Anulare act. Decizia nr. 110/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 110/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 110/2015
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător V. V.
Judecător D. S.
Grefier R. I. T.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă . împotriva sentinței civile nr. 331/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. L. AL COMUNEI R. și U. A. - TERITORIALĂ . pârâtă Ș. E. Z., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat V. P. pentru intimații reclamanți C. L. AL COMUNEI R. și U. A. - TERITORIALĂ . avocațială nr._/2015 aflată în dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, a fost achitată taxa judiciară de timbru, intimata UAT a depus întâmpinare, nu s-a solicitat judecarea în lipsă, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat V. P. pentru intimații reclamanți, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cu privire la excepția lipsei de interes, arată că instanța de fond a respins-o în mod justificat, iar cu privire la fondul cauzei, arată că înscrisurile sunt elocvente, în sensul că suprafața de 5 ha s-a aflat în momentul încheierii și înregistrării în Registrul contractelor de arendă al Consiliului L. al comunei R., pe raza comunei Dobrosloveni, jud. O..
Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 8.02.2013, sub numărul_, reclamantul C. L. R. - prin primar B. D., a chemat în judecată pe pârâții Ș. E. Z. și ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr.436/12.10.2004, înregistrat sub nr.436/12.10.2004 în registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R..
S-a mai învederat că, între Ș. E. Z., in calitate de arendator și ., în calitate de arendaș a fost încheiat în data de 12.10.2004 și înregistrat în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R. sub nr. 436/12.10.2004 contractul de arendă având ca obiect suprafața de 5,00 ha, teren agricol.
Prin contract, părțile și-au stabilit drepturile și obligațiile reciproce pe o durată a acestuia de 10 ani.
Contractul este lovit de nulitate absolută și nu putea fi înregistrat în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al C. L. R. deoarece: terenul în suprafață de 5,00 ha pentru care părțile au înțeles să încheie respectivul contract nu se regăsește în raza administrativ teritorială a comunei R., el aflându-se pe raza administrativ teritorială a .; obiectul contractului este determinat pe teritoriul . identificare, Sola P8, T.99 și TP. Nr._/93, fiind în extravilanul dom. Dobrosloveni, situație care nu poate să determine în mod legal înscrierea în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al .> Susține reclamantul că înscrierea contractului în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al C. L. R. este nelegală și produce grave consecințe care derivă din încălcarea art.5 și 6 din Legea 16/1994, in vigoare, la data încheierii, pe de o parte, iar pe de altă parte, această stare de nelegalitate a generat emiterea unor acte fără temei legal în ceea ce privește suprafețele de teren și proprietarii.
Contrar legii, pe această stare de fapt și de drept, pârâta ., a impus avizarea contractelor de arendă, printre care figura și cel al pârâtului,obținând în temeiul înscrierii în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al C. L. R. subvenții de la stat, în condițiile în care contractul trebuia înregistrat în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al . de obținere a subvențiilor trebuia depusă la Primăria Dobrosloveni.
În drept invocă disp.art.5,6 și 24 din Lg.16/1994.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar contractul de arendă nr. 436/12.10.2004, adresa nr.712 din 12.09.2007 emisă de ., tabel arendă înaintat spre avizare de ., adresa nr.3341/4.10.2012 emisă de Primăria ..379/8.02.2013 (fila 25), adresa nr.3341/4.10.2012 (fila 16).
La termenul din 28.02.2013, instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze valoarea unui kg. de grâu și valoarea obiectului cererii de chemare în judecată având în vedere prețul unui kilogram de grâu, precum și valoarea obiectului cererii de chemare în judecată având în vedere prețul unui kg. de grâu, precum și întreaga perioadă pentru care a fost încheiat contractul de arendă, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În data de 12.03.2013 reclamantul C. L. R. a depus la dosar o cerere invocând dispoz. art.3 lit.a1 din Legea nr.146/1997, respectiv timbrajul aferent cererii de constatare nulitate absolută a contractului de arendă, fiind în cuantum de 12 lei.
Pârâta . a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii formulată de reclamant, ca nefondată. De asemenea, pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Acțiunea este introdusă de către o persoană fizică, prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului de arendă nr. 436/12.10.2004, încheiat între arendaș și proprietarul arendator, fără ca respectiva convenție să producă efecte juridice în ceea ce-l privește pe dl. B. D..
