Fond funciar. Decizia nr. 131/2015. Tribunalul OLT

Comentarii

0

Decizia nr. 131/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 131/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 131/2015

Ședința publică de la 12 Februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE O. M. P.

Judecător V. V.

Grefier A. D.

Pe rol soluționarea apelului civil formulat de apelanta pârâtă B. A. N. împotriva sentinței civile nr. 1337 pronunțată la data de 05.05.2014 de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți A. M., B. M., B. M. P., E. T., B. M., B. G., R. S. G., R. V., Comisia Locală Drăgănești O. de aplicare a legilor fondului funciar și Comisia Județeană O. de aplicare a legilor fondului funciar, având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Tribunalul a amânat pronunțarea la data de 05.02.2015 pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, după care, mai având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 12.02.2015, dată la care a pronunțat următoarea soluție.

INSTANȚA

P. cererea înreg.sub nr._ ,reclamanții R. S. G.,R. V., B. I.G., și B. M., au chemat în judecată pe pârâții Comisia locală de aplicarea Legii l8/9l, Drăgănești O., Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului din cadrul Prefecturii O., A. M., B. M., B. M., B. A. N.,prin reprezentanții săi M. D. și M. M. Henry solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr.l3l42/54/27.0l.2008,și nr.l3l42/55/27.0l.l998, urmând ca cele 2 comisii de fond funciar să fie obligate să elibereze un singur titlu de proprietate, autor B. G.,pentru suprafața totală de 6,77 ha.teren pe numele moștenitorilor B. G., B. Gr.N.,A. M.,R. E., și B. I.N.,conform adeverinței de proprietate nr._/ll.04.l994.;

Au solicitat de asemenea să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.850/l0.08.l993 și a contractului de vânzare cumpărare nr.2576/29.07.l997.

In motivarea acțiunii, au arătat că, în baza Legii nr.l8/9l,de pe urma autorului B. G.,decedat în l952, au formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața cu care acesta figura în evidențele agricole, moștenitorii lui: B. Gr.N.-fiu ( in prezent decedat ai cărui moștenitori sunt: pârâta B. M.-soție, și B. M.-P., fiu); A. M. fiică; R. E. fiică (în prezent decedată având ca moștenitori pe R. S. G. și R. V.-fii); B. I.G., B. I.N. desc.gr.II (tatăl lor B. I., fiul autorului fiind decedat în l0.ll.l988).

In ce privește reconstituirea dreptului de proprietate aceasta s-a făcut pentru suprafața de 6,77 ha.pe raza orașului Drăgănești O.,conform adeverinței de proprietate nr._/ll.04.l999,iar conform legii urma să se întocmească titlul de proprietate pentru aceeași suprafață și moștenitori.

Au susținut reclamanții că au fost eliberate 2 titluri de proprietate a căror nulitate absolută o solicită, deoarece in titlul de proprietate nr.l3l42/55/27.0l.l998,a fost trecută o suprafață mai mică decât cea menționată în adeverința de proprietate adică 6,5090 ha. teren extravilan,în loc de 6,77 ha, iar pentru diferența de 2495 m.p. teren aflat în intravilanul orașului Drăgănești O.,comisiile de fond funciar au emis titlul de proprietate cu nr.l3l42/54/27.0l.l998, pe numele autorului B. I., ș moștenitori B. I.N. și B. M..

Acest ultim titlu de proprietate este nul,deoarece suprafața de 2495 m.p. nu a aparținut autorului B. I., care nu figura în evidențele agricole cu vreo suprafață de teren în proprietate și pentru el nu s-a făcut nici o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de către moștenitorii B. I.N., fiul lui B. I. și B. M., soție supraviețuitoare a lui B. I., reclamanta in această cauză.

În aceste condiții,se impune constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate și eliberarea unui singur titlu de proprietate pe numele moștenitorilor autorului B. G. pentru suprafața de 6,77 ha. conform adeverinței de proprietate ,care să cuprindă și suprafața de 2495 m.p. teren intravilan inclus in prezent in titlul de proprietate nr.l3l42/54/27.0l.l998.

Atât reclamanții cât și pârâții au aflat de existența celor două titluri de proprietate după decesul numitului B. N., decedat la 3.l2.2007, într-un accident rutier, el fiind cel care s-a ocupat de emiterea acestora, lucru pe care l-a ținut ascuns.

Au solicitat de asemenea să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.850/l0.08.l993, emis ca urmare a succesiunii autorului B. I., în care se menționează nereal, că averea succesorală se compune din l/2 dintr-o casă situată în orașul Drăgănești O.,construită in timpul căsătoriei pe un teren moștenit de autor de la părinți, fiind menționați ca moștenitori legali B. Matria- soție supraviețuitoare și B. I.N. – fiu, iar B. I.G., este străin de succesiune prin neacceptare conform art.700 cod civil.

În realitate, imobilul casă de locuit menționat în certificatul de moștenitor nu a fost construit de B. I.,in timpul căsătoriei și nici nu l-a dobândit in proprietate in vreun alt mod; acest imobil a fost proprietatea autorului B. G. și toți moștenitorii acestuia au acceptat succesiunea, având acces în imobil,iar cu privire la suprafața de teren pe care se află imobilul,până în l990 toți moștenitorii autorului au avut posesia și folosința lui, iar după anul l990 li se reconstituise dreptul de proprietate și nu putea fi vorba să fie proprietatea autorului B. I..

Reclamantul B. G.,susține că nu avea cum să fie străin de succesiune prin neacceptare,deoarece a locuit în acest imobil de la naștere până la căsătorie iar după căsătorie împreună cu soția sa, inclusiv la data când s-a emis certificatul de moștenitor,iar dacă ar fi vrut să renunțe la moștenire,ar fi dat declarație în acest sens.

B. I.N. a decedat la data de 3.l2.2007,împreună cu soția sa in urma unui accident rutier, rămânând ca moștenitoare fiica sa minoră B. A. N., reprezentată de tutorii M. D. și M. M. Henry.

B. I.N.,este fiul reclamantei B. M., frate cu B. I.G. și văr cu R. V. și R. S. G..

B. I.N. a devenit proprietarul casei și al terenului aferent în baza unui contract de vânzare cumpărare nr.2576/29.07.l997,pe care l-ar fi încheiat cu reclamanta B. M. care i-ar fi vândut cota de 5/8, conform certificatului de moștenitor,împreună cu suprafața de 2495 m.p. pentru suma de 300.000 lei.

Se menționează în contract că l/2 din casă ar fi reprezentat cota sa de contribuție in timpul căsătoriei,la construirea casei in anul l970,iar cota de l/4,ar fi moștenită de soțul său,conform certificatului de moștenitor nr.850/l993.

Cu privire la suprafața de teren de 2495 m.p., se menționează în contract că ar fi proprietatea sa dobândită prin reconstituire în baza Legii l8/9l,punerea in posesie fiind efectuată conform p.v.nr.l2l/24.07.l997.

Arată reclamanta că toate aceste mențiuni sunt nereale,fiind întocmite in fals de B. I. N. care a abuzat de funcțiile pe care le-a deținut in cadrul Cons.L. Drăgănești O..

Astfel, imobilul ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare mai sus menționat nu a fost construit de B. I., ci are peste l00 de ani,fiind construit de autorul B. G. iar suprafața de 2495 m.p. aferentă imobilului nu putea să o înstrăineze fiului său,deoarece nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nu a fost pusă in posesie conform procesului verbal mai sus menționat.

A arătat reclamanta că in ce privește contractul, este o vânzare simplă,fără dreptul de a mai locui in casă și fără obligația cumpărătorului de a o întreține, precizând că nu are cunoștință de existența vânzării, nu a primit nici o sumă de bani cu titlul de preț și locuiește în continuare în casă.

Au susținut reclamanții despre toate aceste acte că sunt încheiate prin falsuri,in frauda moștenitorilor care au aflat de existența lor, după decesul lui B. I.N..

Pentru dovedirea acțiunii, au depus la dosar: copia titlului de proprietate rn.l3l42/55/27.0l.l998; copie T.P.l3l42/54/27.0l.l994; adeverința de proprietate nr._/ll.04.l994,certificat de moștenitor nr.850/l0.08.l993,contract de vânzare cumpărare nr.2576/29.07.l997,p.v.de punere in posesie nr.l21/27.07.l997, certificat de moștenitor nr.l0/3.03.2008, certificat de moștenitor nr.ll/03.03.2008, copie s,.civ.nr.2427/2.06.2008; copia certificatelor de deces precum și acte de filiație ale moștenitorilor față de aceștia.

Comisia locală Drăgănești O. de aplicare a Lg.fondului funciar, a depus întâmpinare în conf.cu prevederile art.ll5 C.p.c.,susținând că la data de 20.03.l99l,la Primăria Drăgănești,au fost înregistrate la nr.l747 două cereri in termen legal, una fiind făcută de B. M.,din orașul Drăgănești, nora decedatei B. T. și a doua cerere de B. I.M.,B. I.G. și B. I.N., moștenitorii aceleiași B. T..

In ambele cereri se menționează clar că in urma înțelegerii cu ceilalți moștenitori ai decedatei și anume N., D., E. și M.,se solicită împroprietărirea cu 6,25 ha. teren arabil, și 0,50 ha. teren plantat cu viță de vie, iar punerea in posesie și eliberarea titlurilor a avut loc după efectuarea măsurătorilor,după stabilirea vecinătăților,în baza schiței amplasamentului stabilit și numai după ce s-au întocmit documentele contatoare prealabile.

Au depus întimpinare pârâții A. M., B. Marioana și B. M. - P. solicitând admiterea acțiunii reclamanților așa cum a fost formulată.

P. întâmpinarea depusă la dosar de către B. A.,reprezentată de M. D. și M. M. Henri, se solicită respingerea acțiunii sub aspectul petitelor prin care se solicită ca instanța să constate nulitatea absolută a celor două titluri de proprietate, a certificatului de moștenitor emis în anul 1993 și a contractului de vânzare cumpărare 2576/29.07.1998 cu motivarea că titlurile de proprietate au fost emise legal conform actelor premergătoare necontestate de titulari, nu există motiv de nulitate absolută a certificatului de moștenitor și în consecință nici a contractului de vânzare cumpărare.

La solicitarea reclamanților s-a luat interogatoriu pârâtei A. M. și declarație martorilor B. M., și P. A.,filele l24,l25 fiind depuse la dosar, de către aceștia copii ale filelor registrului agricol.

Pârâta B. A. a renunțat la proba cu martori iar Comisia locală de aplicarea L.l8/9l cu modificările ulterioare din orașul Drăgănești O.,a înaintat actele solicitate de instanță.

În baza probelor administrate in cauză, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată reținând că din actele depuse de Comisia locală Drăgănești O. de aplicare a Legii 18/1991 rezultă că între moștenitorii autorului B. G. a existat o înțelegere, motiv pentru care titlurile de proprietate nu au fost contestate nici in baza Legii l69/l997,în conformitate cu prevederile art.3(l).

Pe de altă parte, din declarațiile martorilor audiați rezultă că B. I. a rămas în casa bătrânească până la deces, ceilalți moștenitori ai autorului B. G. având imobile in alte localități și întâlnindu-se in această casă.

După decesul lui B. I.,au rămas in imobil B. M. și copii acesteia, B. G.,cu soția și copilul până când s-au mutat în apartament.

In ce privește construcția imobilului,martorii au declarat că acesta a fost construit de B. G. iar din adresa cu nr.853/23.09.2008, rezultă ca an al construirii 1970, neexistând nici un act de proprietate cu privire al suc cesiunea în timp a imobilului.

Raportat la probatoriu existent cu privire la petitul prin care se solicită constatarea nulității certificatului de moștenitor instanța a apreciat că ceilalți moștenitori ai autorului B. G., cu excepția lui B. I., nu au făcut acte de acceptare expresă a succesiunii.

