prin edificarea de către aceștia a unui gard, precizare care a fost depusă și în scris la termenul următor solicitând totodată ca această revendicare să se soluționeze prin compararea titlurilor lor de proprietate și raportat la acest capăt de cerere, să se procedeze în consecință la stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietățile lor.
Din oficiu, instanța a dispus atașarea dosarului cu nr._ având ca obiect partaj judiciar între pârâți și a dosarului cu nr._ având ca stabilire hotar între proprietățile părților din prezenta cauză.
Soluția instanței de fond:
Prin sentința civilă nr. 1885/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. D., ca neîntemeiată.
S-a admis în parte cererea formulată și precizată de reclamantul S. I..
S-a respins capătul de cerere având ca obiect revendicare, ca nefondat.
A fost menținut hotarul despărțitor dintre proprietățile părților, pe același aliniament, așa cum a fost stabilit prin sentința civilă nr. 238/18.01.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal, (definitivă și irevocabilă prin neapelare), respectiv pe aliniamentul ABCDEFGHI din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert A. P. în ds. nr._, astfel încât terenul reclamantului la capătul de la . pct. AQ să aibă o lățime de 7,55 m., iar la capătul opus între punctele IU să aibă o lățime de 5,95 m., iar terenul pârâtei să aibă la capătul de la . punctele . 12,98 m., iar la capătul opus între punctele IJ o lățime de 2,83 m. și de 7,92 m. între punctele KL (între punctul AB distanța este de 2,43 m, între punctele BC distanța este de 6,52 m, între pct. CD distanța este de 2,87 m. între pct. DE distanța este de 4,34 m., între punctele EF distanța este de 10,16 m., între pct. FG distanța este de 9,22 m, între pct. GH distanța este de 9,64 m., între punctele HI distanța este de 13,54 m., între punctele QR distanța este de 8,02 m., între pct. RS distanța este de 5,38 m., între pct. ST distanța este de 10,45 m., între pct. TU distanța este de 31,49 m., între pct. PO distanța este de 5,74 m., între pct. ON distanța este de 13,6 m., între pct. NM distanța este de 8,78 m., între pct. ML distanța este de 18,87 m., pct. C este situat la 0,19 m. față de casa reclamantului, pct. D este situat la 0,24 m. de aceeași casă, pct. E este situat la 0,25 m. de aceeași casă, pct. F este situat la 0,18 m. de aceeași casă, distanțele dintre pct. C, pct. D, pct. E, pct. F, pct. G, pct. H și latura de Vest a proprietății pârâților sunt de 12,10 m. ( pct. C), de 12,03 m.(pct. D), de 12,02 m. (pct. E), de 12,15 m (pct. F), de 12,16 m. (pct. G) și de 3,9 m. (pct. H), iar distanțele dintre pct. G, pct. H și latura de Est a proprietății reclamantului sunt de 7,67 m. (pct. G) și de 7,30 m. (pct.H).
Au fost compensate cheltuielile de judecată și obligă pe reclamant la plata în favoarea pârâților a sumei de 23 lei.
Motivarea instanței de fond:
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul S. I. a cumpărat cu actul autentificat sub nr. 4180/1.11.1996 de la numiții N. Marijana și N. M. o casă de locuit și terenul aferent acesteia în suprafață de 432 m.p., imobile situate în Caracal, .. 131 cu vecinii: N – . – I. F., S – Gramnea N. și V – I. D., devenind astfel vecin cu pârâții pe latura de vest.
Prin sentința civilă nr. 4667/3.12.2007 a Judecătoriei Caracal, pârâta B. N. F., a moștenit de la autoarea sa I. O., printre altele, casa și terenul aferent în suprafață de 655 m.p., imobile situate în Caracal, .. 133.
Deoarece între proprietățile reclamantului și cea a pârâtei B. N. F., nu exista un hotar stabilit prin convenția lor sau prin hotărâre judecătorească, iar între părți existau discuții cu privire la linia de hotar, reclamantul S. I. i-a acționat în judecată pe pârâții B. N. F. și I. D. pentru stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietățile lor, fără a revendica la momentul respectiv vreo suprafață de teren de la pârâți.
