Evacuare. Decizia nr. 135/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 135/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 135/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 135/2015
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător D. S.
Grefier D. S.
Pe rol soluționarea apelurilor formulate de apelanta reclamantă N. A., cu domiciliul în comuna P., . și apelanții pârâți C. A. și C. I., cu domiciliul în comuna P., ., împotriva sentinței civile nr. 6844/08.07.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, având ca obiect evacuare NCPCIV.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.01.2015, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când instanța având în vedere dispozițiile art. 396 alin. 1 C.p.c. și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la o dată ulterioară, respectiv 02.02.2015 când, pentru aceleași motive și în aceeași compunere a amânat pronunțarea la data de 09.02.2015, și apoi la data de 16.02.2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 6844/08.07.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei N. A. invocată de către pîrîții reclamanții prin cererea reconvențională ca fiind neîntemeiată.
S-a admis acțiunea principală avînd ca obiect evacuare cu precizarea din 19.11.2013 formulată de reclamanta pîrîtă N. A., domiciliata in comuna Plesoiu, . împotriva pîrîților reclamanți C. A. și
C. I., cu domiciliu în comuna Plesoiu . și în consecință dispune evacuarea pîrîților reclamanți din imobilul proprietatea reclamantei pîrîte situat în ., jud. O. care se găsește pe suprafața de 1341 mp teren intravilan conform titlului de proprietate cu nr._/12 /1997 ,respectiv în T6 P155 ,respectiv pe cei 360 mp din totalul de 1341 mp.
S-a admis cererea reconvențională formulată de pîrîții reclamanți la data de 19.11.2013 cu precizarea din data de 14.01.2014 și în consecință dispune obligarea reclamantei pîrîte să plătească pîrîților reclamanților suma de 3008 lei reprezentînd c/v îmbunătățiri care rămîn pe proprietatea reclamantei pîrîte neputînd fii ridicate, din totalul c/v îmbunătățirilor de_ lei (întrucît gardul din plasă de sîrmă de 76 ml în valoare de 8475 lei și gardul din lemn de 60 ml în valoare de 2517 lei precum și tabla de aluminiu în valoare de 154 lei se pot ridica de către pîrîții reclamanți ).
S-a dispus instituirea unui drept de retenție în favoarea pîrîților reclamanți pînă la achitarea integrală a sumei datorate.
S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți și în consecință s-a dispus obligarea reclamantei pîrîte să achite pîrîților reclamanți suma de 1048 lei reprezentînd cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrata sub nr._ reclamanta N. A. a chemat in judecata pe parații C. A. și C. I. solicitînd instanței ca prin hotărîrea ce se va pronunța sa se dispună evacuarea pîrîților din imobilul proprietatea sa, in care locuiesc in prezent si sa fie obligați sa îi plătească cheltuieli de judecata ce le va face cu procesul.
În motivarea cererii formulate reclamanta a arătat că paratul C. A. îi este fiu si parata C. I. îi este nora si neavînd unde sa locuiască le-a permis sa stea in imobilul proprietatea sa din . jud. O., imobil compus din patru camere, parații locuind in trei camere iar eu in una singura.
Arată ca acestora le-a permis sa locuiască in imobil pe o scurta perioada de timp deoarece aceștia au imobil unde sa locuiască insa, după expirarea termenului, aceștia au refuzat sa părăsească imobilul său.
Reclamanta a solicitat să se constate aceasta toleranta fata de parați de a locui o perioada in imobilul proprietatea sa nu generează pentru parați nici un drept propriu de folosința in lipsa existentei unui contract de închiriere.
In aceasta situație consideră ca parații pot fi evacuați din imobilul proprietatea sa si pentru faptul ca in ultima perioada de timp a fost in situația de a fi umilita de fiul său, jignita si amenințata ca o va bate.
Reclamanta precizează că este proprietara imobilului ca urmare a partajului voluntar intervenit intre ea si N. V., fratele său, unde suprafața 1124 mp intravilan, pe care se afla imobilul, îi aparține potrivit sentinței nr. 5392/2005 rămasa definitiva. Reclamanta a arătat ca imobilul in care locuiește este construit de ea si de defuncții N. V. si N. E., ea nefiind căsătorita cu C. C., fostul soț. Reclamanta susține ca a divorțat de C. C. iar împreuna cu acesta nu a dobîndit nici un bun.
Reclamanta mai precizez încă o data ca parații au unde sa locuiască respectiv in casa fostului soț, paratul C. A. fiind fiul acestuia, iar tatăl lui este decedat.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 5/1973 cu modificările ulterioare.
In susținerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv: copia sentinței civile nr. 5392/31.10.2005 pronunțată de Judecătoria Slatina în dos. nr._/2005, copia titlului de proprietate nr._/24/05.01.1999, proces verbal de informare gratuită privind avantajele medierii, certificat de informare mediere, proces verbal de închidere a medierii, adeverința nr. 4713/23.09.2013, copia titlului de proprietate nr._/12/10.12.1997, contract energie electrica, certificat de atestare fiscală.
La data de 19.11.2013 reclamanta a depus la dosar precizare în sensul ca imobilul, respectiv casa cu 4 camere ce îi aparține se găsește pe suprafața de 1341 mp. teren intravilan conform titlului de proprietate nr._/12 /1997 ,respectiv in T. 6, P. 155, pe suprafața de 360 mp. din cei arătați mai sus (1341 mp.)
Reclamanta a arătat ca in mod eronat s-a menționat in acțiunea ca pe suprafața de 1124 mp. se afla casa de locuit a sa, deoarece aceasta suprafața îi aparține fratelui său - N. V. in urma partajului voluntar si potrivit sentinței civile nr. 5392/31.10.2005.
La data de 19.11.2013 pîrîții au depus la dosar întîmpinare și cerere reconvențională solicitînd in principal, respingerea cererii ca neîntemeiata iar in subsidiar in situația in care se va dispune evacuarea lor din imobil, să fie obligată parata la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse de către ei imobilului-casa de locuit precum si a construcțiilor edificate de către ei pe terenul reclamantei, cu acordul ei și să se instituie un drept de retenție asupra imobilului pana la plata efectiva a sumelor de bani pe care i le datorează.
In motivarea întîmpinării pîrîții au invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a reclamantei dat fiind faptul ca nu face dovada proprietății imobilului din care solicita evacuarea lor.
Este depusa la dosar sentința nr. 5392 din 31.10.2005 care face dovada faptului ca reclamanta este proprietara mai multor suprafețe de teren moștenite de pe urma autorilor N. E. si N. V. printre care si o suprafața de 1124 mp situata in intravilan fără a se face referire la vreun imobil.
Pîrîtul învederează că încă din anul 2001 i-a acordat mamei sale îngrijire si i-a asigurat toate cele necesare traiului si sprijin in gospodărie iar din luna iulie 2011, a vîndut apartamentul din C. si, la cererea reclamantei, s-au mutat efectiv împreuna cu aceasta.
In octombrie 2002 reclamanta a fost grav bolnava, fiind, o perioada, in coma iar ei au suportat toate cheltuielile necesare vindecării sale. Avînd in vedere starea generala de sănătate a reclamantei precum si dorința acesteia s-au mutat împreuna
Atît înainte de a locui efectiv cu reclamanta cat si ulterior ei au asigurat cele necesare traiului, i-au asigurat necesarul de alimente si au suportat cheltuielile cu tratamentele efectuate de către reclamanta, au asigurat lemnele pentru încălzirea locuinței, au plătit oameni pentru a efectua muncile in gospodărie, reclamanta nefiind in măsura sa efectueze astfel de munci.
Nu este nimic adevărat din susținerile reclamantei in sensul ca a fost agresiv cu ea si a alungat-o din locuința.
Reclamanta a mai plecat din gospodărie, din proprie inițiativa, fără ca vreunul dintre ei sa o alunge, din contra, cînd a plecat a luat din gospodărie mai multe produse iar cînd C. I. C. a încercat sa o oprească - a agresat verbal si fizic. Pîrîta susține că are si un grad de handicap fizic, iar la data cînd reclamanta a agresat-o, la fata locului s-au prezentat organele de politie care i-au aplicat o amenda contravenționala pentru comportamentul agresiv.
Acum este plecata din gospodărie din 12 august, cînd, fără sa spună a dispărut. După cîteva zile, văzînd ca nu apare a mers la politie si a anunțat dispariția, iar in urma verificărilor a înțeles ca ar fi in casa numitului N. Carloganu.
Insa, in perioada culesului viilor, a venit . nu era acasă, împreuna cu mai mulți oameni, a cules via si a vîndut strugurii, acest lucru cunoscandu-1 de la persoana care a cumpărat. Totodată a luat mai multe cantități de fructe si legume din gospodărie, ducîndu-le la persoana mai sus numita in domiciliu.
Cererea reclamantei de evacuare a lor din imobil este neîntemeiata, pe de o parte, acuzațiile sale privind agresivitatea lor fata de dansa fiind fără suport iar pe de alta parte, ei nu au alta locuința iar reclamanta C. I. C. are si un handicap fizic.
