Contestaţie la executare. Sentința nr. 289/2014. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Sentința nr. 289/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 251/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 251/2014
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător I. B.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul intimat A. G. I., domiciliat în ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 289/29.01.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare D. E., domiciliat în ., Județul O. și cu intimata terț poprită C. JUDEȚEANĂ DE P. O., cu sediul în Slatina, ., Județul O., având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul intimat A. G. I. personal și avocat P. S., reprezentând pe intimata contestatoare D. E., lipsă fiind intimata terț poprită C. Județeană de P. O..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, verificând, din oficiu la primul termen de judecată, în raport de dispozițiile art. 131 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, coroborat cu dispozițiile art. 95 pct. 2 și art. 107 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Apelantul intimat A. G. I., având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost motivat în scris la dosar.
Avocat P. S., având cuvântul pentru intimata contestatoare D. E., solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu motivarea că prima instanță, analizând probatoriul administrat în cauză, a considerat că onorariile percepute de către executorul judecătoresc, respectiv de către avocatul creditorului sunt nejustificate și exagerate, prin raportare la activitatea desfășurată în cursul procedurii de executare silită..
Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 289/29.01.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea D. E., în contradictoriu cu intimatul A. G. I. și terț popritul C. Județeană de P. O..
S-a anulat încheierea nr. 210/09.07.2013 emisa de B. G. prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silita și somația emisa in baza acestei încheieri în dosarul de executare silită nr. 210/2013 al B. G. R., cu sediul în Caracal, jud. O. si reduce aceste cheltuieli la suma de 698, 30 lei.
A fost obligat intimatul sa plătească contestatoarei 700 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentința, instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea D. E. a formulat in contradictoriu cu intimații B. G. R. cu sediul în mun. Caracal, jud. O. și A. I. contestație la executare împotriva executării silite pornită în dosarul nr. 210/2013 în baza cărei a primit înștiințarea din 09.07.2013 solicitând anularea formelor de executare silită si suspendarea executării silite până la soluționarea acestui dosar, arătând că intimatul A. I. a solicitat executarea silită a sentinței civile nr. 4293/19.10.2012 a Judecătoriei Caracal si Deciziei civile nr. 25/13.02.2013 a Tribunalului O. însă acesta a fost de acord să plătească în totalitate cheltuielile ocazionate cu construirea gardului despărțitor iar acum îi impută o sumă exagerată în cuantum de 3880,30 lei nejustificată.
Cheltuielile de executare pot fi cenzurate de instanță, executorii judecătorești fiind investiți prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public, neputând prejudicia in mod nejustificat una dintre părțile procedurii de executare silită și în acest scop, verifică dacă aceste cheltuieli stabilite prin procesul verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați in executare, executarea silită fiind considerată o parte a procesului civil, astfel că dispoz. art. 451 c.p.c, sunt aplicabile și în faza executării silite.
Se reține că, executorul judecătoresc a perceput onorariul de executare maxim prevăzut de lege dar și un onorariu de consultanță tot în cuantum maxim, fără nici o justificare in activitatea efectiv desfășurată, perceperea celor două onorarii fiind nejustificată în raport de demersurile întreprinse de acesta pentru recuperarea debitului de 76 lei, având în vedere că potrivit Ordinului nr.210/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 188/2002 cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea onorariului trebuie avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului, efortul intelectual, complexitatea și valoarea actului întocmit precum și răspunderea pentru actul îndeplinit.
În cauză, activitatea executorului s-a rezumat la obținerea încuviințării silite, emiterea somației și comunicarea ei, înștiințare de înființarea popririi precum și a celorlalte acte pentru identificarea veniturilor debitorului restul procedurii implicând participarea efectivă a acestuia în sensul că s-a deplasat la fața locului în vederea efectuării de măsurători, manoperă pentru care onorariile se situează intre 60 lei și 2200 lei, fiind perceput onorariul maximal iar pe de altă parte o . cheltuieli de executare nu sunt însoțite de înscrisuri doveditoare.
De asemenea, potrivit art. 451 alin. (3), dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), existând și o interdicție la alin. (4) conform căreia nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
În materia executării silite, art. 669 alin. 4 cpc stabilește că sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii, aceste sume putând fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, iar dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nefiind condiționată de plata unei cauțiuni.
Se reține de asemenea din detalierea cheltuielilor de executare în cuantum de 3880,30 lei că nu sunt însoțite de documente justificative cheltuielile de transmitere a actelor de procedura in cuantum de 30 lei, cheltuielile reprezentând transportul in cuantum de 50 lei, urmând sa fie menținute doar cheltuielile reprezentând taxa de timbru in cuantum de 24,30 lei, onorariul executorului în sumă de 76 lei pentru recuperarea sumei de 76 lei urmând ca onorariul executorului pentru punere in posesie sa fie redus de la 2200 lei la 400 lei, iar onorariul avocatului de la 1500 lei la 200 lei, rezultând în total suma de 698,30 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Toate aceste aspecte, conduc la concluzia că formele de executare au fost întocmite cu încălcarea prevederilor legale în materie și pe cale de consecință va fi admisă contestația la executare și anulate formele de executare întocmite de executorul judecătoresc .
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul A. G. I., considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece rezultă fără dubii din actele anexate că a achitat deja în cadrul procedurii de executare silită suma de 2600 lei.
Apreciază că reducerea realizată de instanță referitor la onorariul executoriului este incorectă pentru că ignoră actele din dosar dar și pentru că activitatea efectivă a executorului justifică un anumit cuantum al onorariului și consideră că un onorariu de cel puțin 1000 lei era rezonabil.
Cu privire la cheltuielile de judecată apreciază că, cuantumul acestora ar fi de 270 lei și nu 76 lei, iar suma de 700 lei pretinsă de apărătorul contestatoarei este exagerat.
Consideră că încheierea atacată trebuie menținută cel puțin pentru un cuantum de 1400 lei (1100 lei achitați deja executoriului, 200 lei onorariu avocat, 100 lei cheltuieli accesorii executării).
Intimata contestatoare D. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond.
Arată că instanța de executare analizând probatoriul administrat în cauză a constatat că onorariile percepute de către executorul judecătoresc, respectiv de către apărătorul creditorului sunt nejustificate și exagerate prin raportare la activitatea desfășurată în cursul procedurii de executare silită.
B. G. R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. R., invocând decizia nr. 1672/22.04.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul urmează să constate că apelul este nefondat.
Potrivit art. 451 alin (1) Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului, instanța putând conform alin. 2, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Tribunalul reține că instanța de fond a redus onorariul perceput de executorul judecătoresc dar și un onorariu de consultanță care a fost reținut în cuantum maxim fără nici o justificare pentru recuperarea debitului de 76 lei, fără a avea în vedere tarifele care să reflecte complexitatea cauzei și în mod corespunzător a redus onorariul executorului pentru punerea în posesie de la 2200 lei la 400 lei, iar onorariul avocatului de la 1500 lei la 200 lei, rezultând în total suma de 698,30 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul intimat A. G. I., domiciliat în ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 289/29.01.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare D. E., domiciliat în ., Județul O. și cu intimata terț poprită C. Județeană de P. O., cu sediul în Slatina, ., Județul O..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2014 la Tribunalul O..
Președinte, I. M. | Judecător, I. B. | |
Grefier, M. T. |
Red. IB
Tehnored.BA
J.f. M.M.
Ex. 5
30.06.2014
← Pretenţii. Sentința nr. 552/2014. Tribunalul OLT | Evacuare. Sentința nr. 1409/2014. Tribunalul OLT → |
---|