Prin sentința civilă nr. 238/18.01.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal, s-a admis acțiunea reclamantului și s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților pe aliniamentul ABCDEFGHI din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert A. P. în ds. nr._, astfel încât terenul reclamantului la capătul de la . pct. AQ să aibă o lățime de 7,55 m., iar la capătul opus între punctele IU să aibă o lățime de 5,95 m., iar terenul pârâtei să aibă la capătul de la . punctele . 12,98 m., iar la capătul opus între punctele IJ o lățime de 2,83 m. și de 7,92 m. între punctele KL (între punctul AB distanța este de 2,43 m, între punctele BC distanța este de 6,52 m, între pct. CD distanța este de 2,87 m. între pct. DE distanța este de 4,34 m., între punctele EF distanța este de 10,16 m., între pct. FG distanța este de 9,22 m, între pct. GH distanța este de 9,64 m., între punctele HI distanța este de 13,54 m., între punctele QR distanța este de 8,02 m., între pct. RS distanța este de 5,38 m., între pct. ST distanța este de 10,45 m., între pct. TU distanța este de 31,49 m., între pct. PO distanța este de 5,74 m., între pct. ON distanța este de 13,6 m., între pct. NM distanța este de 8,78 m., între pct. ML distanța este de 18,87 m., pct. C este situat la 0,19 m. față de casa reclamantului, pct. D este situat la 0,24 m. de aceeași casă, pct. E este situat la 0,25 m. de aceeași casă, pct. F este situat la 0,18 m. de aceeași casă, distanțele dintre pct. C, pct. D, pct. E, pct. F, pct. G, pct. H și latura de Vest a proprietății pârâților sunt de 12,10 m. ( pct. C), de 12,03 m.(pct. D), de 12,02 m. (pct. E), de 12,15 m (pct. F), de 12,16 m. (pct. G) și de 3,9 m. (pct. H), iar distanțele dintre pct. G, pct. H și latura de Est a proprietății reclamantului sunt de 7,67 m. (pct. G) și de 7,30 m. (pct.H).
Împotriva acestei sentința părțile nu au declarat apel, aceasta fiind apoi pusă în executare, iar împotriva modului de punere în executare a sentinței nu s-a formulat contestație la executare.
După efectuarea punerii în executare, a susținut reclamantul că pârâții și-au edificat un gard, fără să respecte semnele de hotar stabilite de executorul judecătoresc ocupându-i în acest fel suprafața de 10 m.p.
Conform dispozițiilor art. 480 C. civil, „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”, iar potrivit dispozițiilor art. 481 C.c. nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare, art. 480 C. civ. prevede expres că trebuie îndeplinite două cerințe, respectiv aceea că reclamantul trebuie să demonstreze că este proprietarul bunului revendicat și în același timp să facă dovada că acel bun este deținut în mod nelegitim de către pârât.
Instanța de fond a mai constatat că din raportul de expertiză întocmit în cauză nu reiese faptul că hotarul care există în prezent între terenurile părților, se află pe amplasamentul hotarului care a fost marcat de executorul judecătoresc cu țăruși din fier cu ocazia punerii în executare a sentinței civile nr. 238/18.01.2010, iar în limita acestui hotar pârâta nu deține teren în plus care să fie înregistrat ca teren în minus la reclamant, de unde rezultă faptul că, după punerea în executare a sentinței civile nr. 238/18.01.2010 a Judecătoriei Caracal (sentință împotriva căreia părțile nu au exercitat căi de atac și care a intrat în puterea lucrului judecat), hotarul nu a suferit modificări prin vreo acțiune a pârâților și că pârâții nu ocupă vreo suprafață din terenul reclamantului.
Regula înscrisă în art. 1169 C. civ., este aplicabilă și în materia dovedirii proprietății, reclamantul fiind acela care trebuie să facă dovada pozitivă că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Deoarece reclamantul nu a făcut dovezi în cauză, din care să rezulte faptul că pârâții îi ocupă abuziv suprafața de teren revendicată și nu respectă hotărârea de stabilire a hotarului, instanța a apreciat că cererea de revendicare a reclamantului nu este întemeiată.
