Pretenţii. Decizia nr. 111/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 111/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 111/2015
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător V. V.
Judecător D. S.
Grefier R. I. T.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă P. V. cu domiciliu procesual ales la avocat R. M., Slatina, .. 36, jud.O., împotriva sentinței civile nr. 209/14.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. M.-C., domiciliat în Slatina, ., ., ., jud. O., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul reclamant B. M.-C. personal, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, nu a fost achitată taxa judiciară de timbru, nu a fost formulată întâmpinare, nu s-a solicitat judecarea în lipsă, prin serviciul registratură, la data de 30.04.2015, apărătorul recurentei a formulat cerere de amânare a cauzei din motive medicale, după care,
Instanța, având în vedere faptul că cererea de recurs nu este timbrată iar problema timbrării are prioritate față de pronunțarea instanței cu privire la orice alte aspecte, instanța invocă excepția netimbrării cererii de recurs.
Intimatul reclamant B. M.-C., solicită admiterea excepției netimbrării.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 209/14.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamant B. M. - C. CNP_ cu domiciliul în Slatina, ., ., ., județul O. în contradictoriu cu pârâta P. V. CNP_ cu domiciliul în Slatina, ., . și cu domiciliul procesual ales la C.. Av. R. M. în Slatina, .. 36, județul O..,
A fost obligată pârâta sa restituie către reclamant suma de 4500 euro, pe care pârâta a primit-o cu titlu de împrumut de la reclamant,
A fost obligată pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1827 lei, reprezentând 1327 lei taxa judiciara de timbru, si 500 lei onorariu avocat,
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr._ /2014, reclamantul B. M. - C. a chemat în judecată pe pârâta P. V. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 4.500 Euro, acordați cu titlu de împrumut si pe care parata refuza sa-i restituie, obligarea paratei la cheltuieli de judecata ocazionate cu desfășurarea procesului,
In fapt, arata la data de 28 decembrie 2011 intre reclamant si parata a fost incheiat un inscris sub semnătura privata prin care reclamantul a dat paratei suma de 4500 Euro cu titlu de imprumut, urmând ca pana la data de 28 iunie 2012 sa-i restituie integral, asa cum rezulta din inscrisul sub semnătura privata, incheiat la data de 28 dec. 2011, semnat de parti si de martorii prezenți,
Arata ca, la rugămințile si insistentele paratei a fost convins de către aceasta sa-i imprumute suma de 4500 Euro, motivând ca ii sunt neapărat necesari deoarece isi deschisese o afacere, respectiv o gogoserie la Piatra O. cu acei bani urmând sa-si extindă afacerea, asigurandu-l ca in termenul stabilit ii va înapoia toata suma împrumutata.
Precizeaz ca, deși a solicitat paratei atât verbal cat si in scris de mai multe ori si notifîcand-o in acest sens sa-i restituie banii împrumutați, aceasta a refuzat nejustificat, motiv pentru care a formulat prezenta cerere.
In drept cererea nu a fost motivata.
In dovedire a depus inscrisuri (f. 4-6, 18, 22-26, 69-84).
Legal citata parata nu a formulat intampinare, însa prin reprezentant a solicitat respingerea cererii formulate de reclamant, în esenta, motivand ca a luat cu împrumut doar 2000 Euro, pe care i-a restituit,
Instanta a incuviintat administrarea probei cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriu, proba testimoniala cu martorii TURLEA T., P. V. V.,
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit înscrisului sub semnatura privata depus la dosar, denumit chitanta de mână, reclamantul a dat cu împrumut pârâtului, suma de 4500 Euro, pana la data de 28.06.2012,
Existenta contractului de împrumut este confirmata si de martorii audiati, P. V. V., TURLEA T., primul martor precizand ca a fost de fata cand reclamantul a dat paratei cu împrumut o suma de bani despre care partile vorbeau ca este în cuantum de 4500 Euro si care urma sa fie restituita în termen de 6 luni sau chiar mai devreme, iar cel de al doilea martor precizand ca are cunostinta de faptul ca reclamantul a dat cu împrumut paratei o suma de bani, fara însa a cunoste care este cuantumul sumei împrumutate,
Conform art. 2158 C.civ., „ (1) Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate”, iar potrivit art. 2164 din C.civ., „ (2) În cazul în care împrumutul poartă asupra unei sume de bani, împrumutatul nu este ținut să înapoieze decât suma nominală primită, oricare ar fi variația valorii acesteia, dacă părțile nu au convenit altfel”.