Mai invocă pârâta excepția lipsei de interes a acțiunii, având în vedere că reclamantul nu justifică practic nici un interes în promovarea acesteia. Contractul de arendă a fost valabil încheiat și a fost înregistrat în registrul special ținut de C. L..
Dacă s-ar constata nulitatea absolută a contractului de arendare în discuție nu ar exista absolut nici un folos practic pentru reclamant.
Precizează pârâta că, contractul nr. 436/12.10.2004 a fost încheiat cu respectarea condițiilor formale stabilite de art.5 din Legea nr.16/1994. De asemenea, contractul de arendare a fost întocmit în scris, un exemplar al acestuia fiind înregistrat la C. L. R., în registrul special ținut de această instituție publică.
Susține pârâta că, motivul de nulitate invocat de reclamant referitor la neînregistrarea contractului la C. L. pe raza căruia se situează terenul agricol este lipsit de temei. Contractul a fost înregistrat în Registrul contractelor de arendă ținut de C. L. R., fiind îndeplinită formalitatea prev. de Legea 14/1996 pentru încheierea sa valabilă.
În drept, se invocă dispoz. art.115 C.p.c. și dispoz. Legii nr.16/1994.
Prin sentința civilă nr. 33 din data de 9 ianuarie 2014 s-a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta . întâmpinare.
S-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată de pârâta . întâmpinare.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de UAT R. prin primar B. D. și de C. L. R. prin primar B. D..
Reclamanții au declarat recurs, iar prin decizia nr.359 din data de 13 octombrie 2014 Tribunalul O. a admis recursul declarat de recurenții reclamanți C. L. al comunei R. și UAT R., în contradictoriu cu intimații pârâți . și Ș. E. Z., a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare.
În motivare s-a reținut că prin neobservarea conținutului celor două acte juridice evocate anterior, prima instanță a pronunțat o soluție formală, fără cercetarea fondului cererii, respectiv a susținerii recurenților-reclamanți în sensul că terenul care a format obiectul contractului de arendă nr. 436 din 12.10.2004, la momentul încheierii contractului, nu s-a aflat pe raza teritorială a . .> Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr._, acordându-se termen de judecată cu citarea părților.
Instanța a dispus emiterea adresei către C. L. R. și C. L. Dobrosloveni, pentru a comunica când s-a întocmit contractul de arendă nr. 436, terenul în suprafață de 5 ha amplasat în T.8, P.99, conform titlului de proprietate nr._ din 24.04.2001 aparținând numitei Ș. E. Z., pe raza cărei localități se afla – Dobrosloveni sau R..
Ulterior, s-a depus la dosar adresa nr. 344 din 28.01.2014 emisă de Primăria comunei redea, titlul de proprietate nr._/93 din 24.04.2001, adresa nr.3341 din 04.10.2012 emisă de Primăria comunei Dobrosloveni, adresa nr. 379 din 08.02.2013, adresa din data de 10.09.2012, contractul de arendă nr. 436 din 12.10.2004, adresa nr. 274 din 27.01.2015, titlul de proprietate nr._/93 din 24.04.2001,.
În data de . a formulat note scrise solicitând admiterea excepției lipsei de interes, respingerea cererii ca lipsită de interes, precum și obligarea intimaților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 451 alin. 1 coroborat cu art. 453 alin. 1 C.p.c.
Prin sentința civilă nr. 331/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes a reclamantului invocată de pârâta .>
S-a admis cererea formulată de reclamanții C. L. R., U. A. - Teritorială . cu pârâții . și Ș. E. Z., și a fosta anulat contractul de arendă nr. 436/12.10.2004, contract încheiat între Ș. E. Z. și ..
S-a dispus radierea contractului de arendă nr. 436/12.10.2004 din Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R., unde a fost înregistrat sub nr. 436/12.10.2004.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 16/1994, contractul de arendare se întocmește în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte și un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ținut de secretarul consiliului local.
Totodată instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 24 din același act normativ, conform căruia: contractele de arendare încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt nule sau anulabile.