Potrivit art. 584 C. civ., grănițuire este operațiunea de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate.
Din aceste dispoziții legale rezultă faptul că grănițuirea este modalitatea de determinare, prin semne exterioare, a limitelor dintre două proprietăți vecine, realizarea sa fiind posibilă fie prin convenția părților, fie prin hotărâre judecătorească.
În cazul de față între proprietățile părților există stabilite semne exterioare de hotar prin hotărâre judecătorească, dar întrucât controversa cu privire la hotar există, acțiunea având ca obiect stabilire hotar nu poate fi respinsă, ci, dimpotrivă, urmează a fi admisă, chiar dacă limitele dintre terenurile limitrofe se stabilesc pe actuala linie de hotar, în vederea curmării controversei existente.
Instanța din oficiu a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. D., deoarece din sentința civilă nr. 4667/3.12.2007 a Judecătoriei Caracal rezultă faptul că acesta nu este proprietarul terenului care se învecinează cu reclamantul, ci pârâta B. N. F..
Această excepție a fost respinsă de către instanță, deoarece cererea de chemare în judecată a reclamantului are ca obiect nu numai stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietățile părților, ci și revendicare, care este o acțiune prin care proprietarul neposesor revendică bunul de la posesorul neproprietar, iar acest pârât chiar dacă nu este proprietar, este vecin cu reclamantul și locuiește împreună cu pârâta care este fiica sa, acțiune față de care acest pârât are calitate procesuală pasivă.
Calea de atac exercitată:
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant S. I., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și admiterea în totalitate a acțiunii.
În motivare, reclamantul arată că deși a formulat obiecțiuni argumentate la raportul de expertiză, instanța le-a respins în mod nejustificat, deși expertul nu a procedat la o identificare propriu-zisă a ambelor suprafețe deținute de părți.
Mai mult, deși nu a măsurat efectiv terenul pârâtului I. D., identificându-l prin copiere din vechiul raport, expertul nu a observat că actul real de proprietate al acestuia nu constă în sentința de partaj, ci în certificatul de moștenitor ce confirmă cei 525 mp. moșteniți de acesta de la autorul său direct I. C..
Precizează reclamantul că, în condițiile în care nu s-a ținut cont de actele de proprietate corecte, de schițele cadastrale anterioare și nici nu s-au măsurat efectiv cele două suprafețe, expertiza nu a prezentat concluzii pertinente și complete.
S-a arătat ca exista neconcordanțe vizibilă intre raportul de expertiza intocmit la fond si cel efectuat in litigiul anterior, fiind evidentă diferența inexplicabilă dintre cele două schițe.
Un alt motiv de apel vizează faptul că instanța nu s-a pronunțat în totalitate pe cererea sa, astfel cum a fost precizată, în sensul că a solicitat să se compare titlurile – cele reale, fiind evident că proprietarul terenului vecin este I. D. ca moștenitor al tatălui său pentru 525 mp., că intre părti nu a existat gard pe lungimea casei apelantului si ca expertiza anterioara a stabilit arbitrar un hotarraportat la o pretinsa intindere a dreptului de proprietate.
Pornind de la actul real de proprietate al pârâților, instanța trebuie să observe că aceștia dețin în plus peste 100 mp.
În condițiile în care s-a admis acțiunea de grănițuire și s-a menținut hotarul stabilit anterior, trebuia lămurit dacă s-a considerat că a operat o autoritate de lucru judecat sau în urma administrării probelor în cauză s-a conchis ca fiind corect actualul amplasament.
Din considerentele sentinței reiese că nu s-a avut în vedere o autoritate de lucru judecat referitor la grănițuire, situație în care apare inexplicabil faptul că instanța nu a mai analizat solicitarea sa, conform căreia hotarul trebuie stabilit pe vechea locație la circa 50 cm. de casă, astfel cum este confirmat de schița veche și de martori.
Concluzionând, apelantul solicită refacerea probei cu expertiza topo.