Certificatul de moștenitor a fost emis la data de l0.aug.l993, stipulându-se că B. G.,este străin de succesiune conform art.700.

Deși este contestat că nu corespunde realității și că are la bază acte false, nu există la dosar probe în acest sens, respectiv înscrierea în fals, astfel că potrivit art.ll73 cod civil,”actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane,despre dispozițiile și convențiile ce constată”.

A apreciat instanța că în speță nu există nici una din cauzele de nulitate absolută prevăzute de lege, neexistând la dosar dovezi din care să rezulte cu certitudine fraudarea legii,lipsa consimțământului,despre care reclamanta a făcut vorbire în acțiunea inițială, nevalabilitatea obiectului,precum și lipsa cauzei etc.

In consecință,nici actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2576/29.iul.l997, nu este lovit de nulitate absolută, iar susținerile reclamanților că nu au avut cunoștință despre actele considerate a fi întocmite în mod fraudulos de către B. I. N., nu au la bază un probatoriu solid,având în vedere coroborarea actelor și lucrărilor dosarului și probatoriului administrat în cauză.

Tribunalul O. prin dec.civilă nr.236/17.02.2009 a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la instanța de fond în vederea administrării de probe suplimentare pentru stabilirea exactă a situației de fapt și de drept pentru toate capetele de cerere, apreciind că probele administrate sunt insuficiente pentru a duce la o concluzie de natură a preveni orice greșeală în aflarea adevărului și pronunțarea unei soluții temeinice și legale.

Pe rolul Judecătoriei Caracal cauza a fost reinregistrată la nr._, reclamanții completând acțiunea,pg.57, cu petite prin care solicită ca instanța să constate deschise succesiunile autorului B. F.G., decedat in anul 1952, B. T., decedată în anul 1975, B. Gr. I. dec.in anul 1988, și B. I. N. decedat in anul 2007, averea rămasă în succesiunile acestora și moștenitorii acceptanți cu cotele ce le revin, cu precizarea că–și mențin toate celelalte petite formulate prin acțiunea introductivă.

A solicitat de asemenea, ca instanța să constate că pasivul succesiunilor autorilor I. și T. a fost suportat in exclusivitate de B. M. și se ridică la suma de_ lei, reactualizată urmând să fie imputat activului și suportat de fiecare erede in funcție de cota de moștenire ce va culege.

In temeiul art. 728 C.civ. s-a solicitat ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune.

În motivarea completării acțiunii au arătat că sunt moștenitorii autorului B. F.G. care a decedat in anul 1952 și care a avut împreună cu soția sa 5 copii, respectiv B. Gr. N., B. Gr. I., E. T., R. E. și A. M..

B. Gr. N. a avut un singur copil, respectiv B. Gr. M. iar B. Gr. I. are ca moștenitori pe B. M., B. I.G. și B. I.N..

R. E. are ca moștenitor pe R. V. și R. S. G. iar A. M. trăiește și în prezent.

Averea succesorală rămasă de pe urma autorilor G. și T. este compusă din casa situată în Drăgănești O. ., terenul extravilan și intravilan în suprafață de 0,2495 ha și respectiv 6,5080 ha iar averea succesorală a autorului B. Gr.I. se compune din cota de 1/5 din bunurile rămase în succesiunea părinților săi.

De aceea, titlul de proprietate emis pentru terenul intravilan lui N. și M., in calitate de moștenitori ai autorului B. I. este nul, terenul aparținând tatălui său B. G..

Reclamantul B. I.G. a precizat că nu a renunțat niciodată al succesiunea tatălui său B. I., pe care a acceptat-o tacit locuind în casa bătrânească mulți ani după decesul părinților săi folosind și însușindu-și o parte din bunuri, dar nu a fost chemat la notariat atunci când s-a dezbătut succesiunea.

Reclamanta B. M. a susținut că a suportat cheltuielile de înmormântare pentru G. T. și I. cheltuieli ce depășesc suma de_ lei reactualizată.

La cererea reclamanților s-a luat interogatoriu pârâtei E. T. și au fost audiați martorii C. I. și P. C..

Comisia locală Drăgănești O., a formulat concluzii scrise.

În baza întregului material probator administrat in cauză a fost admisă în parte și în principiu acțiunea, cu completarea ulterioară, prin incheierea din 24 iunie 2009.

A constatat instanța deschisă succesiunea aut. B. F.G., decedat in anul 1952 de pe urma căruia a rămas ca moștenitor B. T. soție supraviețuitoare cu cota de ¼, B. I. desc.gr.I cu cota de ¾ fiind străin de moștenire prin neacceptare conf.art. 700 C.civl. B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T. toți desc.gr.I.

Averea succesorală se compune din casa situată în Drăgănești O. . construită în anul 1908, și terenul reconstituit cu cele două titluri de proprietate, constatând că pentru terenul în suprafață de 6,5090 ha din TP_/55/27.01.1998 au formulat cerere in condițiile Lg.18/1991 B. M., B. I.N. și B. G. in calitate de moștenitori ai autorului B. Gr. I., decedat la 10.11.1988, fiul lui B. G. și că din acest teren îi revine reclamantului B. I.G. cota de ½ iar lui B. I.N. cota de 1/2.

A constatat de asemenea instanța că R. E., A. M., B. Gr. N. și E. T. toți desc.gr.I nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul in suprafață de 6590 ha și nu lise cuvine nici un drept din acest teren iar pentru terenul in suprafață de 0,2495 ha ( TP_/54/27.01.1998) a formulat cerere reclamanta B. M., soția def. B. Gr.I. ca proprietar exclusiv, în timp ce B. I.N. și B. I.G. nu au formulat cerere pentru acest teren și nu lise cuvine nici un drept.

P. aceeași incheiere s-a constatat deschisă succesiunea autoarei B. T. decedată în anul 1975 de pe urma căreia au rămas ca moștenitori B. Gr. I. desc.gr.I cu cota de 1/1 fiind străini de succesiune prin neacceptare conf.art. 700 C.civl. B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T., toți desc.gr.I.iar ca averea succesorală cota de ¼ din casa situată în Drăgănești ., jud.O..

S-a constatat deschisă și succesiunea aut. Blănescu Gr. Ilei decedat al 10.11.1988, s-a constatat nulitatea absolută a certif. de moștenitor nr.850/10.08.1993, și că după autor au rămas ca moștenitor B. M. soție suprav. Cu cota de ¼, B. I.N. și B. I.G. cu cota de 3/8 fiecare iar ca avere succesorală casa situată în Drăgănești ., jud.O..

Au fost respinse capetele de cerere nr.10,11,12,și 13 din completarea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active a reclamanților precum și capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate iar cu privire la petitul prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 2576/29.07.1997, instanța a dispus soluționarea odată cu fondul.

In vederea individualizării, evaluării și propuneri de lotizare in natură a fost numit un expert constructor și altul agricol.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că B. F.G. a fost căsătorit cu B. T. iar din căsătoria lor au rezultat 5 copii respectiv B. Gr. N., B. Gr. I., E. T., R. E. și A. M..

Cei doi soți au locuit in casa moștenită de B. G. de la părinții săi, așa cum a declarat martorul P. C., casă construită în anul 1908 ce apare și in registrul agricol.

Tot din reg. agricol rezultă că B. G. a deținut înainte de colectivizare și suprafața de 6,77 ha teren.

Acesta a decedat in anul 1952 când, potrivit art. 651 C.p.c, de deschide succesiunea, instanța constatând că moștenitorii sunt B. T. soție suprav. și unul din cei 5 copii și anume B. Gr. I. fiind străini de succesiune ceilalți patru copii.

Acest fapt, rezultă din lipsa unor probe care să confirme că au acceptat fie expres, fie tacit succesiunea, printr-un act autentic sau privat sau printr-un act pe care nu puteau să-l facă decât în calitate de erede, act menit să ateste intenția de acceptare așa cum prevede art. 689 C.civ.

Pe de altă parte, chiar fiica autorului E. T. a recunoscut la interogatoriu că inițial între toți copii lui B. F.G. a existat o înțelegere ca fiului său B. I. să-i revină casa bătrânească, fapt confirmat și de împrejurarea că atâta timp cât au trăit cei 4 copii N., M., E. și T. nu au solicitat dezbaterea succesiunii și nu și-au însușit vreun bun din averea succesorală a tatălui lor.

Mai mult, această concluzie se impune având în vedere că și după apariția lg.18/1991 și a celorlalte legi funciare, E. T., A. M. și R. E., în viață fiind și nici moștenitorii celuilalt descendent respectiv B. Gr. N. nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,77 ha.

A reținut instanța că au formulat cerere în condițiile Lg.18/1991 pentru terenul aflat la rolul autorului B. G. în suprafață de 6,77 ha, numai B. M. soția lui B. Gr.I., fiul autorului, B. I.N. și B. I.G. cei doi nepoți ai acestuia, cerere înregistrată la nr. 1747/20.03.1991, cu respectarea art. 8 și 13 din lege, numai pentru terenul extravilan.

Dreptul de proprietate i s-a reconstituit în mod provizoriu cu adeverința nr._/11.04.1994, numai nepoților autorului, respectiv B. I.N. și B. I.G. și la 3 dintre copii, B. Gr. N., A. M. și R. E., cu toate că aceștia din urmă nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 6,77 ha.

Ulterior, s-a emis titlul de proprietate_/55/27.01.1998, in care apar toți moștenitorii înscriși în adeverința tip, pentru suprafața de 6,5090 ha, teren extravilan și TP_/54/27.01.1998 in care apar ca titulari B. M., B. I. N. pentru 0,2495 ha, teren intravilan, acte necontestate până al 30 iunie când s-a formulat acțiunea.

Potrivit art. 13 alin.2 din Lg.18/1991 moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor.

Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac Comisiei.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că, deși în titlul de proprietate nr._/55 pe lângă B. I. N. și B. I. G. apar și descendenții autorului, respectiv B. Gr. N., A. M. și R. E., acestora din urmă nu li se cuvine nici o cotă pentru că nu au formulat cerere și astfel sunt considerați că nu au acceptat nici succesiunea, dar acest lucru nu afectează legalitatea titlului, pentru că, prin titlu se recunoaște doar existența unor drepturi sau cote de drept și nu se creează un drept nou pentru titulari.

P. urmare, instanța a constatat că din terenul extravilan în suprafață de 6,5090 ha din titlul nr._/55 celor doi nepoți BălănescuI.G. și B. I. N. li se cuvine câte o cotă de ½ fiecăruia.

Cât privește terenul intravilan în suprafață de 0,2495 ha din titlul nr.1314/54 din 27.01.1998 așa cum s-a menționat, pentru acest teren s-a formulat cerere numai de către B. M., soția lui B. I., fiul autorului B. F. G., dar în titlu este trecut și B. N., deși acesta nu a formulat cerere.

Și în acest caz, ținând seama de prev. art.13 din Legea 18/1991, instanța a constatat că numitului B. I: N. în prezent decedat nu i se cuvine nici o cotă din terenul intravilan, tot terenul revenindu-i reclamantei B. M...

B. T. a decedat și ea în anul 1975, dată de la care se deschide și în cazul ei succesiunea iar de pe urma sa a rămas un singur moștenitor acceptant legal din cei cinci copii și anume B. Gr. I..

Ca și în cazul autorului B. F. G., instanța a constatat că din probele administrate în cauză, nu rezultă că ceilalți patru descendenți B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T., ar fi acceptat expres sau tacit succesiunea, fiind astfel străini de moștenirea mamei lor prin neacceptare conf. art.700 c.civil.

Ca avere succesorală de pe urma acestei autoare, instanța a constatat că a rămas cota de 1/4 din casa situată în Drăgănești O., . jud. O., moștenită de la soțul ei.