Cu acordul reclamantei, pentru ca ea este proprietara terenului, după ce s-au mutat in imobil, pîrîții au investit economiile lor, au efectuat mai multe îmbunătățiri si chiar au edificat construcții a căror contravaloare o solicita in situația in care nu vor mai locui in acest imobil.
Astfel ca: a împrejmuit terenul cu gard de plasa de sarma - 76 ml; a compartimentat locul de casa cu gard de uluca - 60 ml; a construit un patul de cereale din lemn acoperit cu tabla; a edificat o cocina de porci din metal, stîlp de bolțari si acoperita cu tabla ,a edificat un șopron cu stîlpi metalici si placi de azbociment; a edificat un coteț de găini din lemn acoperit cu țigla; a achiziționat 100 kg de sarma pentru vie; a montat al doilea rînd de geamuri la imobil respectiv: 4 ferestre duble; 3usi.
Avînd in vedere cele arătate solicita in principal respingerea cererii de evacuare iar in subsidiar obligarea la plata contravalorii construcțiilor edificate pe terenul reclamantei precum si a contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului casa de locuit si sa se rețină un drept de retenție asupra imobilului pana la achitarea integrala a sumelor de bani.
La data de 16.12.2013 reclamanta a depus întîmpinare la cererea reconvențională formulata de către parați solicitînd respingerea acesteia ca nelegala si neîntemeiată.
In motivarea întîmpinării reclamanta a solicitat referitor la excepția invocată de către reclamanții parați privind lipsa calității procesuale active a sa, respingerea acesteia întrucît face dovada proprietății imobilului, respectiv casa cu patru camere, imobil ce se găsește pe suprafața de 360 mp conform titlului de proprietate_/12/1997, in ., suprafața ce face parte integranta din totalul suprafeței de 1341 mp teren intravilan. Precizează ca suprafața de 1341 mp, deci inclusiv cea de 360 mp pe care este construita casa, îi aparține împreuna cu imobilul de la părinții săi si potrivit sentinței civile 5392 din 31.10.2005.
Reclamanta a arătat ca s-a depus la dosar precizare in acest sens întrucît din eroare s-a făcut referire la suprafața de 1124 mp pe care este construita o casa dar care aparține fratelui său N. V..
In ceea ce privește susținerile celor doi parați arată ca nu a avut parte de nici un fel de îngrijire începînd cu anul 2001 de la cei doi parați întrucît aceștia locuiau in C. si veneau foarte rar pe acasă plecînd mai mult cu bunuri de la ea.
Susținerile paraților ca in anul 2011 au vîndut apartamentul din C. la cererea sa sunt neadevărate si in același timp copilărești întrucît nu ea a fost cea care i-a obligat sa îl vîndă întrucît nu a știut ca vor sa-l vîndă. Ulterior a înțeles ca apartamentul a fost vîndut întrucît au fost presați de datoriile pe care le aveau ca urmare a falimentarii unui chioșc.
Este adevărat ca in 2002 a fost bolnava insa tot atît de adevărat este ca parații nu au vrut sa știe de ea si nu s-au deplasat din C..
Susținerile paraților ca i-au asigurat cele necesare traiului si cheltuieli pentru tratament sunt false deoarece aceștia locuiau in C. iar ea a avut venituri pentru a se putea întreține, ba mai mult a fost îngrijita de un cetățean din . sale de acasă s-au datorat împrejurării ca parații au agresat-o de multe ori, au amenințat-o ca o scot afara din locuința, spunînd ca vor sa o
omoare astfel ca a fost nevoita sa plece de acasă si sa își găsească un adăpost la o persoana cunoscuta de ea in . I.
Faptul ca a cules fructe si struguri si le-a vîndut a fost ca a vrut sa își creez venituri pentru a se întreține iar produsele au fost ale sale.
Încă o data precizează ca parații au unde sa locuiască, respectiv in casa pe care a făcut-o cu fostul soț din satul Arcesti jud. O., dar parații nu vor sa locuiască acolo ci vor sa o îndepărteze din locuința.
In ceea ce privește susținerile paraților cu privire la construcții reclamanta a arătat că toate lucrările invocate de către parați au fost făcute fără acordul său iar o parte din ele cu materialele sale: s-a împrejmuit terenul cu gard de plasa de sarma dar parații pot sa își ia acest gard întrucît ea a avut gardul dar ei fără voia sa l-au dărîmat; la fel s-a întîmplat si cu gardul de uluca. Parații daca au pretenții la uluca făcuta la casa pot sa o ia fără stîlpi întrucît aceștia sunt ai ei. Pătulul de cereale construit din plasa de sarma pot sa îl ia. In ceea ce privește cocina de porci aceasta a fost ridicata pe bolțarii săi si doar au acoperita cu tabla pe care pot sa o ia. Arată ca nu este vorba de un șopron ci de o perdea acoperita cu placi de azbociment pe care pot sa le ridice. Cotețul de găini este ridicat de parați din lemn (pot sa ii ia) insa fără țigla deoarece este a sa. De asemenea pot sa își ia si sarma din vie pe care o invoca întrucît ea a avut si are sarma sa o înlocuiască. Referitor la ferestrele si ușile de la casa, acestea au fost ale casei si nu au fost înlocuite.