Apelul a fost legal timbrat.
La data de 29.08.2011 intimatii pârâti I. D. si B. N. F. au formulat intâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului declarat de reclamant si mentinerea solutiei instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
Se sustine de catre intimati faptul ca nu au incalcat proprietatea apelantului și ca terenul pe care acesta il detine corespunde ca intindere cu actele sale de proprietate.
In apel s-a administrat proba cu înscrisuri si proba cu expertiza topo cadastru, lucrare efectuata de expert M. I. (filele 87-93) si față de continutul careia părtile nu au formulat obiecțiuni.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că acesta este nefondat si va fi respins pentru următoarele considerente:
Raportat la motivele de apel formulate de reclamantul S. I., prin care s-au invocat o . neregularitati ale expertizei întocmite la fond, invocate cu acel prilej pe calea obiectiunilor la raportul de expertiză, in virtutea caracterului devolutiv al căii de atac exercitate, in cauză, instanta de control judiciar a dispus efectuarea unei noi expertize topo cadastrale, cu obiectivele stabilite prin incheierea de sedinta din data de 13.12.2012.
Expertul desemnat in cauza a avut a se raporta la sentinta civila nr. 238/18.01.2010 pronuntata de Judecatoria Caracal, prin care s-a stabilit hotarul despărtitor dintre proprietățile părtilor si impotriva careia acestea nu au exercitat căi de atac. In consecință, in privinta hotarului stabilit, respectiva hotărârea beneficiaza de punere de lucru judecat. Expertul desemnat in cauza trebuia sa stabilească, in principal și raportându-se și la actele de proprietate ale părtilor (dat fiind capătul de cerere in revendicare), daca după punerea in executare a hotărârii mentionate, pârâții au ocupat teren apartinând reclamantului.
Expertul a stabilit ca intimatii pârâți nu ocupă teren de la apelantul reclamant, concluzie ce se coroboreaza si cu planul terenului aparținând apelantului reclamant, ce a stat la baza incheierii actului său de vânzare-cumpărare, din care rezulta aceleasi dimensiuni cu cele gasite de expertul din apel la masuratori (a se vedea in acest sens planul de la fila 4 din dosarul_ ).
Impotriva consluziilor expertului părtile nu au formulat obiecțiuni.
Reclamantul nu poate pretinde o suprafata cu alte dimensiuni decât acelea ce rezulta din schita intocmita cu ocazia achizitionarii terenului său. (Se constata ca lățimea apelantului reclamant la stradă este – potrivit planului – anexa la contractul de vânzare cumpărare, de 7,55m.l., iar potrivit expertizei efectuate in apel-de 7,56m.l.; o diferenta foarte mica constatându- se si cu privire la cealaltă extremitate a proprietatii- 7,00ml., față de 6,86m.l.).
Tribunalul constată, raportându-se atât la actele de proprietate ale părtilor, cât si la vechiul hotar, stabilit prin hotărârte definitiva, că intimatii pârâtii nu au ocupat teren de la apelantul reclamant. Este necesar a fi avuta in vedere vechea hotărâre prin care s-a stabilit hotarul, deoarece prin cererea de chemare in judecata apelantul reclamant a invocat o cotropire intervenita după pronuntarea acesteia, odată cu edificarea gardului de către intimatii pârâti.
Totodată, în mod corect a fost menținut de catre instanta de fond hotarul, pentru ca acesta corespunde celui stabilit anterior in dosarul nr._, având ca obiect granituire.
Față de cele ce preced, văzând si dispozitiile art.296 C.pr.civ., Tribunalul constata ca sentinta nr. 1885/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ este legala si temeinică si ca se impune a fi păstrată in integralitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant S. I., domiciliat în Caracal, .. 131 jud. O., împotriva sentinței civile nr.1885/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți I. D. și B. N., ambii domiciliați în Caracal, .. 133 jud. O..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 Aprilie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, I. B. | Judecător, M. I. S. | |
Grefier, A. D. |
Red./Tehnored.M.I.S.
JF.D.D.
Ex.5
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 735/2013. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 249/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