La data de 10 nov. 1998 a decedat și B. Gr. I., dezbaterea succesiunii acestuia având loc la fostul BNP Caracal care a eliberat certificatul de moștenitor nr.850/10.03.1993 din care rezultă că averea succesorală se compune din: cota de ½ din casa situată în Drăgănești O., ., magazia din scândură acoperită cu carton, pătul din nuiele și fântână împreună cu suprafața de 250 mp, casa fiind construită în timpul căsătoriei pe terenul moștenit de la părinți, restul cotei de ½ din aceste bunuri aparținând soției supraviețuitoare B. M. care este reținută ca moștenitoare alături de B. N. în calitate de fiu.

Din același certificat de moștenitor rezultă că, B. G., celălalt fiu al autorului nu a acceptat succesiunea conf. art.700 C. civil.

Instanța a constatat că, acest certificat de moștenitor este lovit de nulitate absolută, având în vedere că, din probele administrate în cauză, inclusiv din declarațiile martorilor C. I. și P. C., din interogatoriile luate pârâtelor A. M. și E. T. rezultă că și B. I. G. a acceptat tacit moștenirea tatălui său.

Pe de altă parte, în ceea ce privește averea succesorală, instanța a constatat că, de pe urma autorului nu a rămas cota de ½ din casa și anexele gospodărești ca bunuri dobândite în timpul căsătoriei cu reclamanta B. M., având în vedere că bunurile respective au aparținut tatălui său B. F. G..

Instanța a constatat că, moștenitorul lui B. I. N. decedat la data de 3.12.2007 este fiica sa B. A. N., desc.gr.I. care face parte din prima clasă de moștenitori și conform uneia dintre regulile care guvernează moștenirea legală înlătură de la moștenire toate celelalte trei clase de moștenitori legali.(ascendenți și colaterali privilegiați, ascendenți ordinari și colaterali ordinari).

Dezbaterea succesiunii acestuia a avut loc deja și așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.180/3.03.2008 (fila 16, dosar_ ) singura moștenitoare a defunctului este fiica sa B. A. N., având calitatea procesuală activă de a solicita partajarea averii succesorale rămasă de pe urma tatălui ei inclusiv a pasivului succesoral nu și reclamanții care nu au calitatea de moștenitori legali sau testamentari.

In cazul în care reclamanta B. M. ar fi suportat pasivul succesoral are posibilitatea să formuleze o acțiune de drept comun în pretenții împotriva moștenitorilor defunctului B. I. N..

Aceeași concluzie a lipsei calității ei procesuale active se impune și în cazul partajării pasivului succesoral al moștenirii autoarei B. T., și de această dată reclamanta având deschisă doar calea dreptului comun de a solicita cheltuielile de înmormântare suportate eventual de către ea de la moștenitorii acesteia.

Cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/54 din 27.01.1998 instanța a reținut că s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantei B. M. și fiului ei B. I. N., moștenitorii lui B. I., pentru suprafața de 0,2495 ha, titlu în legătură cu care reclamanții susțin că ar fi lovit de nulitatea absolută pentru că, terenul respectiv nu ar fi aparținut lui B. I. ci tatălui său B. F. G..

O astfel de inadvertență însă nu este sancționată de lege cu nulitatea absolută a titlului de proprietate menționat, având în vedere dispoz. art.III din Legea nr.169/1997 care prevede cauzele de nulitate absolută.

Pe de altă parte, chiar dacă terenul respectiv nu apare la rolul lui B. I., acesta așa cum s-a menționat mai sus a fost singurul moștenitor legal în afară de soția supraviețuitoare a primului autor care a acceptat moștenirea tatălui său.

De aceea, în cazul în care acesta ar fi trăit la momentul adoptării Legilor fondului funciar era singurul îndreptățit să formuleze cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, inclusiv pentru suprafața de 0,2495 ha.

Cum acesta era decedat, dreptul său de moștenire, inclusiv dreptul de a formula cerere s-a transmis potrivit art.692 C.civil moștenitorilor săi B. M. soție supraviețuitoare, B. I. N. și B. I. G. descendenți gr.I.

Dintre aceștia a formulat însă cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate numai B. M., în condițiile art.8 și 13 din Legea nr.18/1991.

Instanța a constatat prin urmare că au fost respectate prevederile legale la emiterea titlului de proprietate chiar dacă pe titlu este trecut și unul dintre fii săi pe nume B. I. N. deși nu a formulat cerere, pentru că acest lucru nu are nici un efect cu privire la dreptul acestuia în ceea ce privește terenul respectiv.

Neîntemeiată este și cererea reclamanților de a se constata nulitatea absolută și a titlului de proprietate nr._/55 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate numai pentru terenul extravilan în suprafață de 6,5090 ha deținut de B. F. G., din documente rezultând că a deținut tocmai această suprafața iar faptul că nu corespunde cu suprafața trecută în adeverința nr._/11.04.1994 nu atrage sancțiunea nulității absolute ci doar cel mult sancțiunea nulității relative, având în vedere că pentru diferența de teren deținută de același autor intravilan s-a reconstituit dreptul de proprietate printr-un alt titlu.

Nici chiar emiterea a două titluri de proprietate pentru terenul deținut de autorul B. F. G. nu este sancționată cu nulitatea absolută, pentru că nu este încălcată o normă de drept care să protejeze un interes obștesc.

Ulterior, la 27.08.2009 pârâta B. A. N., rpin reprezentanții săi legali a formulat cerere reconvențională, solicitând instanței să constate dreptul său de creanță constând in c/valoarea îmbunătățirilor realizate la casa bătrânească din Drăgănești O. ., jud. O. supusă partajului și să instituie un drept de retenție asupra casei, până la plata efectivă a contravalorii acestor îmbunătățiri în situația în care va cădea în lotul altor moștenitori.

Motivând cererea arată că tatăl său a decedat la 3.12.2007, fiind moștenitorul celor doi autori ale căror succesiuni se dezbat.

În perioada 1997 – 2007 a realizat numeroase îmbunătățiri la casa supusă partajului și anume: schimbat acoperiș, izolație exterioară cu vopsea decorativă,schimbat tocării in interior din lemn iar in exterior termopan culoarea lemnului, parchetat toata casa, gresie bucătărie, extindere construcții, baie nouă în 2007 cu toate utilitățile, centrală gaze cu 10 calorifere, gletuit interior și zugrăvit, construit garaj, modificat gard și porți noi, montat aer condiționat, racordat canalizare, construit toaletă în prima baie. Apreciază că aceste îmbunătățiri se ridică la suma de_ Euro.

În dovedirea cererii reconvenționale pârâta a atașat la dosar factura fiscală nr._/3.07.2006 și a solicitat audierea martorilor R. G. și S. A., declarațiile lor fiind la dosar.

Reclamanții nu au formulat întâmpinare și au solicitat audierea martorului C. I. și și-au însușit unul dintre martorii propuși de către pârâtă.

În baza probelor administrate în cauză instanța a reținut că după decesul soțului ei reclamanta B. A. M. s-a gospodărit împreună cu fiul ei B. I N. și în perioada respectivă printr-o contribuție egală au dobândit garajul situat la aceeași adresă cu casa din Drăgănești O., ., jud.O., fapt confirmat de către martorul R. G..

In același timp instanța a reținut că după ce B. I. N. s-a casatorit cu B. M., s-au gospodărit tot împreună cu reclamanta B. A M. și printr-o contribuție egală, pe principiul coachiziției au reparat acoperișul casei, respectiv au întors tabla cu cealaltă față, a fost izolată în exterior și vopsită casa, au fost parchetate două camere și holul, rașchetat și lăcuită pardoseala într-o cameră, s-a faianțat și s-a pus gresie în bucătărie, s-au pus geamuri termopan, s-a amenajat o baie cu duș, chiuvetă și WC, centrală termică și instalație de încălzire, instalație de aer condiționat la casă și a fost modificat gardul de la stradă și anume: s-a schimbat și s-a înălțat partea aflată deasupra fundației de beton.

Dobândirea acestor bunuri de către reclamant, B. I.N. și soția acestuia M. este confirmată, de către martorii S. A., R. G. și C. I..

Astfel martorul S. A. a declarat că din discuțiile purtate cu B. N. a aflat că s-a placat casa cu polistiren, a pus geamuri termopan, s-a refăcut gardul la stradă, s-a pus parchet, s-a amenajat o baie,s-a montat instalație de aer condiționat și încălzire centrală.

Martorul R. G. a declarat că el a fost meșterul care a executat îmbunătățirile la casa familiei B. și a placat întreaga casă cu polistiren și a vopsit-o cu lavabil, a compartimentat dintr-un hol cu o încăpere cu destinație de baie amenajată cu duș, chiuvetă, WC, gresie și faianță, în 2 camere a pus parchet, iar într-una a șlefuit pardoseala și a dat cu lac, bucătăria a fost faianțată și s-a pus gresie.

In perioada când el a executat aceste lucrări o altă persoană a parchetat 1/4 din hol. De asemenea martorul a auzit că în urmă cu 10 ani tabla de pe casă a fost întoarsă cu cealaltă față. In perioada în care a efectuat aceste lucrări a observat că la casă erau montate geamuri termopan, că imobilul era dotat cu centrală termică, și a auzit că a fost înălțat gardul de la stradă. In casă exista și instalație de aer condiționat.

Martorul C. I. a declarat că nu știe ce îmbunătățiri s-au făcut la casa familiei B. dar a ajutat-o pe reclamanta B. A M. să procure diferite materiale, ca multibat, ciment, și știe că acoperișul casei a fost renovat, respectiv schimbată tabla cu cealaltă față, iar la gardul de la stradă s-au înlocuit gratiile, respectiv s-au înălțat.

În considerarea celor reținute și ținând seama că părțile nu s-au înțeles cu privire la partajarea acestor bunuri, iar pentru formarea și atribuirea loturilor sunt necesare operații de individualizare și evaluare, instanța a dat o încheiere potrivit art-673 indice 6 c.p.c. la data de 09.12.2009 prin care a admis în principiu, în parte cererea reconvențională, a constatat că reclamanta B. A M. și fiul ei B. I N. au dobândit pe principiul coachiziției printr-o contribuție egală garajul atribuindu-le fiecăruia cota de ½ din valoarea acestui imobil și tot pe principiul coachiziției împreună cu B. I N. și soția acestuia B. M. au suportat manopera de întoarcere și remontare pe cealaltă față de pe acoperișul casei, izolația exterioară și vopsirea în exterior a casei, parchetatul a 2 camere și holul și rașchetatului și lăcuirii pardoselii dintr-o cameră, faianțat și pus gresie în bucătărie, geamuri termopan la casă,amenajat o baie cu duș, chiuvetă, centrală termică și instalație încălzire, instalație aer condiționat la casă și modificat gardul de la stradă, respectiv schimbat și înălțat partea aflată deasupra fundației de beton atribuindu-le câte o cotă de 1/3 din valoarea acestor bunuri.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită instituirea unui drept de retenție asupra casei instanța a dispus să fie soluționat odată cu fondul având în vedere că este necesar să se stabilească în lotul cărui moștenitor va cădea acest imobil.

În vederea individualizării, evaluării casei și acestor îmbunătățiri a fost desemnat un expert constructor cu acordul părților.

P. sentința civilă nr. 956/1.03.2010 a fost admisă în parte acțiunea, cu completarea ulterioară, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare 2576/29.07.1997 și au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de experții T. G. și C. D..

S-a constatat că valoarea succesiunii autorului B. F. G. este de 148.172,50 lei din care soției supraviețuitoare B. T. îi revine 9682,50 lei iar desc.gr.I. B. I. suma de_,50 lei.

S-a constatat că din valoarea succesiunii aut. B. F.G., desc.gr.II cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 6,5090 ha cu TP nr._/55/27.01.1998 respectiv B. I.G. și B. I., N. le revine câte 7326,25 lei ( cota de ½ fiecare)

S-a constatat că din valoarea succesiunii aut.B. F.G. îi revine reclamantei B. A. M., soția lui B. I., fiul autorului ( căreia i s-a reconstituit dr. d e proprietate pentru suprafața de 0,2495 ha cu TP nr._/54/27.01.1998) suma de 94.790 lei.

