Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 184/2014. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Sentința nr. 184/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 184/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. O.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 184/2014
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Grefier M. T.
M. Public a fost reprezentat de procuror – D. A. – Procuror la P. de pe lângă T. O..
Pe rol, soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții – Legea 221/2009, privind pe reclamanta M. M. M., domiciliată în Slatina, ., ., ., județul O., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. BUCUREȘTI – Administrația Județeană a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, ., județul O..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta M. M. M. personal și asistată de avocat A. Herțoiu, lipsă pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. București – DGFP O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței să au fost depuse la dosar răspunsurile la adresele înaintate de instanță, de către Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci O., Spitalul Județean de Urgență O. și Judecătoria Slatina.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 1 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Avocat Herțoiu A. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul pe fond.
Avocat Herțoiu A., având cuvântul pentru reclamanta M. M. M., solicită admiterea cererii și obligarea statului la despăgubirea instituită de lege ca măsură reparatorie, fiind îndeplinite dispozițiile art. 5 alin 1 din Legea 221/2009, despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă, în valoare de 5.000 euro, în calitate de descendentă de gradul I, fiind fiica autorului E. A., care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic și care, în 09.03.1965, în baza raportului de expertiză medică-judiciară, a fost internat în Căminul Spital Schitu Greci, prin organele de poliție, conform Decretului 12/1965, în mod ilegal.
Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă T. O., având cuvântul, pune concluzii de respingerea acțiunii nefiind dovedit faptul că autorul reclamantei ar fi fost victima unei măsuri, în sensul Legii 221/2009.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față;
P. cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului O.- Secția a I Civilă, reclamanta M. M. M. a solicitat, conform art.5 al.1 din Legea nr.221/2009, despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit în valoare de 5.000 euro, în calitate de descendentă gradul I, fiind fiica autorului E. A., care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic și care în 09.03.1965, în baza raportului de expertiză medico-judiciară, expertiză cerută de M. de Interne – Direcția I, prin organele de poliție, a fost internat în Căminul Spital Schitu Greci, raion Slatina, conform Decretului 12/1965.
A precizat reclamanta că anchetarea tatălui său s-a făcut în baza adresei nr. 4/_ din 31.03.1965 a MAI – Direcția Regională Argeș - Biroul anchete, ulterior fiind judecat și internat obligatoriu ,,la nebuni”, fiind considerat un element periculos orânduirii socialiste prin activitatea de propagandă cu o desfășurare împotriva orânduirii socialiste și G.A.C.
A învederat reclamanta că, în conformitate cu dispozițiile art.2 al.1 din OUG 214/1999, constituie infracțiuni săvârșite din motive politice, infracțiunile care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică. Alineatul c, propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14.12.1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta, ceea ce a făcut tatăl său, așa cum reiese din documentele depuse.
La data de 22.10.1964, sub presiunea a doi procurori, reclamanta a arătat că a dat o notă informativă împotriva tatălui său, iar apoi a fost chemată în instanță, respectiv la judecătorie, ca martor, pentru a susține activitatea dușmănoasă contra partidului și GAC pe care o propaga tatăl său.
Pentru obținerea drepturilor legale, reclamanta a arătat că s-a adresat Instituției Prefectului O. prin adresa nr._ din 22.10.2008, însă răspunsul nu a fost favorabil, în sensul că i s-a comunicat că cererea trebuia depusă până la data de 21.12.2003.
A considerat reclamanta că răspunsul este ilegal și abuziv, deoarece prin decizia nr.148/2001, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art.8 din Legea 118/1990 prin care se prevăd termenele pentru depunerea cererilor.
P. adresa nr.4030 din 02.10.2008, reclamanta s-a adresat Direcției de Muncă, solicitând o pensie de urmaș de 200 lei, însă răspunsul a fost că nu poate beneficia de drepturile prevăzute de aceste acte normative.
La data de 6 noiembrie 2012, reclamanta a depus la dosar precizare, prin care solicită să se ia act că înțelege să se judece în contradictoriu cu S. R., prin M. Finanțelor P., în calitate de pârât.
S. R., prin M. Finanțelor P., a formulat la data de 10.01.2013 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată, arătând că prin deciziile nr.1358/21.10.2010 și nr.1360 din 21.10.2010, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată, constatând că prevederile art.5 alin.1, lit.(a) teza I (privind acordarea unor despăgubiri morale) din Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 06.03._89, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.12 a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că, urmare a deciziilor Curții Constituționale nr.1358/2010 și nr.1360/2010, dispozițiile art.5 alin.1 lit.a teza I din Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsuri administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.
Măsurile administrative cu caracter politic au fost definite de legiuitor pe de o parte prin raportare la actele normative în temeiul cărora au fost dispuse, iar pe de altă parte, prin raportare la scopul urmărit de cel supus măsurilor respective, astfel cum a fost definit prin art.2 al.1 din OUG nr.214/1999.
În drept, au fost invocate prevederile art.115 cod procedură civilă.
P. sentința civilă nr. 221/30.01.2013, pronunțată de T. O. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta M. M. M., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. București – Direcția Generală a Finanțelor P. O., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că, relativ la capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative dispuse împotriva autorului reclamantei, E. A., reclamanta nu a făcut în cauză dovada luării efective a măsurii respective.
Nu s-a depus la dosar nicio decizie a organelor competente (organele fostei miliții sau ale securității, instanța de judecata) din care să rezulte luarea măsurii respective, durata acesteia și justificarea ei.
La dosar s-au depus o . înscrisuri din care rezultă numai ,,recomandarea” în vederea internării, care se formulează de către Serviciul Medico- Judiciar Pitești, prin raportul de expertiză medico judiciară, privind internarea în Căminul Spital Schitu Greci, respectiv de către M. de Interne- Direcția I.