Contractul de împrumut este un contract consensual, putând fi încheiat prin simplul acord al părților, întocmirea unui înscris fiind necesară doar în vederea probării acestuia, iar obligația principală a împrumutatului este de a restitui la scadență, lucruri de același gen, în aceeași cantitate și de aceeași calitate.
Cum în cauză reclamantul a dovedit existența contractului de împrumut pentru suma de 4500 Euro, prin actul sub semnătură privată confirmat de martorul audiat P. V. V., atâta timp cât pârâtul nu a dovedit restituirea în întregime a acestei sume primite cu titlu de împrumut, în condițiile în care termenul de restituire convenit de părți pentru imprumut este cu mult depășit, instanța constată că, în raport de art. 2164 C.civ., se impune obligarea pârâtului la restituirea debitului în cuantum de 4500 Euro primit cu titlu de împrumut,
Sustinerile paratei cum ca ar fi împrumutat doar 2000 Euro pe care i-ar fi restituit în diferite tranșe, nu pot fi retinute atata timp cat nu s-a facut nicio dovada certa în acest sens, sustinerile martorului TURLEA T. în sensul ca are cunostinta ca parata ar fi restituit diverse sume de bani reclamantului, neputand proba o atare restituire în conditiile în care pe de o parte tot acest martor a precizat ca nu cunoaste ce fel de sume erau restitute, iar pe de alta parte martorul vorbeste si de alt împrumut al partilor, aratand ca odata parata a înmânat reclamantului suma de 500 Euro pe care însa o luase cu aceeasi ocazie tot de la reclamant si tot cu titlu de împrumut, aspect care contureaza faptul ca parata a împrumutat mai multe sume de bani de la reclamant iar în contextul acestor împrumuturi martorul luand cunostinta de restituirile de care face vorbire, ceea ce Cu atat mai mult depozitia acestui martor nu poate proba restituirea împrumutului obiect al cererii reclamantului,
Prin urmare, față de aceste considerente, instanța a constatat întemeiată acțiunea reclamantului, a admis-o ca atare și a obligat pârâtul la restituirea către reclamant a sumei de 4500 Euro, pe care a primit-o de la aceasta din urmă cu titlu de împrumut,
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, in raport de art 453 C.proc.civ., fiind admisa cererea de chemare in judecata, paratul a fost obligat sa achite reclamantului cheltuieli de judecata in cuantum de 1827 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu aparator.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtă P. V., solicitând admiterea recursului casarea hotărârii și trimiterea pentru rejudecare, deoarece nu as fost motivată înlăturarea apărărilor invocate de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr._ /2014, reclamantul B. M. - C. a chemat în judecată pe pârâta P. V. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 4.500 Euro, acordați cu titlu de împrumut.
Reclamantul și-a motivat acțiunea susținând că la data de 28 decembrie 2011 intre reclamant si parata a fost incheiat un inscris sub semnătura privata prin care reclamantul a dat paratei suma de 4500 Euro cu titlu de imprumut, urmând ca pana la data de 28 iunie 2012 sa-i restituie integral suma de bani împrumutată.
Recurenta arată că instanța de fond a pronunțat o soluție lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greșită a legii, nulitate prev.de art. 304 pct.9 cod pr civilă.