S-a constatat că sunt străini de moștenire prin neacceptare conf.art. 700 C.civ. B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T., desc.gr.I și că aceștia nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate in condițiile,lg.18/1991 pentru suprafața de 6,5090 ha și pentru suprafața de 0,2495 ha deci nu li se cuvine nici un drept din aceste suprafețe de teren.

S-a constatat că B. I.N. și B. I.G. desc.gr.II, fii lui B. I. nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru 0,2495 ha ) TP_/54/27.01.1998 și nu li se cuvine nici un drept din această suprafațăde teren.

S-a constatat că valoarea succesiunii autoarei B. T. decedată în anul 1975 este de 9682,50 lei, care revine descendentului gr.I. B. gr. I. fiind străini de succesiune prin neacceptare conf. art., 700 C.civ.B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T. toți desc.gr.I.

S-a constatat că valoarea succesiunii rămasă după autorul B. Gr. I. decedat la 10.11.1988 este de_ lei, moștenitorilor săi revenindu-le:

- B. A.M. soție suprav. 9682,50 lei cota ¼

- B. I. N. desc.gr.I_,75 lei cota 3/8

- B. I.G. desc.gr.I_,75 lei cota 3/8

S-a constatat că valoarea garajului dobândit pe principiul coachiziției de B. A.M. și B. I. N. este de 4735 fiecăruia revenindu.i câte 2367,50 lei în raport de cota de ½ atribuită și că valoarea îmbunătățirilor, la casa situată în Drăgănești O., . jud.O., dobândite pe principiul coachiziției de B. A.M., B. I. N. și B. M., soția ultimului este de_ lei, fiecăruia revenindu-i:

- B. A. M._,66 lei

- B. I. N._,67 lei

- B. M._,67 lei

S-a dispus partajarea bunurilor succesorale și coachizite prin atribuirea de loturi.

Au fost respinse capetele de cerere nr.10,11,12,13 din completarea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active a reclamanților și capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate nr._/54/27.01.1998 și nr._/55/27.01.1998.

A fost admis petitul din cererea reconvențională privind instituirea unui drept de retenție asupra casei situată în Drăgănești O. . jud.O. în favoarea pârâtei B. A. N..

P. decizia civilă nr.37/8.02.2011 a fost admis apelul declarat de pârâta B. A. N., prin reprezentanții săi legali și schimbată sentința în sensul că a fost respinsă cererea privind constarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 2576/29.07.1997 precum și cererea de partaj succesoral ca prematur formulată de reclamanți, apreciind că este necesară mai întâi soluționarea irevocabilă a cererii privind nulitatea celor două titluri de proprietate.

A fost respins apelul declarat de reclamanți și menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Curtea de Apel C., prin decizia nr.1169/15.09.2011 a admis recursurile declarate de părți, a casat decizia Tribunalului O. și a trimis cauza aceleiași instanțe cu motivarea că este greșită soluționarea pe excepția prematurității a cererii de partaj încălcându-se dreptul de acces la justiție prev. de art.6 din CEDO.

P. decizia civilă nr. 63/15.03.2012 Tribunalul O. a respins ca nefondate apelurile declarate d e reclamanți și pârâta B. A. N. iar Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr.7955/9 iulie 2012 a admis recursurile declarate de reclamanți, s-a casat decizia tribunalului O. și s-a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor, apreciindu-se că instanța a fost investită cu mai multe cereri între care există o strânsă legătură iar instanța de fond trebuia să examineze capătul privind constatarea nulității absolute a două titluri de proprietate.

Cu ocazia rejudecării Tribunalul O. prin decizia civilă nr. 67/4 aprilie 2013 a admis apelurile formulate de reclamanți, ca și cele formulat de pârâta B. A. N., a anulat sentința civilă nr. 956/1.03.2010 a Judecătoriei Caracal și a trimis cauza spre rejudecare acestei instanțe.

Se reține din decizia de casare că instanța de fond nu a analizat cazurile de nulitate invocate in acțiune, criticile formulate de reclamantul B. I.G. că deși apare în cererea de reconstituire alături de mama sa și fratele său B. I. N., nu este trecut în titlul de proprietate emis pentru terenul intravilan.

Nu este argumentat in ce calitate figurează reclamanta in titlul de proprietate pentru terenul intravilan, de moștenitoarea soțului său sau a socrului.

In această perspectivă este necesar să se administreze probe cu privire la dreptul de proprietate al autorilor B. F.G. și B. T. asupra imobilelor casă și teren, dacă a existat o înțelegere intre moștenitorii autorului B. F. G. atunci când au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Lg.18/1991 și in ce a constatat presupusa înțelegere invocată de intimați.

Se vor solicita de asemenea relații de la comisia locală cu privire la aducerea la cunoștință comisiei locale a conținutului înțelegerii existente intre moștenitori și ce efect a avut asupra adeverinței de proprietate și titlurilor; va fi verificată legalitatea procesului verbal nr. 309/17.10,.1997 in conformitate cu prevederile HG.890/2005, acceptarea succesiunii aut. B. F.G. de către B. I.G., stabilirea datei edificării construcțiilor menționate în certificatul de moștenitor 850/1993, naturii juridice a acestui imobil, actele care au stat la baza emiterii TP nr. 142/54/27.01.1998, și dovada dreptului de proprietate al vânzătoarei B. M..

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la nr._, ocazie cu care au fost trimise adrese Primăriei Drăgănești O. – Comisia locală de fond funciar și Serviciului Taxe și Impozite Locale pentru a fi solicitate relațiile conform deciziei de casare.

Reclamanții au depus la dosar adeverința nr.11/09.09.2013 eliberată de Societatea Agricolă 20 Decembrie Drăgănești O..

P. sentința civilă nr. 1337/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții R. S. G., R. V., B. G., B. M. în contradictoriu cu pârâții Primăria Drăgănești-O.-Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar, P. O.-Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar, A. M., B. M., B. M. P., B. A. N. prin tutore M. D. și M. M. Henry, E. T..

S-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.2850/10.08.1993.

S-a respins petitele 10, 11, 12 și 13 din completarea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a reclamanților.

S-a admis petitul acțiunii privind constatarea nulității absolute a celor două titluri de proprietate și constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/54/1998 și nr._/55/1998.

S-a dispus eliberarea unui singur titlu de proprietate pentru suprafața de 6,7585 ha moștenitorilor autorului B. F. G., respectiv B. Gr. N., A. M., R. E., B. I.G., B. I. N..

A fost admisă cererea reconvențională.

Au fost omologate rapoartele de expertiză în varianta II de lotizare și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților atribuind astfel loturile:

Lotul 1 s-a atribuit pârâților B. M. și B. M. P. care primește suprafața de 1,6896 ha teren intravilan și extravilan în valoare de_,15 lei, repartizat pe tarlale și parcele astfel: în T 81 P 4269, 4270 = 0,0624 ha teren intravilan cu dimensiuni și vecini conform schiței anexă 2 la suplimentului raport expertiză agricolă, N – latura FI = 66,95 m vecin A. M., E – latura FG= 10,25 m vecin R. S. G. și RaduViorel;S – latura GD = 61,50 m vecin: P. A., V – latura DI = 8,93 m vecin: Iotu N.Ghe. și Iotu N.I.;

T 100 P 12 = 0,4950 ha, teren arabil extravilan cu vecini. N – B. F., E – Cn1, S- A. M., V – Cn21; T 65 P 11 = 1,0585 ha teren arabil extravilan cu vecini: N – primărie TF 1/1, E – A. M., S – Primărie ( Ar.) V-B. F.,

T 59 P 110 = 0,0737 ha teren extravilan vie cu vecini: N – C. Z., E – De 108, S – A. M., V – De 136.

Are drept valoric_,15 lei

Lotul 2 s-a atribuit pârâtei A. M. care primește suprafața de 1,6896 ha, teren intravilan și extravilan în valoare de_,15 lei repartizat pe tarlale și parcele astfel: T 81 P 4269,4270 = 0,0624 ha, teren intravilan cu dimensiuni și vecini conform schiței anexă 2 = N latura AE = 67,20 m vecin M. N.;E- latura EF = 10,25 m vecin B. M., S – latura FI = 66,96 m vecin B. M. și B. M. P., V – latura AI = 8,17 m cu vecini: Iotu N.Ghe și Iotu N.I.;

T 100 P 12 = 0,4950 ha teren extravilan cu vecini: N- B. M. și B. M. P., E – Cn 1, S A. M., V – Cn21,

T 65 P 11 = 1,0585 ha teren arabil extravilan cu vecini: N-primărie TF 1/1, E – R. S. G. și R. V., S –primărie ( Ar), V – B. M. și B. M. P.;

T 59 P110 = 0,0737 ha, teren extravilan vii cu vecini:N – B. M. și B. M. P., E – De108, S – B. A. N., V – De 136;

Are drept valoric_,15 lei

Lotul 3 s-a atribuit reclamantilor R. S. G. și R. V. care primesc suprafața de 1,6896 ha teren intravilan și extravilan in valoare de_,15 lei, amplasat astfel:

T 81 P 4267 = 0,0624 ha cu dimensiuni și vecini conform schiței anexe 2: N – latura FH – 59,30 m, vecini: B. M., E – latura HC – 13,27 m, vecini; Cc 4080 în TP ( st.D.); S – latura CG – 59,30 m cu vecini: P. A., V – latura GF 10,60 m vecini: B. M. și B. M. P., T 65 P 11 – 1,1330 ha, teren arabil extravilan cu vecini: N- Primărie TF 1/1 E – C. M., S-primărie ( Ar.) V – A. M.;

T 122 P 145 teren arabil extravilan cu vecini: N – De 1474, E – B. F., S – De 1448, V – B. M.;

Are drept valoric_,15 lei

Lotul 4 s-a atribuit reclamantei B. M. care primește: din casa situată în Drăgănești O. ., camerele notate pe schița anexă a suplimentului la raportul de expertiză construcții cu 5 – o parte din hol cu suprafața ( 12,78 mp – 6,64 m.p.= 6,14 m.p.) camera 6 cu suprafața de 14,18 m.p. camera 7 cu suprafața 12,81 m.p. camera 10 – hol cu suprafața de 4,36 m.p. totalizând suprafața de 52,65 m.p. în valoare de 39.010 lei; garaj în valoare de 4134 lei, gardul modificat în valoare de 3243 lei; suprafața de 0,0545 ha, teren intravilan în valoare de 8124,92 lei, situat in T 81 P 4267,4269 cu dimensiunile și vecinii conform schiței anexei 2 la suplimentul raportul de expertiză agricolă N – latura EM= 50,62 m vecin M. V.N., E – latura OH – 1,50 m vecin CC 4080 cf.TP ( .= 9,23 m cu vecini: B. I.G. S- latura HF = 59,30 m vecin: R. S. G. și R. V.; V – latura FE = 9,87 m vecin A. M.; suprafața de 0,2558 ha teren arabil extravilan situat în T 122 P 145 cu vecini: N – De 1474 E – R. S. G. și R. V.. S – Dc 1448,V – C. P.M. în valoare de 1790,6 lei.

Total valoare bunuri atribuite_,52 lei

Are drept valoric_,53 lei

Plătește sultă lotului 6 suma de 28.083,21 lei și lotului 5 suma de 1904,78 lei.