S-a reținut că autorul reclamantei a desfășurat o activitate ostilă față de regimul comunist, activitate pentru care a și făcut obiectul unor anchete, după cum rezultă din referatul cu propuneri de anchetare și avertizare a acestuia, din interogatoriul depus la filele 17-19, nu însă și măsura administrativă adoptată împotriva acestuia.
În acest sens, nu poate primi eficiență numai nota informativa din 20 iulie 1965 întocmită de sursa ,,A. I.”, care nu reprezintă actul de autoritate în baza căruia autorul reclamantei ar fi fost internat. Reclamanta nu a depus un astfel de înscris și nici nu a făcut dovada prin alte mijloace de probă, după cum avea obligația în temeiul dispozițiilor art.1169 cod procedură civilă pentru a putea beneficia de dispozițiile art.4 al.2 din Legea nr.221/2009.
S-a reținut, totodată, caracterul imoral al cererii reclamantei, în sensul că aceasta solicită a beneficia de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de autorul său, în condițiile în care, chiar prin fapta proprie, respectiv prin ,,informarea”, a furnizat organelor de securitate informații de natura a-l incrimina pe tatăl său.
T. a constatat netemeinicia cererii reclamantei privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative ce se susține a se fi luat împotriva acestuia.
Apare astfel ca lipsită de temei și cererea de acordare a daunelor morale, care are un caracter subsidiar primului capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. M. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. decizia civilă nr.8019 din 10 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă în dosar nr._, s-a admis recursul formulat de reclamanta M. M. M., în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. P. M. FINANȚELOR P. -DGFP O., a fost casată sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Curtea, analizând hotărârea prin prisma criticilor invocate în recurs, a reținut că, prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanței să constate caracterul politic al măsurii administrative ce a fost luată împotriva tatălui său prin internarea acestuia în Căminul Spital Schitu Greci, invocând dispozițiile art.4 al.2 legea 221/2009.
P. sentința atacată, acțiunea a fost respinsă reținându-se în considerente că reclamanta nu a făcut dovada luării efective a măsurii internării și că acțiunea sa este imorală, având în vedere declarația acesteia în fața organelor de securitate.
Din adresa nr.2797/12.08.2013 emisă de Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci depusă în recurs, rezultă că autorul reclamantei E. A. a fost internat în această instituție în perioada 8.07._66 la cererea Procuraturii Drăgănești O..
Față de conținutul acestei adrese Curtea a reținut că, în cauză, s-a făcut dovada faptului că față de autorul reclamantei a fost luată măsura internării într-un spital de psihiatrie.
În condițiile în care această dovadă a fost realizată, iar Legea 221/2009 recunoaște reclamantei calitatea procesuală activă fără a sancționa în vreun fel comportamentul față de autorul care a suferit o condamnare sau măsură administrativă, Curtea a constatat că în cauză se impune analizarea tuturor mijloacelor de probă administrate pentru a se aprecia dacă această măsură a avut sau nu caracter politic.
Față de aceste motive, în baza art. 312 al.1 și 5cod procedură civilă, Curtea a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului O. sub nr._ .
Având în vedere decizia de casare, s-a admis probatoriul solicitat de către reclamantă și s-au efectuat adrese către Spitalul de Psihiatrie,,Schitu Greci’’, Spitalul Județean de Urgență O. și Judecătoria Slatina, în sensul comunicării actelor în baza cărora s-a dispus internarea autorului reclamantei, perioada de internare și persoana care a dispus internarea.
Din adresa emisă de către Spitalul de Psihiatrie Cronici ,,Schitu Greci’’ rezultă că, în registrul de internări, figurează internat autorul reclamantei cu diagnosticul ,,paranoia’’, în perioada 8.07._66, la cererea Procuraturii Raionului Drăgănești-O., Regiunea Argeș.
Analizând probele administrate, se constată că cererea reclamantei este neîntemeiată, din următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.4 al.2 din Legea 221/2009, persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art.3, pot să solicite instanței de judecată, să constate caracterul politic al acestora.
Deși reclamanta a invocat faptul că împotriva autorului său a fost luată măsura administrativă de internare la Spitalul ,,Schitu Greci’’, nu s-a făcut dovada că măsura internării într-un spital de psihiatrie a avut caracter politic pentru a fi îndeplinite dispozițiile art.4 al.2 din Legea 221/2009.
Întrucât nu s-a făcut dovada cu probele administrate că măsura internării la Spitalul,,Schitu Greci’’ a avut caracter politic, acest capăt de cerere urmează a fi respins ca neîntemeiat.
Și capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor morale pentru prejudiciul suferit în calitate de descendentă de gradul I a autorului E. A. este neîntemeiat, având în vedere faptul că prin deciziile Curții Constituționale nr.1358/2010 și 1360/2010 s-a stabilit că dispozițiile art.5 al.1 lit.a Teza I din Legea 221/2009, sunt neconstituționale .
P. decizia nr.12 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat că, raportat la deciziile Curții Constituționale nr.1358/2010 și 1360/2010, că dispozițiile art.5 al.1 lit.a teza I din Legea 221/2009 și-au încetat efectele și nu pot constitui temei juridic pentru acordarea despăgubirilor morale.
Față de aceste considerente, se apreciază cererea reclamantei ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite dispozițiile Legii 221/2009, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. M. M., domiciliată în Slatina, ., ., ., județul O., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. BUCUREȘTI – Administrația Județeană a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, ., județul O., ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 Februarie 2014 la T. O..
Președinte, I. M. | ||
Grefier, M. T. |
Red;IM/SM
Ex.5/5.03.2014
← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 8684/2013. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 81/2014. Tribunalul OLT → |
---|