F. de aceste împrejurări reclamanta a solicitat respingerea capătului de cerere cu privire la dreptul de retenție asupra imobilului întrucît nu se justifica si nu se poate dovedi.
In consecința reclamanta a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiata si înlăturarea excepției lipsei calității procesuale întrucît a făcut dovada deplină a proprietății imobilului.
Pîrîții au depus la dosar precizare la acțiune prin care se menționează valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului casă de locuit, în litigiu, ca fiind 3000 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 215 lei la valoarea precizată și împuternicirea avocațială nr._/2014.
In cursul cercetării judecătorești au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriu pîrîților, proba testimonială cu martorii S. A. N. și V. Ș., propuși de pîrîți și B. I. și S. I., propuși de reclamantă, proba cu expertiză specialitatea construcții, întocmită de expert P. N. ( f. 85-88).
Pîrîții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză solicitînd să se întocmească un supliment la raportul de expertiză prin care expertul să răspundă următoarelor obiecțiuni, dacă cei 40 stîlpi de lemn și nu metalici sunt incluși în valoarea totală de 8475 lei (valoarea gardului de plasă), în caz contrar care este valoarea lor, dacă cei 40 stîlpi din lemn pot fi ridicați împreună cu gardul din plasă de sîrmă, care este valoarea tablei de aluminiu care dublează închiderile din plasa de sîrmă ale pătulului de cereale din lemn, dacă este posibil ca această tablă să fie ridicată, dacă fundația obiectivului cocină de porci este inclusă în valoarea de 766 lei și cat reprezintă procentual din întreaga construcție.
Instanța a admis obiectiunile, considerînd că nu s-a răspuns în totalitate obiectivelor fixate de instanță și anume dacă cei 40 stîlpi de lemn și nu metalici sunt incluși în valoarea totală de 8475 lei (valoarea gardului de plasă), în caz contrar care este valoarea lor, dacă cei 40 stîlpi din lemn pot fi ridicați împreună cu gardul din plasă de sîrmă, care este valoarea tablei de aluminiu care dublează închiderile din plasa de sîrmă ale pătulului de cereale din lemn,dacă este posibili ca această tablă să fie ridicată,dacă fundația obiectivului cocină de porci este inclusă în valoarea de 766 lei și cat reprezintă procentual din întreaga construcție.
La data de 05.06.2014 a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză prin care s-a răspuns tuturor obiecțiunilor formulate.
Analizînd cu prioritate excepția invocată de către pîrîții reclamanți prin cererea reconvențională formulată și depusă la dosarul cauzei, prin raportare la dispozițiile art. 248 alin. (1) N.C. proc. civ. potrivit cărora instanța se va pronunța mai întîi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte, administrarea de probe ori după caz cercetarea în fond a cauzei, se va reține de instanță următoarele:
Astfel, la data de 19.11.2013 pîrîții au depus la dosar întîmpinare și cerere reconvențională iar în motivarea întîmpinării pîrîții au invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a reclamantei dat fiind faptul ca nu face dovada proprietății imobilului din care solicita evacuarea lor.
Însă în speță instanța reține că prin înscrisurile atașate la cererea principală, reclamanta face dovada proprietății imobilului, respectiv a casei cu patru camere, imobil ce se găsește pe suprafața de 360 mp conform titlului de proprietate_/12/1997, in . face parte integranta din totalul suprafeței de 1341 mp teren intravilan iar suprafața de 1341 mp, deci inclusiv cea de 360 mp pe care este construita casa, îi aparține împreuna cu imobilul de la părinții săi si potrivit sentinței civile 5392 din 31.10.2005.
Totodată, din adeverința cu nr. 4713 din 23.09.2013 emisă de către Primăria comunei P. se mai reține că reclamanta N. A. figurează în registrul agricol cu o casă de locuit și anexe gospodărești.
Acțiunea civila, ca ansamblu de mijloace procesuale din care se poate realiza protecția juridica a drepturilor subiective si a situațiilor juridice ocrotite de lege, trebuie exercitata cu respectarea anumitor condiții generale ce se identifica in același timp cu condițiile necesare pentru ca o persoana fizica sau juridica sa poată fi parte in proces.