Lotul 5 s-a atribuit reclamantului B. I.G. care primește: din casa situată în Drăgănești O. . jud.O. camerele notate pe schița anexă a suplimentului la raportul de expertiză construcții cu nr.1, o parte din hol cu suprafața de ( 4 m.l. x 1,66 m.l. = 6,64 m.p.) camera 2 baia cu suprafața de 3,76 m.p., camera 3 cu suprafața de 12,32 m.p., camera 4 cu suprafața de 10.04 m.p., totalizând 32,76 m.p., în valoare totală de 24.273 lei, suprafața de 0,0078 ha, teren intravilan în valoare de 1162,83 lei situat în T 81 P 4267 cu dimensiunile și vecinii din anexa 2 a suplimentului la raportul de expertiză agricolă: N- latura MB = 8,68 m vecin M. V.N. la E latura BO = 9,23 m vecin Cc 4080 conform TP ( . ON = 8,08 m vecin: B. M., V – latura NM = 9,23 m vecin B. M.; suprafața de 0,6678 ha, teren extravilan în valoare de 4674,6 lei repartizat astfel: în T 53 P 10 = 0,0940 ha cu vecini: N – De 12, E – De 38, S – S. Z. V – P. G. în T 48 P 10 = 0,5000 ha cu vecini: N – De 595 E – R. D., S – De 561/1, V – V. C-tin ;în T 58 P 100 = 0,0738 ha teren vie cu vecini: N - R. N., E – De 91 S – B. A. N., V- De 102;

Total valoare bunuri atribuite_,43 lei

Are drept valoric_,21 lei

Plătește sultă lotului 6 suma de_ lei

Lotul 6 s-a atribuit pârâtei B. A. N. care primește suprafața de 0,6336 ha teren extravilan în valoare de 4926,6 lei, sultă de la lotul 4 în sumă de 28.083,21 lei și de la lotul 5 suma de_ lei.

Terenul este repartizat astfel:

În T 44 P 21- 0,6300 ha cu vecini: N- De 23, E – De 23, S – J. M., V - Romsilva.

În T 59 P 119 – 0,0546 ha extravilan cu vecini: N – A. M., E – De 108 S- C. T., V – De 136; în T 58 P 100 – 0,0192 ha extravilan vie cu vecini: N – B. I. G., E – De 91, S – C. Z., V – De 102;

Total valoare atribuită 43.340,81 lei

Are drept valoric 43.340,81 lei

Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.2576/29.07.1997.

S-a admis petitul din cererea reconvențională privind instituirea unui drept de retenție și instituie un drept de retenție asupra casei din Drăgănești O., ., jud.O., în favoarea pârâtei B. A. N..

Au fost compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că instanța prin încheierea nr. 47/28 oct. 2013 a admis în principiu și în parte acțiunea cu completarea ulterioară, reținând că B. F.G. a fost căsătorit cu B. F.T., din căsătoria acestora rezultând 5 copii și anume B. Gh. N., B. Gr. I., E. T., R. E. și A. M..

Cei doi soți au locuit in casa moștenită de B. F.G. de la părinții săi așa cum a declarat martorul P. C. și cum rezultă din registrul agricol și adresa primăriei Drăgănești O. – serviciul taxe și impozite locale cu privire al rolul din ..

B. F.G. a decedat in anul 1952 lăsând ca moștenitori pe B. T., soție supraviețuitoare și B. Gr. I. desc. gr. I, singurii care au acceptat moștenirea conform dispoz.art.659,669 și 700 C.ciuv.

Instanța a reținut ca fiind străini de succesiunea autorului ceilalți 4 copii, respectiv B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T., acceptarea succesiunii nefiind confirmată de acte sau martori, probe din care să rezulte neîndoielnic intenția de acceptare, așa cum prevăd disp.art. 689 C.civ., în condițiile în care una din moștenitoare a recunoscut la interogatoriu că B. I. trebuia să rămână în casa părintească iar la rolul agricol este trecută B. T. cap de gospodărie in componența familiei fiind consemnați B. I. și soția acestuia.

Pe de altă parte, nici unul din moștenitori nu a solicitat dezbaterea succesiunii, nu există probe că și-ar fi însușit vreun bun din succesiunea autorului împrejurări ce ar fi lăsat să se presupună neîndoielnic acceptarea moștenirii. În acest context participarea lor al muncile agricole după decesul tatălui și plecarea lor din casa părintească a apreciat instanța că nu echivalează cu un act de acceptare tacită și poate constitui un ajutor dat mamei și fratelui care a rămas să locuiască în casă.

S-a reținut că averea succesorală se compune din casa situată în Drăgănești O. ., jud. O., terenul intravilan și extravilan în suprafață de 6,7585 ha, teren pentru care sunt moștenitori acceptanți în conformitate cu dispoz. Lg. 18/1991, B. Gr. N. cu cota de ¼, R. E., în prezent decedată cu cota de ¼ ce va culeasă de moștenitor, B. I.G. și B. I. N. cu cota de ¼ în mod egal.

Au fost avute in vedere disp. art. 8 din lg. 18/1991 potrivit cărora stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, în speță formulând cerere moștenitorii autorului B. F.G. pentru terenul ce i-a aparținut înainte de colectivizare, chiar dacă acest teren era trecut la rolul soției sale B. T. – autorul decedând în anul 1952.

Mențiunea făcută de B. M., B. I.N. și B. G. in cererile adresate Comisiei locale de fond funciar „în înțelegere cu ceilalți moștenitori ai autorului” moștenitori care au fost nominalizați, atestă faptul că cererea era făcută și pentru ei atâta timp cât i s-a dat eficiență de către comisie prin eliberarea adeverinței de proprietate nr._/11.04.1994, în care sunt trecuți toți moștenitorii și suprafața de teren proprietatea autorului.

După retrocedarea terenului, acești moștenitori și-au însușit recolta conform înțelegerii înscriindu-se în . O..

A reținut instanța că în anul 1975 a decedat B. T. lăsând ca unic moștenitor pe fiul său B. Iie cu cota de 1/1, ceilalți 4 descendenți respectiv B. Gr.N., A. M., R. E., și E. T., fiind străini de succesiune prin neacceptare conform disp.art. 700 C.civ., apreciind că din probe nu rezultă că ar fi acceptat expres sau tacit succesiunea (acte sau fapte din care să rezulte neîndoielnic acest lucru), ca și in cazul succesiunii autorului B. F.G..

Ca bun rămas in succesiunea autoarei s-a reținut cota de ¼ din casa situată în Drăgănești . având in vedere că terenul moștenit de la B. F.G. a fost preluat de CAP ca urmare a colectivizării.

Instanța a reținut de asemenea că la 10 nov.1988 a decedat B. Gr. I. și că dezbaterea succesiunii acestuia s-a făcut cu certificatul de moștenitor nr. 850/10.03.1993 din care rezultă că averea succesorală se compune din cota de ½ din casa situată în Drăgănești O. ., suprafața de 250 m.p. casa fiind construită în timpul căsătoriei iar restul cotei de ½ aparține soției supraviețuitoare B. M..

Moștenitori sunt consemnați ca fiind B. M. și B. N., in calitate de fiu, iar străini de moștenire prin neacceptare conform. art. 700 C.civ. celălalt fiu B. I.G..

S-a apreciat că acest certificat de moștenitor este lovit de nulitate, pe de o parte pentru că averea succesorală nu este cea consemnată, casa și terenul aferent aparținând autorului B. F.G. iar cel de-al doilea fiu, reclamantul B. I.G. a acceptat succesiunea autorului, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați. Au arătat martorii că reclamantul a continuat să locuiască în casa bătrânească după decesul tatălui său chiar și după căsătorie o bună perioadă de timp, lucru confirmat de pârâtele A. M. și E. T. prin răspunsurile date la interogatoriu, împrejurare ce atestă acceptarea tacită a moștenirii autorului B. Gr. I..

Ca urmare, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, și a constatat deschisă succesiunea autorului B. Gr.I. de pe urma căruia au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare B. M. cu cota de ¼, B. I. N. și B. I.G., desc. gr. I cu cota de ¾ in mod egal iar ca avere succesorală casa situată în Drăgănești O., . și cota de ¼ din terenul in suprafață de 6,7585 ha.

Pentru petitele nr. 10, 11, 12 și 13 din cererea de completare a acțiunii inițiale s-a reținut că reclamanții nu au calitatea procesuală activă, petite prin care se solicită să se constate deschisă succesiunea autorului B. I.N., calitatea de unică moștenitoare a fiicei sale B. A. N. și că pasivul succesiunilor autorilor B. Gr. I. și B. T. a fost suportat in exclusivitate de reclamanta B. M..

Dezbaterea succesiunii autorului B. I.N. a avut loc deja eliberându-se certificatul de moștenitor nr.11/3.03.2008 în care apare ca unică moștenitoarea defunctului fiica acestuia B. A. N., aceasta fiind singura care are calitate procesuală activă de a solicita partajarea averii succesorale rămasă de pe urma tatălui ei inclusiv a pasivului succesoral nu și reclamanții care nu au calitatea de moștenitori legali sau testamentari, aceeași concluzie a lipsei calității procesuale active impunându-se și in cazul pasivului succesiunii autorilor B. I.N. și B. T., reclamanta nefiind moștenitoare legală sau testamentară a acestora.

În cazul în care într-adevăr, B. M. ar fi suportat pasivul succesoral, are posibilitatea să formuleze acțiune in pretenții pentru recuperarea creanței de la moștenitori.

Instanța a constatat însă că cele două titluri de proprietate au fost emise cu încălcarea dispoz. Lg. 18/1991, la apariția căreia au formulat cerere moștenitorii in viață ai autorului B. F.G., nepoții și soția moștenitorului decedat B. I. pentru terenul ce i-a aparținut, înscris în registrul agricol la rolul soției sale B. T..

Cererea a fost aprobată și s-a eliberat adeverința nr._/11.04.1994 în care sunt trecuți toți moștenitorii legali și toată suprafața de teren intravilan și extravilan proprietatea autorului, ca prim act eliberării titlului de proprietate prin care s-a recunoscut calitatea de moștenitori a solicitanților și s-a stabilit mărirea suprafeței de teren pentru care se reconstituia dreptul de proprietate.

Ulterior, s-au emis două titluri de proprietate unul pentru toți moștenitorii dar numai pentru terenul extravilan cu reducerea prevăzută de lege și altul pentru terenul intravilan.

Comisia locală Drăgănești O. a depus la dosar actele care au stat la baza emiterii titlurilor, respectiv cererile înregistrate la nr.1747/20.03.1991, copia registrului agricol și fișa cu date pentru completarea titlului de proprietate, din care numai cea pentru terenul intravilan este completată.

Deși pe fiecare fișă este consemnată Anexa 4 m, aceasta nu a fost depusă la dosar pentru a se verifica dacă datele consemnate corespund adeverinței tip, in ceea ce privește numele proprietarului și al moștenitorilor.

Pe de altă parte, numai pentru terenul intravilan s-a întocmit proces verbal de punere în posesie, act ce face parte din documentația ce trebuie înaintată în vederea avizării, Comisiei jud.O. de fond funciar.

Procesul verbal de punere în posesie nu cuprinde toate datele privind categoria de folosință a terenului, amplasamentul fiecărei parcele și nu este semnat de proprietar, așa cum prevăd dispozițiile art. 27 din Lg.18/1991 R, cu modificările și completările ulterioare și art.19 din HG 890/2005.

A reținut instanța că deși cele două cereri de retrocedare făcute in aceeași zi și înregistrate sub același număr privesc tot terenul proprietatea autorului B. F.G., decedat anterior cooperativizării, înscris la rolul soției sale, motiv pentru care numele acesteia este menționat de solicitanți, titlul de proprietate pentru terenul intravilan a fost emis pentru autor B. Gr.I., moștenitorilor B. M. și B. I.N..

Din acest punct de vedere, titlul este lovit de nulitate, terenul înscris nefiind proprietatea autorului B. Gr.I., pentru acest teren nu au făcut cerere separată moștenitorii iar B. Gr.I. nu a avut teren in proprietate preluat de CAP, așa cum statuează dispoz. art. 8 din lg. 18/1991.

Pe de altă parte, pentru terenul proprietatea autorului B. Gr.I., inclusiv intravilan s-a recunoscut dreptul de proprietate tuturor moștenitorilor, fiind trecut în adeverința tip eliberată de comisia locală de fond funciar.