Față de modalitatea de redactare a prevederilor legale anterior menționate instanța a observat că legea sancționează cu nulitatea absolută nerespectarea dispozițiilor legale anterior menționate. Nulitatea absolută a fost instituită așadar pentru protejarea unor interese generale, de ordine publică putând fi invocată oricând de orice persoană interesată.
Constatând că în prezenta cauză se invocă nerespectarea unei dispoziții legale care vizează interesul public, instanța a apreciat că înregistrarea la consiliul local competent din punct de vedere teritorial a unui contract de arendă valabil încheiat sub aspectul întrunirii condițiilor de fond și de formă, se circumscrie sferei competenței autorităților publice, în realizarea atribuțiilor ce le revin, fiind astfel întrunite cerințele prevăzute de art. 2 lit. r din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, instanța a constatat că, in ceea ce privește reclamantul U. A. Teritorială R., la care s-a înregistrat contractul de arendă nr.436/12.10.2004, justifică un interes în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de arendă, prin prisma consecințelor pe care un astfel de contract le naște raportat la unitatea administrativ teritorială.
Prin urmare instanța a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâta . ca neîntemeiată.
Analizând ansamblul probator existent la dosarul cauzei, instanța a constatat că, așa cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei, fila 4 din dosar, între . și pârâta Ș. E. Z. s-a încheiat la data de 12.10.2004 un contract de arendă, ce are ca obiect un teren în suprafață de 5,00 ha.
În condițiile speței, instanța a apreciat că devin incidente următoarele dispoziții legale: Legea arendării nr. 16/1994, art. 969, art. 948, art. 961-964 din Codul civil.
Instanța a apreciat ca fiind aplicabile aceste dispoziții legale deoarece pentru actul juridic este aplicabilă legea în vigoare la data încheierii acestuia atât în ceea ce privește condițiile de validitate cât și în ceea ce privește efectele actului juridic și executarea obligațiilor asumate de către părți. Contractul de arendă fiind încheiat la data de 12.10.2004 regulile privind executarea acestuia sunt supuse legii în vigoare la acea dată respectiv dispozițiilor Codului civil de la 1864.
Această regulă reiese cu certitudine atât din dispozițiile art.6 alin.2 și 3 din Codul Civil cât și din dispozițiile arrt. 102 alin.1 din Legea 71/2011 conform cărora contractul este supus legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea efectele și executarea sa.
Instanța a reținut că potrivit art. 948 C.civ., condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.
În ceea ce privește obiectul contractului de arendă, acesta este reprezentat de o suprafață de teren de 5,00 ha, iar instanța a analizat condițiile de valabilitate ale acestuia având în vedere dispozițiile art. 962-964C.civ.
Astfel, instanța a observat că raportat la contractul de arendă acesta este o convenție sinalagmatică ce are un dublu obiect: bunurile arendate și arenda plătită de arendaș.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 16/1994, contractul de arendare se întocmește în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte și un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ținut de secretarul consiliului local.
Totodată instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 24 din același act normativ, conform căruia: contractele de arendare încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt nule sau anulabile.
Din contractul de arendă nr. 436/12.10.2004, titlul de proprietate nr._/33, adresa nr. 274/ din data de 27.01.2015 emisă de Primăria Dobrosloveni, județul O. și adresa nr. 344/ din data de 28.01.2015 emisă de Primăria R. județul O. rezultă că suprafața de 5,00 ha ce a format obiectul contractului de arendă, s-a aflat la momentul încheierii și înregistrării la Primăriei R., pe raza comunei Dobrosloveni, județul O., și pe cale de consecință trebuia înregistrat la C. L. Dobrosloveni, jud. O. și nu la C. L. R..
Având în vedere situația de fapt și de drept anterior expusă, în temeiul art. 948 cod civil și art.961-964 Cod civil coroborat cu art. 6 alin.1 și art. 24 din Legea arendării nr. 16/1994, instanța a admis cererea și a dispus anularea contractului de arendă nr. 436/12.10.2004, și radierea acestuia din Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R., unde a fost înregistrat sub nr. 436/12.10.2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ., considerând-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 304 alin. 7 și 9 din Codul de procedură civilă, modificarea în tot a Sentinței, iar în rejudecare să se dispună admiterea excepției lipsei de interes a intimaților-reclamanți C. L. R. și U. A. Teritorială R., iar pe fond, respingerea cererii introductive ca neîntemeiate,și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 alin. I din Codul de procedură civilă.