Astfel, se impune a fi verificate atît condiția formulării unei eventuale pretenții, cat si celelalte cerințe, respectiv interesul promovării acțiunii, capacitatea si calitatea procesuala.
In analiza excepției invocate de pîrîții reclamanți, instanța retine ca identitatea intre persoana chemata in judecata si cel care este subiect activ in raportul juridic dedus judecatii conditioneaza solutionarea in fond a pricinii, justificand calitatea procesuala a reclamantei.
În consecință în raport de aceste considerente instanța va dispune respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei N. A. invocată de către pîrîții reclamanții prin cererea reconvențională ca fiind neîntemeiată.
Avînd in vedere susținerile părților, înscrisurile aflate la dosar, instanța apreciază că acțiunea promovată de reclamantă așa cum a fost precizată la data de 19.11.2013 este întemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, se reține că reclamanta a locuit împreună cu paratul C. A. care îi este fiu si parata C. I. care îi este noră aceștia neavînd unde să locuiască și le-a permis să stea in imobilul proprietatea sa din ., cu aproximație din 2011 imobil compus din patru camere, parații locuind in trei camere iar reclamanta, in una singură, însă în ultima perioadă de timp au apărut neînțelegeri între aceștia, fapt ce a determinat-o pe reclamantă să plece din domiciliu de aproximativ 8 luni de zile și să ceară găzduire la o altă persoană.
S-a mai reținut că reclamanta este proprietara imobilului ca urmare a partajului voluntar intervenit intre ea si N. V., fratele său, unde suprafața de 1124 mp intravilan, pe care se afla imobilul, îi aparține potrivit sentinței nr. 5392/2005 rămasa definitiva.
De asemenea așa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriu cît și din declarațiile martorilor din momentul în care pîrîții reclamanți au venit să locuiască cu reclamanta au efectuat unele îmbunătățiri și anume au edificat un gard, pătul ,niște cotețe și au închis veranda la casă ,îmbunătățiri pe care reclamanta le-a recunoscut la interogatoriu ca fiind făcute de pîrîți cerînd însă în mod expres ca acele îmbunătățiri să fie ridicate de către aceștia.
În drept,proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda ,folosi și dispune de un bun în mod exclusiv absolut și perpetuu în limitele stabilite de lege.
Astfel potrivit art.1040 din NCPCIV dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut din orice motive dreptul de a folosi imobilul, locatarul sau proprietarul va solicita instanței să dispună prin hotărîre executorie evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil pentru lipsă de titlu .
De asemenea ,potrivit art. 10 din N. CPCIV, părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile ,ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător să își probeze pretențiile și apărările să contribuie la desfășurarea fără întîrziere a procesului urmărind tot astfel finalizarea acestuia .
Totodată potrivit art.249 din NCPCIV cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Prin urmare ,plecînd de la faptul că în cuprinsul art.1033 din Ncpciv,termenul de proprietar are înțelesul de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului în speță reclamanta făcînd dovada respectării dispozițiilor expres prevăzute în cuprinsul articolului mai sus arătat și anume a faptului că este titulara dreptului de proprietate imobilul casa de locuit se va dispune admiterea acțiunii principale avînd ca obiect evacuare cu precizarea din 19.11.2013 formulată de reclamanta pîrîtă N. A., împotriva pîrîților reclamanți C. A. și C. I., și în consecință dispune evacuarea pîrîților reclamanți din imobilul proprietatea reclamantei pîrîte situat în . care se găsește pe suprafața de 1341 mp teren intravilan conform titlului de proprietate cu nr._/12 /1997 ,respectiv în T6 P155 ,respectiv pe cei 360 mp din totalul de 1341 mp.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pîrîții reclamanți la data de 19.11.2013 cu precizarea din data de 14.01.2014 instanța reține de asemenea următoarele
Pîrîții reclamanți au arătat că din momentul în care au venit să locuiască împreună cu reclamanta cu acordul acesteia, pentru ca ea este proprietara terenului, după ce s-au mutat in imobil, pîrîții au investit economiile lor, au efectuat mai multe îmbunătățiri si chiar au edificat construcții a căror contravaloare o solicită in situația in care nu vor mai locui in acest imobil și anume au împrejmuit terenul cu gard de plasa de sarma - 76 ml; au compartimentat locul de casa cu gard de uluca - 60 ml; au construit un patul de cereale din lemn acoperit cu tabla; au edificat o cocina de porci din metal, stîlp de bolțari si acoperita cu tabla ,au edificat un șopron cu stîlpi metalici si placi de azbociment; au edificat un coteț de găini din lemn acoperit cu țigla; au achiziționat 100 kg de sarma pentru vie; au montat al doilea rînd de geamuri la imobil respectiv: 4 ferestre duble; 3usi.