În consecință, instanța a constatat nulitatea absolută a celor două titlu de proprietate pentru a se emite un singur titlu pentru suprafața totală de 6,7585 ha, moștenitorilor autorului B. F.G. respectiv B. Gr. N., A. M., R. E., B. I.G. și B. I.N..

Asupra petitului privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare 2576/29.07.1997, a dispus că se va pronunța odată cu fondul.

A reținut instanța că după decesul soțului ei reclamanta B. A. M. s-a gospodărit împreună cu fiul ei B. I N. și în perioada respectivă printr-o contribuție egală au dobândit garajul situat la aceeași adresă cu casa din Drăgănești O., ., jud.O., fapt confirmat de către martorul R. G..

În același timp a reținut că după ce B. I. N. s-a casatorit cu B. M., s-au gospodărit tot împreună cu reclamanta B. A M. și printr-o contribuție egală, pe principiul coachiziției in cote de 1/3 fiecare: au reparat acoperișul casei, respectiv au întors tabla cu cealaltă față, a fost izolată în exterior și vopsită casa, au fost parchetate două camere și holul, rașchetat și lăcuită pardoseala într-o cameră, s-a faianțat și s-a pus gresie în bucătărie, s-au pus geamuri termopan, s-a amenajat o baie cu duș, chiuvetă și WC, centrală termică și instalație de încălzire, instalație de aer condiționat la casă și a fost modificat gardul de la stradă și anume: s-a schimbat și s-a înălțat partea aflată deasupra fundației de beton.

Dobândirea acestor bunuri de către reclamantă, B. N. și soția acestuia M. este confirmată, de către martorii S. A., R. G. și C. I.. Astfel martorul S. A. a declarat că din discuțiile purtate cu B. N. a aflat că s-a placat casa cu polistiren, a pus geamuri termopan, s-a refăcut gardul la stradă, s-a pus parchet, s-a amenajat o baie,s-a montat instalație de aer condiționat și încălzire centrală. Martorul R. G. a declarat că el a fost meșterul care a executat îmbunătățirile la casa familiei B. și a placat întreaga casă cu polistiren și a vopsit-o cu lavabil, a compartimentat dintr-un hol cu o încăpere cu destinație de baie amenajată cu duș, chiuvetă, WC, gresie și faianță, în 2 camere a pus parchet, iar într-una a șlefuit pardoseala și a dat cu lac, bucătăria a fost faianțată și s-a pus gresie.

In perioada când el a executat aceste lucrări o altă persoană a parchetat 1/4 din hol. De asemenea martorul a auzit că în urmă cu 10 ani tabla de pe casă a fost întoarsă cu cealaltă față.

In perioada în care a efectuat aceste lucrări a observat că la casă erau montate geamuri termopan, că imobilul era dotat cu centrală termică, și a auzit că a fost înălțat gardul de la stradă. In casă exista și instalație de aer condiționat.

Martorul C. I. a declarat că nu știe ce îmbunătățiri s-au făcut la casa familiei B. dar a ajutat-o pe reclamanta B. A M. să procure diferite materiale, ca multibat, ciment, și știe că acoperișul casei a fost renovat, respectiv schimbată tabla cu cealaltă față, iar la gardul de la stradă s-au înlocuit gratiile, respectiv s-au înălțat.

În considerarea celor expuse, prin încheierea de admitere în principiu instanța a constatat deschisă succesiunea succesiunea defunctului B. F.G., decedat in anul 1952, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori B. T., soție supraviețuitoare cu cota de ¼ și B. I. desc.gr.I cu cota de ¾ fiind străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C.civ.B. Gr.N., A. M., R. E. și E. T., toți desc.gr.I.

A constatat că averea succesorală se compune din: o casă situată în Drăgănești O., ., jud.O., teren intravilan și extravilan în suprafață de 6,7585 ha situat pe teritoriul orașului Drăgănești O. și că pentru terenul ce face parte din averea defunctului sunt moștenitori acceptanți conform dispozițiile Lg.18/1991 B. Gr. N. cu cota de ¼, A. M. cu cota de ¼, R. E., în prezent decedată cu cota de ¼ ce va fi culeasă de moștenitori, B. I.G. și B. N. cu cota de ¼ ce le revine în mod egal.

A constatat deschisă succesiunea autoarei B. T., decedată în anul 1975, de pe urma căreia au rămas: ca moștenitori: B. I., desc.gr.I cu cota de 1/1, fiind străin de succesiune prin neacceptare conform art.700 C.civ., B. N., A. M., R. E. și E. T., desc.gr.I. iar ca avere succesorală cota de ¼ din casa situată în Drăgănești O., ., jud.O.;

A constatat deschisă succesiunea defunctului B. I. decedat în anul 1988, de pe urma căruia au rămas: ca moștenitori B. M., soție supraviețuitoare cu cota de ¼,, B. I. N. și B. I.G., desc. gr.I. cu cota de ¾ in mod egal iar ca avere succesorală: casa situată în Drăgănești O., ., jud.O. și cota de ¼ din terenul în suprafață de 6,7585 ha.

A constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 850/10.08.1993 și a respins petitele nr. 10, 11, 12 și 13 din completarea acțiunii pentru lipsa calității procesual active a reclamanților.

A admis petitul acțiunii privind constatarea nulității absolute a celor două titluri de proprietate și a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate rn.l3l42/54/27.0l.l998 și T.P._/55/27.01.1998, dispunând eliberarea unui singur titlu de proprietate pentru suprafața de 6,7585 ha moștenitorilor autorului B. F.G. respectiv B. Gr. N., A. M., R. E., B. I.G., B. I.N..

Asupra petitului privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.2576/29.07.1997, instanța a dispus că se va pronunța odată cu fondul.

A fost admisă în principiu și in parte cererea reconvențională și a constatat instanța că reclamanta B. M. a dobândit pe principiul coachiziției împreună cu fiul său B. I. N., în cote egale, garajul situat în Drăgănești O., ., jud.O..

A constatat că reclamanta împreună cu fiul B. I.N. și nora B. M., au dobândit pe principiul coachiziției in cote de 1/3 fiecare următoarele îmbunătățiri ale imobilului situat in Drăgănești O., ., jud.O.: manoperă pentru întoarcere tablă pe cealaltă față, renovare acoperiș, izolare exterior și vopsit casa, parchet două camere și hol, rașchetat și lăcuit pardoseala 1 cameră, faianță și gresie în bucătărie, geamuri termopan la casă, amenajat baie cu duș, chiuvetă, WC, centrală termică și instalație încălzire, instalație de aer condiționat, modificat gardul la stradă ( schimbat și s-a înălțat partea aflată deasupra fundației de beton).

Petitul prin care se solicită instituirea unui drept de retenție a fost lăsat spre soluționare odată cu fondul.

Pentru identificarea, evaluarea și propuneri de lotizare au fost numiți doi experți, agricol și constructor conform disp.art.673/6 C..

Expertizele au fost întocmite de expertul Ciroianu D., expert constructor și D. M., expert agricol.

Împotriva celor două rapoarte de expertiză au fost formulate obiecțiuni admise în parte numai cu privire la propunerile de lotizare, fiecare expert întocmind câte un supliment pentru a prezenta mai multe variante de lotizare.

Față de considerentele expuse și cele reținute în încheierea de admitere în principiu precum și dispozițiile art. 728 C.civ., instanța a admis în parte acțiunea și a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 850/10.08.1993.

Au fost respinse petitele 10 ,11,12 și 13 din completarea acțiunii, pentru lipsa calității procesual active a reclamantei.

A fost admis petitul acțiunii privind constarea nulității absolute a celor două titluri de proprietate și se va constata nulitatea absolută a TP nr._/54/1998 și Tp nr._/55/1998 urmând a se elibera un singur titlu pentru suprafața de 6,7585 ha. moștenitorilor autorilor B. G., respectiv B. Gr. N., A. M., R. E., B. I.G. și Bălăneascu I. N..

A fost admisă cererea reconvențională și petitul prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului nr. 2576/29.07.1997 precum și petitul din cererea reconvențională prin care pârâta B. A. N. solicită instituirea unui drept de retenție asupra imobilului situat in Drăgănești O. ..

Instanța a reținut că este întemeiată cererea prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, apreciind că prețul de 300.000 lei ROL este vădit neserios, B. M. înstrăinând fiului său B. N. 5/8 din casa cu 4 camere, magazie, pătul din nuiele, fântână împreună cu suprafața de 2495 m.p., bunuri situate in Drăgănești O. . jud.O..

Dispoz. art. 1303 C.civ. dar și practica judiciară au statuat că prețul trebuie să fie serios încât să constituie o cauză suficientă a obligației vânzătorului de a transmite proprietatea această condiție nefiind îndeplinită în cauză având in vedere valoarea bunurilor înstrăinate și prețul ce se situează al nivelul venitului minim lunar.

Constatând ca fiind întemeiat și petitul prin care se solicită instituirea unui drept de retenție, instanța a reținut că B. A. N. este moștenitoarea părinților săi B. N. și B. M. care au efectuat îmbunătățiri la imobilul succesoral.

În această calitate culege dreptul de creanță reprezentând c/valoarea cotei din îmbunătățirile aduse imobilului evaluate de expertul constructor al_ lei.

Dispoz. art. 997 C.civ. îndreptățesc la restituirea tuturor cheltuielilor făcute cu conservarea lucrului sau care au crescut prețul, nerecunoașterea dreptului de creanță al pârâtei B. A. N. conducând la o îmbunătățire fără justă cauză a reclamanților.

În consecință, instanța a constatat nulitatea absolută a contractului nr. 2576/29.07.1997 și a instituit un drept de retenție asupra imobilului situat în Drăgănești O. ., în favoarea acestei pârâte.

Au fost omologate rapoartele de expertiză în varianta a doua de lotizare propusă de cei doi experți și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin atribuire de loturi.

La formarea loturilor, instanța a avut in vedere mărimea cotei ce revine fiecărei părți din masa bunurilor de împărțit, natura acestor bunuri, propunerile de atribuire in natură a casei care este lejer partajabilă, precum și faptul că doi dintre reclamanți coproprietari locuiesc efectiv în imobil.

A fost admisă cererea reclamanților de compensare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta pârâtă B. A. N., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței, reținerea cauzei care rejudecare în fond iar in subsidiar să schimbați sentința apelată.

În motivarea cererii de apel, se arată că în mod greșit instanța de fond a admis petitul având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2576/1997 încheiat între reclamantă și autorii (părinții) subsemnatei, cu motivarea că prețul este „vădit neserios".

Potrivit art 1294 C. civ., vânzarea este convenția prin care două părți se obligă, una să transmită celeilalte proprietatea unui lucru și aceasta să plătească celui dintâi prețul lucrului. Se impune ca prețul să existe, să fie sincer și serios.

Existența prețului este de esența contractului de vânzare-cumpărare, reclamantul având obligarea să dovedească caracterul neserios al acestuia.

Din interpretarea dispozițiilor art. 1303 C. civ., prin noțiunea de preț serios, se înțelege prețul care constituie o cauză suficientă a obligației luate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formează obiectul vânzării. Prețul serios se transpune în existența unei proporții între cuantumului prețului stabilit de părți și valoarea reală a lucrului vândut, fără însă a reclama o echivalență între preț și valoarea lucrului, fiind exclusă existența unei disproporții care nu este susceptibilă de justificare firească. Echivalenta valorică relativă a prețului față de valoarea lucrului vândut trece astfel prin filtrul subiectivismului părților contractante, care prin efectul voinței lor sunt libere să aprecieze întotdeauna întinderea valorii ce se plătește drept preț.

Instanța de fond nu motivează hotărârea și nu arată care ar fi fost valoarea imobilului din momentul în care s-a încheiat contractul pentru că în această cauză, caracterul disproporționat sau nu, trebuind a fi stabilit prin raportare la valoarea imobilului la momentul încheierii contractului.