În motivare, cu privire la excepției lipsei de interes arată că prima instanță a motivat eliptic soluția de respingerea a excepției lipsei de interes, indicând faptul că reclamanții justifică un interes în promovarea acțiunii prin prisma consecințelor pe care un astfel de contract le naște raportat la unitatea administrativ teritorială.
Argumentele instanței sunt neîntemeiate, având în vedere că reclamanții din prezenta cauză nu justifică un interes personal și direct.
În prezenta cauză, intimații-reclamanți nu sunt parte în contractul de arendă, astfel încât nu justifică un interes direct, iar prin constatarea nulității contractului nu obțin niciun folos practic, ba, dimpotrivă, reclamanții sunt prejudiciați, în sensul că nu vor mai obține taxele și impozite plătite pentru terenul ce face obiectul contractului de arendă.
Potrivit doctrinei relevante (Tratat de procedură civilă, pg. 270, autor prof. univ. doctor V. C.), în cazul în care unei terțe persoane nu i s-a cauzat niciun prejudiciu prin încheierea unei convenții, aceasta nu justifică niciun interes în formularea unei cereri ce are ca obiect anularea/nulitatea acelui contract. Cu titlu de excepție, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca o acțiune să fie promovată nu numai de către titularul dreptului, ci de către alte persoane sau organe cărora legea Ie recunoaște legitimare procesuală, însă întotdeauna folosul trebuie să se producă asupra titularului dreptului.
Pentru a putea exercita acțiunea civilă, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: afirmarea unui drept, existența unui interes, capacitatea procesuală și calitatea procesuală.
In prezenta cauză, intimații nu justifică un interes (folosul practic urmărit), care trebuie să fie legitim, personal, să fie născut și actual. Or, intimații - reclamanți nu urmăresc un folos patrimonial, terenul ce face obiectul contractului de arendă nu le aparține și nu sunt îndreptățiți la contravaloarea arendei. Mai mult decât atât, prin constatarea nulității contractului, pierd taxele și impozitele pentru acel teren.
De asemenea, titularii drepturilor ce rezultă din contractul de arendă sunt numai arendatorul și arendașul, astfel încât prin constatarea nulității contractului nu se realizează niciun folos practic în beneficiul părților contractante, acestea fiind doar prejudiciate.
Astfel, intimații-reclamanți nu justifică un folos practic pe care l-ar obține în beneficiul lor sau al părților contractante în cazul anulării sau constatării nulității contractului de arendă, ci doar își cauzează un prejudiciu prin neîncasarea impozitelor aferente.
In concluzie, deși nulitatea absolută ocrotește un interes general, un asemenea interes nu exclude existența și a unui interes individual (personal), iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obținerea unui folos propriu din anularea actului respectiv; în caz contrar, acțiunea va fi respinsă ca lipsită de interes.
Învederează că și în cazul încălcării unei norme imperative, reclamantul este ținut de existența interesului practic la data formulării cererii introductive.
Pentru motivele sus-menționate solicită să se dispună admiterea excepției lipsei de interes și respingerea cererii de chemare în judecată ca lipsită de interes iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată.
Contractul de arendare nr. 436/12.10.2004 a fost încheiat cu respectarea condițiilor stabilite de legiuitor în art. 5 din Legea nr. 16/1994. De asemenea, contractul de arendare a fost întocmit în scris, un exemplar al acestuia fiind înregistrat la C. L. R., în registrul special ținut de această instituție publică.
La data încheierii și înregistrării Contractului de arendă nr. 436/12.10.2004, terenul arendat se afla pe raza comunei R., fiind înregistrat din punct de vedere fiscal si agricol la Primăria comunei R.. Toate taxele și impozitele aferente acestor terenuri erau achitate la Primăria R., fiind astfel percepute la nivelul comunei R..