Însă așa cum rezultă atît din răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei pîrîte cît și din declarațiile martorilor audiați în fața instanței precum și din concluziile raportului de expertiză ,contravaloarea îmbunătățirilor efectuate efectuate de pîrîții reclamanți sunt de 14.000lei dar întrucît din totalul c/v îmbunătățirilor de_ lei gardul din plasă de sîrmă de 76 ml în valoare de 8475 lei și gardul din lemn de 60 ml în valoare de 2517 lei precum și tabla de aluminiu în valoare de 154 lei se pot ridica de către pîrîții reclamanți ,rămîne ca reclamanta pîrîtă să achite pîrîților reclamanți diferența de 3008 lei ,reprezentînd c/v îmbunătățiri efectuate de aceștia la imobilul proprietatea acesteia.
Față de aceste considerente, se va dispune admiterea cererii reconvenționale formulată de pîrîții reclamanți la data de 19.11.2013 cu precizarea din data de 14.01.2014 și în consecință se va dispune obligarea reclamantei pîrîte să plătească pîrîților reclamanților suma de 3008 lei reprezentînd c/v îmbunătățiri care rămîn pe proprietatea reclamantei pîrîte neputînd fii ridicate, din totalul c/v îmbunătățirilor de_ lei (întrucît gardul din plasă de sîrmă de 76 ml în valoare de 8475 lei și gardul din lemn de 60 ml în valoare de 2517 lei precum și tabla de aluminiu în valoare de 154 lei se pot ridica de către pîrîții reclamanți ).
În ceea ce privește cererea formulată de pîrîții reclamanți de instituire în favoarea acesteia a unui drept de retenție asupra imobilului aflat în litigiu pînă la achitarea sumei datorate ,se reține de către instanță următoarele
Dreptul de retenție se prezintă ca un adevărat drept real de garanție imperfect in virtutea căruia cel ce deține un bun mobil sau imobil al altcuiva,pe care trebuie sa-l restituie,are dreptul sa tina lucrul respectiv,sa refuze deci restituirea lui,pana ce creditorul titular al bunului ii va plăti sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea,intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.
Astfel,acest drept este conferit vînzătorului, depozitarului comostenitorului tinut la raport ,cumparatorului cu pact de rascumparare locatarului sau chiriasului ,lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului posesorului unui lucru furat si vandut in targ, creditorului gajist, proprietarului expropriat .
In lipsa unei reglementari exprese,complete si generale din vechiul Cod Civil, teoria dreptului de retenție este opera doctrinei și care reprezintă un principiu general al dreptului nostru civil care își găsește aplicabilitate ori de cate ori exista o legătura intre o datorie si un obiect;cazurile prevăzute de lege nefiind decît aplicații practice ale acestui principiu general in anumite materii.
Elementul de baza pe care se întemeiază facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie,astfel spus,sa existe un debitum cum re iunctum.
Astfel, se considera ca exista conexiune nu numai cînd creanța s-a născut in legătura cu lucrul,dar si atunci cînd deținerea lucrului si creanța corelativa sunt prilejuite de același raport juridic.
In toate cazurile pentru ca dreptul de retenție să poată fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul deținătorului, in ceea ce privește cheltuielile pretinse.
Așa fiind instanța în raport de aceste considerente va dispune instituirea în favoarea pîrîților reclamanți a unui un drept de retenție asupra imobilului pînă la achitarea sumei datorate.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin2 CPCIV instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți și în consecință a dispus obligarea reclamantei pîrîte să achite pîrîților reclamanți suma de 1048 lei reprezentînd cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta N. A. cât și pîrîți C. A. și C. I., considerând-o nelegală și netemeinică.
În apelul declarat de reclamanta N. A. se critică sentința instanței de fond, deoarece în mod greșit instanța a obligat-o la plata sumei de 3008 lei reprezentând contravaloare îmbunătățirii în condițiile în care a arătat că reclamanții pârâți au trecut la efectuarea acestor îmbunătățiri fără consimțământul acesteia și că toate îmbunătățirile reclamate de pârâți puteau fi ridicate astfel încât instanța să nu o oblige la această sumă, întrucât nu are niciun fel de venit pentru acoperirea acestei sume. Mai mult, instanța dispus in corect instituirea unui drept de retenție în favoarea pârâților până la achitarea sumei ce ar datora-o acestora atâta timp cât nu aveau nici un drept să facă modificări la imobil,iar aceste modificări puteau fi ridicare așa cum s-a dispus și în raportul de expertiză.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată consideră că instanța a obligat-o pe nedrept la suma de 1048 lei, cheltuieli făcute de pârâți atâta timp cât acestora li s-a admis în parte cererea reconvențională adică pentru suma de 3008 lei și nu cât au cerut inițial. De aceea consideră ca o compensare corectă era ca aceasta să fie exonerată de plata acestor cheltuieli ținând seama că și ea a făcut cheltuieli cu introducerea acțiunii și onorariu avocat.