Instanța de fond ar fi trebuit să coroboreze această susținere a reclamantei B. A. M. și cu celelalte susțineri haotice și parțial contradictorii în susținerea aceluiași petit care vizează nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv pe de o parte aceasta susține că nu a știut de contract invocând lipsa consimțământului, apoi invocă neplata prețului care în realitate este un motiv de rezoluțiune a contractului, iar mai apoi invocă caracterul derizoriu al prețului care într-adevăr ar putea fi un motiv de nulitate dacă și în măsura în care s-ar dovedi caracterul derizoriu.

Ori, nu este suficient să afirmi că prețul este derizoriu din moment ce în contract se arată în mod clar că suma s-a plătit înainte de autentificarea actului fără să se arate în mod concret care a fost momentul remiterii sumei.

Ori, în condițiile în care valoarea monedei naționale în perioada respectivă se denomina rapid nu se poate aprecia dacă prețul a fost derizoriu decât dacă s-ar fi stabilit momentul încasării sumei, sarcina probei revenindu-i în acest sens reclamantei B. A. M..

Mai mult, în situația în care un contract de vânzare-cumpărare s-ar fi încheiat pentru un preț mult inferior valorii reale a bunului vândut, întrucât părțile sunt libere să determine prețul sub sau peste valoarea bunului, acesta rămâne, în principiu valabil. în consecință, chiar dacă prețul stabilit este inferior valorii propriu-zise a obiectului vândut nu înseamnă că prețul este neserios, la stabilirea prețului putând fi avute în vedere și alte criterii, această chestiune, de a se știi care ar fi într-o vânzare prețul serios, fiind o problemă de fapt ce este la aprecierea instanțelor de fond.

Nulitatea absolută a vânzării poate fi, insă, dispusă pentru preț neserios doar atunci când prețul este atât de mic încât lipsește vânzarea de cauza nu și când acesta ar fi lezionar. Prețul este neserios atunci când este atât de disproporționat încât nu există preț, este infim și tinde spre zero. Or, în speță prețul există, este real, există, fiind clar specificat în contractul de vânzare-cumpărare.

P. urmare, existența prețului (deci un preț mai mic care nu reprezintă echivalentul valoric ai lucrului vândut) nu afectează validitatea convenției, un astfel de preț neputând fi considerat neserios, fiind practicabil, în situații ca cea din speță, când există raporturi apropiate între părți.

Tot în legătură cu acest petit instanța ar fi trebuit să aibă în vedere și principiul potrivit căruia nulitatea absolută este la modul excepțional totală deoarece actul se interpretează în sensul de a produce efecte juridice iar nu de a nu produce, adică în cel mai râu caz ar fi trebuit să constate nulitatea parțială pentru cota parte din imobil care ar fi depășit cota parte ce-i revenea reclamantei din succesiunea autorului său B. I. (soț) având în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare se înstrăinează cota de 5/8 iar reclamanta era îndreptățită numai la cota de lA din construcție.

Tot astfel, instanța de fond nu a ținut seama de faptul că din 1997 și până la promovarea prezentei acțiuni reclamanta a avut o atitudine de acceptare a efectelor acestui act. Acceptarea efectelor acestui act de către reclamantă a durat atâta timp cât i-a profitat, adică atâta timp cât au trăit părinții săi care practic le asigura întreținerea și respectau înțelegerea avută la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv ca reclamanta să folosească în mod nestingherit imobilul ceea ce s-a și întâmplat.

Aceeași atitudine de acceptare a efectelor actului a avut-o și reclamantul B. I. G., atitudine care a durat până la momentul în care i s-a desființat calitatea de tutore al apelantei. Raportat la aceste împrejurări și coroborat cu principiul deja enunțat instanța ar fi trebuit să facă în subsidiar aplicarea principiului rezultând din art. 845 C. civ. și să constate că în realitate contractul de vânzare-cumpărare poate fi considerat o donație deghizată cu privire la bunurile de care reclamanta putea să dispună la momentul înstrăinării, respectiv cota de Va atât din construcție cât și din terenul aferent

2.Garajul - în mod greșit instanța de fond a dispus împărțirea acestui bun

între reclamantă și subsemnata în calitate de moștenitoare a tatălui său B.

N.. în realitate acest garaj fie ar fi trebuit să mărească în întregime lotul apelantei

valoric deoarece a fost edificat în exclusivitate pe cheltuiala tatălui său (este

limpede că reclamanta nu dispunea de bani în perioada edificării garajului, în

condițiile în care, spre exemplu, prin contractul încheiat cu aceasta s-a prevăzut că

autorii mei să o îngrijească, aceștia din urmă respectându-și obligația asumată), fie

ar fi trebuit să oblige reclamanta părțile cărora le-a fost atribuit terenul la plata

contravalorii către subsemnata a garajului.

Instanța de fond lasă neîmpărțite magazia de lemne și patulul care au fost identificate de expertul topo.

3.Casa și îmbunătățirile din intravilan – susține că în fața instanței de fond apelanta a învederat că expertul nu a avut în vedere toată suprafața casei (suprafață locativă, anexe și dependințe). Instanța de fond i-a respins această obiecțiune fără nicio motivare. Faptul că expertul construcții civile nu a identificat și evaluat toate încăperile și anexele aferente imobilului rezultă prin raportare la adresa nr._/2013 emisă de Primăria Orașului Drăgănești-O. din care rezultă că la rolul imobilului din . figurează o construcție compusă din: „O clădire în suprafață de 69 mp, anul construcției 1907 și pentru o clădire în suprafață de 36 mp, anul construcției 1982 (prelungire casă bătrânească);O anexă în suprafață de 24 mp. anul construcției 1940;

O anexă în suprafață de 23 mp. anul construcției 1982;O pivniță în suprafață de 13 mp. din anul 1940 (...)".P. urmare, construcția din . are o suprafață de 165 mp, iar nu 102,49 mp.

Pivnița nu a fost evaluată.

Valoarea casei expertizate este sub prețul pieței, cu atât mai mult cu cât, astfel cum însuși expertul reține, casa este bine întreținută, este locuită și ș-au efectuat numeroase îmbunătățiri (pe care Ie reține și pe evaluează) care îi sporesc implicit valoarea pe piață, iar baza legală reținută de expert este abrogată.

În mod greșit instanța de fond a respins și obiecțiunea privind faptul că expertul reține în mod nejustificat coeficienți de diminuare, respectiv câte -20% pentru „imobile care nu au acte de proprietate clarificate, mulți proprietari în indiviziune, procese în curs" și" pentru imobile amplasate într-o microzonă în care nu se fac tranzacții și nu prezintă interes...". Expertul nu oferă nicio explicație și nu indică (cel puțin) nicio bază legală pentru astfel de coeficienți negativi, cum de altfel, în mod nejustificat, diminuează cu 10% valoarea îmbunătățirilor.

De asemenea, instanța de fond reține în mod greșit (fila 14) că îmbunătățirile au fost efectuate în mod egal de autorii apelantei și de B. M.. Un element contrar motivării instanței de fond îl constituie pe de o parte cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, iar pe de altă parte, niciunul dintre martori nu a declarat că aceste îmbunătățiri au fost realizate de cei 3 împreună, ci numai cunosc că au fost efectuate. Dimpotrivă, spre exemplu, martorul R. susține că autorul meu a placat casa cu polistiren și a vopsit-o cu lavabil, etc, iar nu reclamanta.

Față de acest aspect, consideră apelanta că instanța de fond în mod greșit nu a reținut ca și contribuție comună la efectuarea îmbunătățirilor numai pe părinții mei, și pe cale de consecință în mod greșit, atribuind imobilul reclamantei, nu a obligat-o să îmi achite sulta corespunzătoare contravalorii acestor îmbunătățiri.

4. Evaluarea terenurilor este făcută în mod cu totul arbitrar, în condițiile în care expertul nu justifică modalitatea în care a determinat valoarea per ha a suprafețelor din extravilan și intravilan. De asemenea, consideră că era imperios necesar ca expertiza să aibă anexate măsurătorile (schițe și inventar de coordonate) expertului efectuate la fața locului, în baza cărora să poată fi confirmat raportul de expertiză, cu toate elementele și piesele sale. în modalitatea prezentată de către expert a raportului de expertiză, cu siguranță că oricare dintre părți putea întocmi acest înscris, fără a mai fi nevoie de consultarea opiniei vreunui expert.

La data de 05.02.2015 B. G., B. M., R. S. G., R. V. au depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței nr. 1337/2014.

Examinând sentința apelată în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. a) P. primul motiv de apel apelanta a susținut că în mod greșit instanța de fond a admis petitul având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. nr. 2576/29.07.1997 la Biroul Notarilor Publici Caracal O. (fila 12 dosar primul ciclu procesual), încheiat între reclamanta B. M. și autorul apelantei, B. N., pentru motivul că prețul a fost vădit neserios.

Într-adevăr, în speță nu s-a administrat nicio dovadă (nici măcar nu a fost propusă de partea interesată, căreia îi revenea sarcina probațiunii faptului pretins) în sensul că suma de 300.000 lei ROL ce reprezintă prețul imobilelor ce au făcut obiectul respectivului contract de vânzare-cumpărare, ar fi fost un preț neserios, stabilit cu încălcarea dispozițiile art. 1303 c.civil de la 1864. Astfel cum a susținut apelanta, tribunalul reține că pentru stabilirea caracterului serios sau neserios al prețului se impunea stabilirea cu certitudine a valorii de circulație a imobilelor respective la data încheierii convenției (29.07.1997). Or, deși judecarea cauzei a fost reluată de mai multe ori (parcurgându-se mai multe cicluri procesuale complete), în nicio fază a procesului nu au fost propuse probe sub acest aspect. Inclusiv în prezentul apel doar instanța a stăruit în efectuarea unei adrese către Primăria orașului Drăgănești-O. pentru a comunica valoarea de circulație sau cel puțin valoarea de impozitare de la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, însă din cuprinsul adresei rezultă doar valoarea de impozitare din prezent a casei și terenului aferent, valori care nu au relevanță în speță.

Motivul invocat de intimata-reclamantă B. M. în susținerea tezei prețului neserios l-a constituit raportarea acestuia la salariul minim pe țară la nivelul anului 1997. Or, chiar dacă prețul convenit de părțile contractante pentru cota de 5/8 din casă și terenul aferent acesteia (300.000 lei) este aproximativ egal cu salariul minim pe țară din anul 1997 (225.000 lei), această împrejurare nu este suficientă pentru a concluziona că prețul vânzării a fost neserios, în lipsa stabilirii valorii de circulație a imobilelor de la acel moment.

b) De asemenea, în acord cu apelanta, tribunalul apreciază că neachitarea prețului nu reprezintă un motiv de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare, ci unul de rezoluțiune, acțiune cu care intimata reclamantă nu a înțeles să învestească instanța în mod legal (ceea ce ar fi presupus, pe lândă formularea unei cereri având acest obiect, și achitarea unei taxe judiciare de timbru distincte).

c) Totuși, instanța a fost învestită în mod valabil cu analizarea motivului de nulitate absolută întemeiat pe ipoteza vânzării bunului altuia, susținând în acest sens că bunurile care au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. nr. 2576/29.07.1997nu aparțineau vânzătoarei B. M., ci autorului B. G..

Într-adevăr, situația de fapt reținută de judecătorie și necontestată de niciuna dintre părți confirmă faptul că atât casa, cât și terenul aferent acesteia au aparținut defunctului B. F.G., casa fiind construită în anul 1908 de către părinții și dobândită prin succesiune.

În acest sens, prima instanță de fond a reținut din declarația martorului P. C., din registrul agricol și din adresa primăriei Drăgănești O. – serviciul taxe și impozite locale cu privire al rolul din . că B. F.G. a moștenit casa de la părinții săi.

B. F.G. a decedat in anul 1952 lăsând ca moștenitori pe B. T., soție supraviețuitoare și B. Gr. I., descendent de gr. I, singurii care au acceptat moștenirea conform dispoz. art. 659, 669 și 700 C.civ., ceilalți 4 copii (B. Gr. N., A. M., R. E. și E. T.) fiind străini de succesiunea autorului, acceptarea succesiunii nefiind confirmată de acte sau martori din care să rezulte neîndoielnic intenția de acceptare, așa cum prevăd disp.art. 689 C.civ.