Întrucât aceste teren figura pe raza comunei R., așa cum rezulta din Registrul Agricol și fiscal al Primăriei R., contractul de arendă indicat a fost înregistrat la consiliul local în a cănii rază teritorială se afla terenul arendat, fiind astfel respectate dispozițiile art. 6 din Legea nr. 16/1994.
In concluzie, la momentul încheierii și înregistrării contractului de arendă, terenul figura în Registrul Agricol și în cel fiscal al Primăriei R., aspect care confirma apartenenței acestuia de .> Depunerea contractului de arendă la consiliul local în raza căruia se află terenul agricol vizează strict un aspect de opozabilitate. iar nu unul de legalitate. Ceea ce este relevant în cauză este faptul că a fost îndeplinită condiția legală de înregistrare a contractului la consiliul local. Or, în condiția în care nicio persoană nu a invocat inopozabilitatea acestei convenții, acțiunea reclamantului este lipsită de orice interes, având în vedere că nu se numără printre părțile contractante și nu a suferit absolut nicio vătămare prin încheierea contractului, ba dimpotrivă, instituțiile locale au profitat de pe urma sa.
Așa-zisele consecințe grave invocate de reclamant sunt relevante în ceea ce privește exercitarea abuzivă a acțiunii civile. în primul rând, aceste consecințe sunt inexistente. Nu au fost emise niciodată acte oficiale lipsite de temei legal în ceea ce privește suprafețele de teren și proprietarii, astfel cum cu o nonșalanță iresponsabilă susține reclamantul, fără a exemplifica și a susține prin probe afirmațiile făcute. Subvențiile de la stat au fost solicitate strict pentru suprafața de teren arendată și lucrată de subscrisa, fără nicio legătură cu faptul că respectivul contract trebuia înregistrat la consiliul local al unei alte unități administrativ-teritoriale.
În drept, și-a întemeiat prezentul recurs pe dispozițiile art. 299 și urm. din vechiul Cod de procedură civilă.
La data de 28.04.2015, intimații C. L. AL COMUNEI R. și U. A. - TERITORIALĂ . întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
În motivare, arată că în ceea ce privește excepția lipsei de interes, invocată de recurenta S.C. R. R. S.A., instanța de fond a respins-o în mod justificat, având în vedere temeiurile legale invocate în acțiune, respectiv art. 5, art.6 și art. 24 din Legea nr. 16/1994 coroborate cu art. 948 Cod civil, temeiuri pe care instanța de fond le-a interpretat și aplicat în mod corect și din care rezultă, tară absolut niciun dubiu, că motivele invocate sunt motive de nulitate absolută, fiind aplicabil în consecință regimul juridic prevăzut de această sancțiune de drept civil.
Nulitatea absolută este de ordine publică, are caracter imperativ, putând fi invocată de oricine, rolul său fiind acela de a restabili legalitatea încălcată cu prilejul întocmirii unui act juridic.
Aceasta nu poate fi acoperită/confirmată și produce efecte retroactiv de la data încheierii actului, părțile neputând face abstracție de încălcarea interesului public, interes a cărui încălcare este sancționată cu nulitatea absolută.
Din această perspectivă se justifică și se dovedește calitatea procesuală activă și interesul în formularea acestei acțiuni, fiind vorba de restabilirea legalității, motiv de ordine publică care poate fi invocat de către oricine are un interes.
Cu atât mai mult, primarul, în calitate de reprezentant legal al Consiliului L. și al Unității A.-Teritoriale . legalității, are îndrituirea legală să formuleze această acțiune, acțiune care nu urmărește nimic altceva decât restabilirea legalității încălcate prin înscrierea acestor contracte de arendă în registrul special ținut în acest scop de C. L. R..
Vătămarea interesului public prin încălcarea normelor imperative de ordine publică prezumă existența prejudiciului, nefiind necesar ca acesta să fie dovedit, fiind inadmisibil să se susțină și să se aprecieze că o nelegalitate poate fi lăsată în ființă dacă nu a produs un prejudiciu cuantificat în concret, în patrimoniul unei persoane.
De altfel, noțiunea interes public, reprezintă în accepțiunea legală (Legea nr. 554/2004 art. 2 lit. „r") - „interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice", rezultând că prin instituirea acestei sancțiuni este protejată societatea în întregul ei, ordinea de drept și funcționarea autorităților administrației publice.