Pârâți C. A. și C. I., în apelul declarat, critică sentința arătând că instanța de fond a admis cererea reclamantei pârâte făcând o apreciere greșită a probelor administrate în dosar și făcând aplicarea unor dispoziții legale din procedura specială (art. 1033, art. 1040 n.c.p.c) deși reclamanta pârâtă a precizat la interpelarea instanței că nu înțelege să întemeieze cererea pe procedura reglementată de art. 1033, art. 1044 n.c.p.c, ci înțelege să se judece pe calea dreptului comun .
Cererea reclamantei de evacuare din imobil este neîntemeiată, pe de o parte, acuzațiile privind agresivitatea pârâților fiind fără suport, iar, pe de altă parte, aceștia nu au altă locuință, reclamanta C. I. C. are și un handicap fizic.
Instanța de fond în mod greșit a dispus obligarea reclamantei pârâte decât la plata sumei de 3008 lei reținând că celelalte îmbunătățiri: gardul de plată de sârmă de 76 ml în valoare de 8475 lei și gardul din lemn de 60 ml în valoare de 2517 lei precum și tabla de aluminiu în valoare de 154 lei se pot ridica de către pârâți, făcând astfel o greșită aplicare a dispozițiilor art. 583 și urm. Noul Cod Civil.
Admițând cererea reconvențională instanța de fond trebuia să oblige reclamanta la plata sumei totale de 14.154 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de pârâți pe terenul reclamantei.
Instanța de fond nu trebuia să dispună ridicarea construcțiilor deși în raport de expertiză se precizează această posibilitate având în vedere că pârâții au fost constructori de bună credință, efectuând cu acordul reclamantei lucrări necesare și utile în sensul dispozițiilor art. 583 – 584 noul cod civil, având dreptul fie la contravaloarea materialelor și a muncii prestate, fie la sporul de valoare pe care aceste construcții îl aduc terenului.
La data soluționării în fond a cererii pârâții reclamanți au precizat că suplimentul la raportul de expertiză nu este complet, instanța a respins noile obiecțiuni fără motivare.
Solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Slatina în vederea administrării de probe obligatorii pentru judecarea cauzei, în speță efectuarea unei expertize care să determine contravaloarea materialelor și a muncii prestate sau sporul de valoare pe care construcțiile edificate de pârâți îl aduc terenului pentru o justă despăgubire.
La data de 31 octombrie 2014, reclamanta N. A. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului pârâților ca neîntemeiat.
Instanța de fond în mod corect a analizat și a respins excepția invocată de pârâți motivat de faptul că a făcut dovada calității de proprietar privind imobilul pe care îl deține în . a fost și este în continuare ocupat de către pârâți.
Excepția invocată este neîntemeiată și pentru faptul că din înscrisurile administrate în cauză rezultă că ea a fost de acord să locuiască împreună cu aceasta, deoarece nu au avut o locuință proprie însă în ultima perioadă de timp datorită neînțelegerilor între părți, a atitudinii agresive a acestora, a fost nevoită să plece din domiciliu întrucât a fost amenințată cu moartea.
În ceea ce privește dovada calității de proprietar a făcut-o cu sentința civilă nr. 5392/2005 rămasă definitivă unde imobilul și suprafața de 1024 mp teren intravilan sunt proprietatea acestea exclusivă. În mod corect instanța de fond a respins excepția invocată ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de apel, instanța de fond a motivat în mod corect sentința în sensul că reclamanta este proprietara terenului și a imobilului și că pârâții chiar dacă au făcut unele îmbunătățiri, o parte din ele se pot ridica așa cum a reținut și expertul în raportul de expertiză, îmbunătățiri pe care pârâții nu vor să le ridice.
Reclamanta mai arată că instanța de fond le-a reținut un drept de retenție mare, aceasta neavând posibilitatea să îl achite ,respectiv suma de 3008 lei, iar construcțiile au fost ridicate fără consimțământul acesteia.
Solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.