S-a reținut totodată că averea succesorală se compune din casa situată în Drăgănești O. ., jud. O., terenul intravilan și extravilan în suprafață de 6,7585 ha, teren pentru care sunt moștenitori acceptanți în conformitate cu dispoz. Lg. 18/1991, B. Gr. N. cu cota de ¼, R. E., în prezent decedată cu cota de ¼ ce va culeasă de moștenitor, B. I.G. și B. I. N. cu cota de ¼ în mod egal.

Au fost avute in vedere disp. art. 8 din lg. 18/1991 potrivit cărora stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, în speță formulând cerere moștenitorii autorului B. F.G. pentru terenul ce i-a aparținut înainte de colectivizare, chiar dacă acest teren era trecut la rolul soției sale B. T. – autorul decedând în anul 1952.

Mențiunea făcută de B. M., B. I.N. și B. G. in cererile adresate Comisiei locale de fond funciar „în înțelegere cu ceilalți moștenitori ai autorului” moștenitori care au fost nominalizați, atestă faptul că cererea era făcută și pentru ei atâta timp cât i s-a dat eficiență de către comisie prin eliberarea adeverinței de proprietate nr._/11.04.1994, în care sunt trecuți toți moștenitorii și suprafața de teren proprietatea autorului.

În anul 1975 a decedat B. T., lăsând ca unic moștenitor pe fiul său B. Iie cu cota de 1/1 (care astfel a dobândit în întregime casa), ceilalți 4 descendenți respectiv B. Gr.N., A. M., R. E., și E. T., fiind străini de succesiune prin neacceptare conform disp. art. 700 C.civ., cu aceeași motivare ca și în cazul succesiunii autorului B. F.G..

La 10 nov. 1988 a decedat B. Gr. I., în urma dezbaterii succesiunii acestuia fiind emis certificatul de moștenitor nr. 850/10.08.1993 emis de Notariatul de stal local Caracal, din care rezultă că averea succesorală se compune din cota de ½ din casa situată în Drăgănești O. ., suprafața de 250 m.p. casa fiind construită în timpul căsătoriei iar restul cotei de ½ aparține soției supraviețuitoare B. M.. Ca moștenitori au fost consemnați B. M. (soția) și B. N. (fiu), iar străini de moștenire prin neacceptare conform. art. 700 C.civ.- celălalt fiu, B. I.G..

Prima instanță a apreciat că acest certificat de moștenitor este lovit de nulitate, pe de o parte pentru că averea succesorală nu este cea consemnată, casa și terenul aferent aparținând autorului B. F.G. iar cel de-al doilea fiu, reclamantul B. I.G. a acceptat succesiunea autorului, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați.

Ca urmare, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor și a constatat deschisă succesiunea autorului B. Gr.I., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare B. M. cu cota de ¼, B. I. N. și B. I.G., descendenți de gr. I cu cota de ¾, in mod egal, iar ca avere succesorală casa situată în Drăgănești O., . și cota de ¼ din terenul in suprafață de 6,7585 ha.

P. necontestarea soluției date de prima instanță petitului având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 850/10.08.1993 emis de Notariatul de stal local Caracal, aceasta a intrat în puterea lucrului judecat.

Or, ca urmare a constatării nulității absolute a acestui certificat de moștenitor, care produce efecte retroactiv, de la momentul deschiderii succesiunii defunctului B. Gr. I. (10 nov. 1988) rezultă că la momentul încheierii actului de vânzare cumpărare autentificat la Biroul Notarilor Publici Caracal O. sub nr. 2576/29.06.1997 vânzătoarea B. M. nu era proprietara bunurilor imobile înstrăinate.

Calitatea de proprietar al lucrului vândut reprezintă una dintre condițiile de validitate a vânzării, conform principiului nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest quan ipse habet (nimeni nu poate înstrăina ce nu are).

Sancțiunea vânzării lucrului altuia depinde de buna-credință a părților, în special a cumpărătorului. Dacă părțile au încheiat contractul în cunoștință de cauză, știind că bunul vândut este proprietatea unei alte persoane, vânzarea reprezintă o operație speculativă, care are o cauză ilicită, fiind nulă absolut în baza art. 968 C.civ. În situația în care contractul s-a încheiat de către vânzător în frauda dreptului proprietarului, cu complicitatea cumpărătorului, nulitatea absolută intervine în temeiul principiului fraus omnia corrumpit (frauda corupe totul).

În speță, frauda vânzătoarei și complicitatea la fraudă a cumpărătorului privind dreptul de proprietate al intimatului-reclamant B. I.G. (moștenitor al defunctului B. Gr. I., alături de părțile contractante ale contractului de vânzare-cumpărare) rezultă din împrejurarea că cei doi au dezbătut succesiunea autorului B. Gr. I., cu excluderea moștenitorului B. I.G., obținând în mod fraudulos certificatul de moștenitor nr. 850/10.08.1993, constatat ca fiind nul de către instanță.

Nu s-ar putea susține în mod valabil că cei doi cocontractanți ai contractului de vânzare-cumpărare nu au cunoscut existența unui al treilea moștenitor al autorului B. Gr. I., respectiv împrejurarea că și B. I.G. a acceptat succesiunea autorului comun, din moment ce moștenitorii erau rude în grad apropiat și au locuit împreună anterior, dar și ulterior decesului autorului, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați (f. 99, 100 din dosarul nr._ ). De asemenea, date fiind relațiile apropiate de rudenie și conviețuirea familiei, este evident că ambii cocontractanți au cunoscut proveniența de la autorul B. F.G. a casei și terenului înstrăinate, acestea nefiind bunuri dobândite în timpul căsătoriei vânzătoarei cu defunctul B. Gr. I., tatăl cumpărătorului, ci bunuri moștenite de defunct.

P. urmare, soluția de admitere a petitului având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarilor Publici Caracal O. sub nr. 2576/29.06.1997 este corectă.

Cu această ocazie se mai impune a se preciza că este nefondată susținerea apelantei în sensul că în speță ar fi incidentă sancțiunea nulității absolute parțiale. Astfel, este adevărat că nulitatea parțială constituie regula, iar nulitatea totală excepția, însă nulitatea parțială presupune, cu necesitate, un act juridic cu un conținut complex, în sensul existenței mai multor clauze și deci a mai multor efecte, deoarece numai într-o asemenea situație s-ar putea pune problema desființării unor efecte și a menținerii altora. Acesta este motivul pentru care în practica judiciară cazurile de nulitate parțială nu sunt des întâlnite.

Cum contractul de vânzare-cumpărare nu are un conținut complex, nulitatea absolută afectează întregul act juridic.

2. a) Critica adusă cotelor de contribuție stabilite de prima instanță cu privire la garaj este nefondată.

Nu poate fi reținută contribuția exclusivă a tatălui apelantei la edificarea garajului deoarece din coroborarea declarațiilor martorilor S. A. (f. 189 dosar_ ), R. G. (f. 190 dosar_ ) și C. I. (f. 191 dosar_ ) rezultă că în perioada edificării garajului tatăl apelantei se gospodărea împreună cu mama sa, intimata-reclamantă B. A M..

Din faptul gospodăririi împreuna se desprinde o prezumție simplă de contribuție în mod egal la cheltuielile gospodăriei și îmbunătățirile aduse acesteia, iar apelanta (persoană interesată) nu a răsturnat această prezumție de contribuție egală. Simpla afirmație în sensul că intimata-reclamantă nu realiza venituri în perioada respectivă nu este suficientă pentru a răsturna prezumția, cu atât mai mult cu cât contribuția poate fi realizată și în natură (prin munca în gospodărie), nu doar în bani.

b) Magazia și pătulul de lemne identificate de expert, precum și pivnița nu au fost solicitate expres prin cererea de partaj (fiind nominalizată doar casa, nu și anexele acesteia) și nici prin cerere reconvențională, astfel încât instanța nu a fost legal sesizată cu ieșirea din indiviziune asupra acestora și prin urmare nu a greșit nepronunțându-se asupra lor.

3. a) Motivul de apel privind identificarea și evaluarea casei este nefondat, judecătoria respingând în mod corect obiecțiunile apelantei.

Astfel, tribunalul observă că expertiza privind identificarea, evaluarea și propunerea variantelor de lotizare asupra imobilului casă a fost întocmită pentru prima dată de expertul C. D. în dosarul nr._ (f. 235-244), fără ca vreuna dintre părți să formuleze obiecțiuni în termen legal. Este adevărat că în rejudecare, în dosarul nr._ același expert a întocmit un alt raport de expertiză având aceleași obiective, concluziile fiind aproximativ aceleași, micile diferențe de evaluare (38.730 lei, respectiv 37.179 lei) fiind lesne de explicat având în vedere timpul scurs între cele două evaluări (4 ani). În aceste condiții, apelanta era decăzută din dreptul de a formula, cu privire la cel de-al doilea raport de expertiză, a obiecțiunilor pe care nu le-a formulat la primul termen după depunerea primului raport de expertiză. Mai mult, constatările personale ale expertului făcute la fața locului (ex propriis sensibus) ar fi putut fi contestate doar prin înscrierea în fals, nefiind suficientă o simplă adresă emisă de primărie pentru a înlătura concluziile expertului.

b) Motivul de apel privind contribuția la efectuarea îmbunătățirilor este nefondat, pentru aceleași motive evidențiate anterior cu ocazia analizării criticilor referitoare la edificarea garajului. Astfel, în esență, se reține că apelanta nu a reușit să răstoarne prezumția contribuției egale întemeiate pe faptul gospodăririi comune a intimatei-reclamante cu părinții apelantei, împrejurare care a rezultat din declarațiile martorilor audiați în speță. Or, în temeiul dispozițiilor art. 1169 C.civ., sarcina răsturnării acestei prezumții revenea apelantei, care a susținut contribuția exclusivă a părinților săi.

4. În fine, ultimul motiv de apel, care vizează identificarea și evaluarea terenurilor, nu poate fi primit întrucât apelanta nu a formulat aceste obiecțiuni la primul termen după depunerea raportului de expertiză în primă instanță, astfel încât este decăzută din dreptul de a se mai plânge ulterior, cu atât mai mult fiind inadmisibile direct în apel.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă B. A. N. domiciliată în C., ., . împotriva sentinței civile nr. 1337 pronunțată la data de 05.05.2014 de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți A. M. domiciliată în București, sector 3, .. 48, ., ., B. M. domiciliată în București, sector4, ., ., ., B. M. P. domiciliat în București sector 5, . Demostehen, nr. 21, . domiciliată în Drăgănești O., ., județul O., B. M. domiciliată în Drăgănești O., ., județul O., B. G. domiciliat în Drăgănești-O. .. 113, ., . G. domiciliat în Drăgănești O. ., județul O., R. V. domiciliat în Hunedoara, ., ., ., județul Hunedoara, Comisia Locală Drăgănești O. de aplicare a legilor fondului funciar cu sediul în Drăgănești-O. și Comisia Județeană O. de aplicare a legilor fondului funciar cu sediul în municipiul Slatina, având ca obiect fond funciar.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2015.

Președinte, O. M. P.		Judecător, V. V.
	Grefier, A. D.

Red OMP

Tehnored MS

Ex 12/22.04.2015

Jud. fond: I.T.

← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 99/2015....		Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 41/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Partaj judiciar. Hotărâre din 08-04-2015, Tribunalul OLT Fond funciar. Hotărâre din 09-04-2015, Tribunalul OLT Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Hotărâre din 12-02-2015, Tribunalul OLT Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 99/2015. Tribunalul OLT Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul OLT Pretenţii. Decizia nr. 46/2015. Tribunalul OLT Acţiune în constatare. Hotărâre din 11-02-2015, Tribunalul OLT