Față de cele expuse, apreciază că se justifică interesul, aspect care se coroborează cu Decizia civilă nr. 4451/29.05.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în Dosarul nr._, dispozitiv din care rezultă că Primăria Comunei R. a fost obligată la plata sumei de 844.045 lei cu titlu de despăgubiri (subvenție neîncasată) către reclamanta S.C. R. R. S.A., ca urmare a eliberării unei adeverințe pentru o suprafață de teren mai mică decât cea solicitată de către recurenta din prezenta cauză. La stabilirea cuantumului acestei sume de 844.045 lei a fost avută în vedere și suprafața din acest contract de arendă, înregistrată în mod nelegal în Registrul Contractelor de Arendă al Comunei R., fapt ce a generat obligarea la plata acestor despăgubiri, datorată unor înscrieri nelegale, lovite de nulitate absolută, pentru terenuri care nu se aflau pe raza Comunei R. și nu trebuiau înscrise în acest registru.
Argumentele recurentei, în sensul că ar fi prejudiciați intimații prin faptul că nu vor mai încasa taxe și impozite pentru terenul ce face obiectul contractului de arendă și nu au un folos practic din anularea acestui contract, nu pot fi avute în vedere, deoarece acestea nu reprezintă decât expresia propriului interes, interes care intră în coliziune cu normele legale.
In condițiile în care și acest contract de arendă încheiat și înscris nelegal în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R. a contribuit la stabilirea unor despăgubiri în cuantum de 844.045 lei pentru care s-a început executarea silită este exclus să se aprecieze că nu avem interes să se constate nulitatea acestuia și radierea din Registrul Contractelor de Arendă doar pentru că nu mai încasăm taxe și impozite.
In realitate, ceea ce urmărește recurenta prin invocarea acestei excepții este să își protejeze legalitatea și temeinicia deciziei nr._, interes personal pe care a reușit să și-1 impună prin încălcarea legii și eludarea principiului quod nullum est nullum producit efectum.
2. Pe fondul cauzei, motivele de recurs reprezintă o adăugare la lege și o interpretare proprie a recurentei, atât a stării de fapt cât și a dispozițiilor legale incidente în cauză, impunându-se respingerea lor ca vădit nefondate.
Sentința instanței de fond este legală și temeinică, fiind întemeiată pe argumente care au format în fapt și în drept convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, raționamentul juridic având în vedere, pe de o parte, dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, iar pe de altă parte, probele existente la dosarul cauzei.
Astfel, instanța de fond, analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv contractul de arendă nr. 436/12.10.2004, titlul de proprietate nr._/33, adresa nr. 274/27.01.2015 emisă de Primăria Dobrosloveni, Județul O. și adresa nr. 344/28.01.2015, emisă de Primăria R., Județul O., a constatat, în mod corect, că suprafața de 5 ha, ce a format obiectul contractului de arendă, s-a aflat la momentul încheierii și înregistrării acestuia în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R., pe raza comunei Dobrosloveni, Județul O..
In consecință, reținând dispozițiile legale incidente în cauză dar și informațiile furnizate de probele administrate, instanța de fond a apreciat în mod corect că acest contract de arendă trebuia înregistrat la C. L. al Comunei Dobrosloveni, Județul O., și nu la C. L. al Comunei R..
Lipsa unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află terenul, a tarlalei și parcelei, la momentul încheierii și înregistrării contractului de arendă nr. 436/12.10.2004 în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R., sunt motive de nulitate absolută și nu motive de nulitate relativă, având în vedere, pe de o parte prevederile exprese ale Legii 16/1994, iar pe de altă parte, faptul că orice înregistrare prescrisă de normele legale trebuie să se supună acestor prescripții de validitate și opozabilitate( noțiuni distincte în vederea producerii de consecințe juridice).
În drept, invocă dispoz art. 5, art. 6, art. 24 din Legea 16/1994, art. 948, art. 961-art.964 Cod civil și Decizia 740/2006 a Curții Constituționale.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele dosarului și dispoz. art 304 -304 ind.1 c.p.c. se constată că recursul este nefondat.