Analizând sentința apelantă prin prisma motivelor de apel, în temeiul dispozițiilor art.476 și următoarele din codul de procedură civilă, raportat la actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sunt fondate, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 6844/08.07.2014 Judecătoria Slatina a admis acțiunea civilă având ca obiect „evacuare” formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâții C. A. și C. I. și deci a dispus evacuarea pârâților din imobilul proprietatea reclamantei situat în satul Doba, . și a admis cererea reconvențională formulată de către pârâții reclamanți așa cum a fost precizată, obligând reclamanta să plătească contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul proprietatea reclamantei, în cuantum de 3008 lei, cu precizarea că restul îmbunătățirilor în sumă totală de_ lei pot fi ridicate de cei care le-au realizat, respectiv gard din plasă de sârmă, gard din lemn și tablă de aluminiu.
S-a instituit un drept de creanță în favoarea pârâților reclamanți până la achitarea integrală a sumei datorate de către reclamanta pârâtă.
S-au compensat cheltuielile de judecată și a mai fost obligată reclamanta să achite pârâților suma de 1048 lei.
Instanța a reținut că începând cu anul 2011, pârâții reclamanți s-au mutat în imobilul proprietatea reclamantei din satul Doba, ., proprietatatea reclamantei și au locuit împreună cu aceasta până când între ei au apărut neînțelegeri care au determinat-o pe reclamantă să părăsească domiciliul în urmă cu aproximativ 8 luni față de data introducerii acțiunii.
Cu privire la cererea reconvențională, instanța de fond a stabilit că pârâții-reclamanți au efectuat în perioada în care au locuit cu reclamanta pârâtă, o . îmbunătățiri la imobilul acesteia, în valoare totală de_ lei, stabilit prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Tribunalul constată că prima instanță a soluționat greșit cauza dedusă judecății, atât în ceea ce privește soluția dată cererii principale cât și cererii reconvenționale, în primul rând pentru că nu a stabilit normele de drept substanțial incidente în cauză, raportat la dispozițiile art. 6 din NCC care prevede că legea civilă se aplică cât timp este în vigoare, dar în alin. 5 și 6 precizează că dispozițiile legii noi sunt aplicabile și situațiilor juridice născute după . precum și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare „derivate din starea și capacitatea persoanelor…din raporturile de proprietate…dacă aceste situații subzistă după . legii noi.”
Prin urmare, fără a proceda în acest mod, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei prin raportare la dispozițiile legale incidente, deși în motivare s-a făcut referire la „reglementări exprese, complete și generale din vechiul Cod civil” însă nu s-a indicat niciun text legal.
De asemenea, în soluționarea cererii reconvenționale, prima instanță nu a stabilit dacă a existat acordul proprietarului imobilului căruia i s-au adus îmbunătățiri, respectiv acordul reclamantei, aspect care se impune cu necesitate a fi analizat în cazul stabilirii unui drept de retenție.
De asemenea, în ceea ce privește acțiunea în evacuare formulată de către reclamantă și admisă de prima instanță se constată că există contradicții în motivarea soluției pronunțate în sensul că deși reclamanta invocă în drept dispozițiile Legii nr. 5/1973 – privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, act normativ abrogat la data de 08.04.1999 prin OUG nr. 40/1999- privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinație de locuință, instanța invocă dispozițiile art. 1040 și urm. din NCPC care prevăd o procedură distinctă de soluționare a cererii de evacuare în care, dacă s-a dispus citarea pârâtului, conform art. 1042 NCPC acesta nu poate formula cerere reconvențională, cerere de chemare în judecată a altei persoane sau cerere de chemare în garanție.
Aceste cereri, potrivit art. 1042 NCPC vor putea fi valorificate numai pe cale separată.
În concluzie, având în vedere considerentele de fapt și de drept arătate, tribunalul, în temeiul disp. art. 480 din NCPC va admite apelurile, va anula hotărârea apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța de fond va stabili, pornind de la starea de fapt descrisă de părți, care sunt normele de drept substanțial aplicabile, respectiv dispozițiile din Codul Civil vechi sau Noul Cod civil, va administra probe verosimile, cu acte sau/și cu martori spre a stabili dacă îmbunătățirile la imobilul proprietatea reclamantei s-au realizat de către pârâți cu acceptul sau nu al acesteia și va da, în funcție de normele incidente acțiunii în evacuare, o justă soluționare a cererii reconvenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelanta reclamantă N. A., cu domiciliul în comuna P., . și apelanții pârâți C. A. și C. I., cu domiciliul în comuna P., ., împotriva sentinței civile nr. 6844/08.07.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2015.
pentru Președinte, O. M. P., aflat în concediu de studiu, semnează Președinte instanță | Judecător, D. S. | |
Grefier, D. S. |
Red. Jud. D.S.
Tehnored. C.S.
Jud. fond. N. B.
Ex. 5/ 18.03.2015
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Grăniţuire. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