Astfel, instanța de fiind a apreciat că reclamantul a dovedit existența contractului de împrumut pentru suma de 4500 euro, prin actul sub semnătură privată confirmat de martorul audiat P. V. V., iar pârâta nu a dovedit restituirea sumelor primite cu titlu de împrumut, în condițiile în care termenul de restituire convenit de părți a fost cu mult depășit.
Pârâta nu a negat nicio clipă faptul că a împrumutat bani de la reclamant, dar nu 4500 euro, ci numai 2000 euro, fapt ce rezultă din răspunsurile acesteia la interogatoriu.
Instanța de fond a dat eficiență declarației martorului reclamantului, din care rezultă că împrumutul a avut loc, lucru necontestat de pârâtă sub acest aspect, nefiind însă reală nici suma împrumutată și nici data încheierii „chitanței de împrumut”.
La termenul din 3.12.2014, au fost depuse declarațiile martorului C. M. S., date în cadrul dosarelor penale, care a declarat că nu a fost de față la acordarea împrumutului, precum și declarațiile martorului P. V. V., care a dat declarații contradictorii cu cele din prezentul litigiu.
Instanța de fond nu a analizat înscrisurile depuse de pârâtă în apărarea sa și nu s-a pronunțat asupra lor, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei, ce atrage incidența motivului de recurs prev.de art. 312 alin . 5 cod pr civilă.
Prin rezoluția de la data de 01.04.2015, instanța i-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 660,5 lei sub sancțiunea anulării cererii de recurs, obligație la care recurenta nu s-a conformat.
În ședința publică din data de 04.05.2015 a fost invocată din oficiu excepția netimbrării recursului și potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 din C.p.c., examinând cu prioritate această excepție, Tribunalul reține următoarele:
Prin art. 1 din Legea 146/1997- privind taxele judiciare de timbru, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 14.09.2012, s-a stabilit că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru în mod diferențiat în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată după cum acesta este sau nu evaluabil în bani.
În conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997- privind taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, aceasta însemnând că taxa de timbru trebuie achitată anterior înregistrării – ori expedierii spre înregistrare – a cererii, inclusiv a celei de declarare a recursului.
Accesul liber la justiție, consacrat de art.21 din Convenție nu înseamnă gratuitate; nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxei de timbru în justiție, fiind justificat ca persoana care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție.
Cererile de recurs se timbrează potrivit criteriului procentual ori cu o sumă fixă, ambele fiind prevăzute de art.11 din actul normativ indicat. Astfel, cererea pentru exercitarea recursului se taxează cu 50 % din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță sau taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Potrivit art.20 alin. 2 din Legea 146/1997- privind taxele judiciare de timbru, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Dând eficiență dispozițiilor arătate anterior, Tribunalul, prin rezoluția din data de 01.04.2015, i-a pus în vedere recurentei P. V. să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 660,5 lei sub sancțiunea anulării cererii, comunicare aflată la fila 9 în dosar.
Cum nici la termenul din data de 04.05.2015 recurenta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația legală prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997- privind taxele judiciare de timbru, constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată, Tribunalul va admite excepția netimbrării invocată din oficiu și va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării invocată de instanță din oficiu.
Anulează recursul declarat de recurenta pârâtă P. V. cu domiciliu procesual ales la avocat R. M., Slatina, .. 36, jud.O., împotriva sentinței civile nr. 209/14.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. M.-C., domiciliat în Slatina, ., ., ., jud. O., având ca obiect pretenții, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Mai 2015.
Președinte Judecător Judecător
O. M. P. V. V. D. S.
Ptr. GREFIER
R. I. T.
aflată în CM semnează
P. GREFIER
T. I. S.
Red. DS
Tehnored.CM
Jf: C.S.
Ex.4/28.05.2015
| ← Reziliere contract. Sentința nr. 387/2015. Tribunalul OLT | Anulare act. Decizia nr. 110/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