Critica adusă de recurentă soluției de respingere a excepției lipsei de interes este inadmisibilă, în condițiile în care această soluție nu a fost criticată în primul ciclu procesual, respectiv pe calea unui recurs exercitat împotriva sentinței nr. 33/09.01.2014 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, astfel încât soluția dată excepției în discuție a intrat în puterea lucrului judecat.
Această interpretare se impune cu atât mai mult cu cât prin casarea sentinței nr. 33/09.01.2014, anterior menționată, prin decizia nr. 359/13.10.2014, pronunțată în același dosar, Tribunalul O. a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond, respectiv pentru analizarea susținerii reclamanților în sensul că terenul care a format obiectul contractului de arendă nr. 436 din 12.10.2004, la momentul încheierii contractului, nu s-a aflat pe raza teritorială a . .> Și criticile privind soluționarea fondului acțiunii sunt nefondate.
Astfel, art. 6 alin. 4 din Legea nr. 16/1994 (în forma în vigoare la data încheierii contractului de arendă nr. 436/12.10.2004) prevedea expres că „sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local, în condițiile prezentei legi”, respectiv înregistrate la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate (art. 6 alin. 1 din Legea nr. 16/1994).
Prin urmare, nu poate fi primită susținerea recurentei în sensul că sancțiunea înregistrării greșite a unui contract de arendă o reprezintă exclusiv inopozabilitatea, din moment ce art. 6 alin. 4 din Legea nr. 16/1994 a stabilit două sancțiuni: nulitatea și inopozabilitatea. Fiind vorba despre o condiție extrinsecă actului juridic civil (contractul de arendă), formalitatea înregistrării acestuia la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate este prevăzută sub sancțiunea nulității absolute.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, sesizată fiind cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 și 4 din Legea nr. 16/1994. Astfel, prin decizia nr. 740/2006, Curtea a statuat că, „prin derogare de la principiul consensualismului actului juridic civil, legiuitorul a prevăzut forma scrisă și înregistrarea actului, alături de condițiile prevăzute de art. 948 din Codul civil, ca fiind condiții de validitate ale contractului de arendare și, ca atare, sancțiunea nerespectării acestor condiții la încheierea contractului este nulitatea absolută. Includerea acestor condiții de validitate la încheierea contractului de arendare determină natura juridică a acestuia ca fiind un contract solemn, și nu unul consensual, voința părților contractante trebuind să se supună dispozițiilor legale în acest sens”.
Or, din înscrisurile depuse la dosar, în special contractul de arendă nr. 436/12.10.2004 și TP nr._/93/24.04.2001 rezultă fără echivoc faptul că terenul în suprafață de 5 ha, amplasat în T 99, P 8, care a format obiectul contractului de arendă în litigiu s-a aflat la momentul încheierii și înregistrării acestui contract pe raza . a .> Susținerea recurentei în sensul că la data încheierii și înregistrării contractului de arendă nr. 436/12.10.2004 terenul arendat s-ar fi aflat pe raza . din punct de vedere fiscal și agricol la Primăria . confirmată de probele administrate la dosar, fiind din aceste motive nefondată.
De asemenea, în speță nu s-a probat existența vreunui transfer de terenuri între cele două comune, R. și Dobrosloveni, nici anterior și nici ulterior încheierii contractului de arendă contestat în speță. Prin urmare, și această apărare a recurentei este lipsită de fundament factual, fiind nefondată.
Constatând că în cauză nu este incident vreunul din motivele de casare sau modificare a hotărârii, în baza art 3l2 alin l. C.p.c. urmează ca recursul declarat să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 C.p.c. și al principiului disponibilității, tribunalul va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă . cu sediul ales la S.C.P.A. „M. și Asociații”, în București, .. 141, ., sector 6, împotriva sentinței civile nr. 331/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. L. AL COMUNEI R. și U. A. - TERITORIALĂ . pârâtă Ș. E. Z., domiciliată în Caracal, .. 47, jud. O., având ca obiect anulare act, ca nefondat.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Mai 2015.
Președinte, O. M. P. | Judecător, V. V. | Judecător, D. S. |
Grefier, R. I. T. |
Red.OMP
Tehnored.MS
2 ex./ 07.07.2015
Jud. fond: C.C.M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 111/2015. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 107/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
