Fond funciar. Decizia nr. 472/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 472/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 24-04-2012 în dosarul nr. 472/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 472/2012
Ședința publică de la 24 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător I. M.
Judecător I. B.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă C. L. S. pt. stab. dr. de prop. asupra terenurilor prin rep. legal Președinte - I. C., împotriva sentinței civile nr. 1258/09.02.2012, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._/213/2011, în contradictoriu cu intimații pârâți G. Gr. G., domiciliat în București, sector 6, ..1, ., . și C. Județeană O. pt. stab. dr. de prop. asupra terenurilor, având ca obiect - fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și având în vedere că prin motivele de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă reține cauza pentru pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1258/09.02.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Slatina a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. S. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE A. TERENURILOR, invocată din oficiu, și a respins acțiunea formulată de reclamanta C. Locală a comunei S. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor prin rep. legal președinte - I. C. în contradictoriu cu pârâții GĂEJ GR. G. și C. Județeană O. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, ca fiind formulată de către o persoana fără calitate procesuală activă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că unul din principiile care guvernează întreg procesul civil este principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art. 129 alin 6 C.proc.civ.
Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Astfel, calitate procesual activă pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității absolute o are Primarul și Prefectul în primul rând.
S-a reținut că potrivit art. 5 lit. L din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 primarul „înaintează sub semnătura acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea 169/1997”, o dispoziție similară existând în art. 6 lit. I din același Regulament, în ceea ce privește legitimarea procesual activă a prefectului de a introduce acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
Ca urmare, s-a statuat de instanța de fond că reclamanta C. Locală de Fond Funciar nu are calitate procesual activă pentru a introduce o acțiune în constatarea nulității absolute, ea având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal și de a sesiza după caz primarul să promoveze o acțiune în constatarea nulității absolute.
Mai mult, s-a apreciat că reclamanta C. Locală de Fond Funciar S. nu justifică nici interes în promovarea unei astfel de acțiuni, întrucât în speță este vorba de nulitatea relativă a titlului de proprietate, care poate fi invocată numai de persoanele interesate, respectiv moștenitorii autorului I. Z. D., titularii titlului de proprietate nr._/94/07.12.1998 și al căror nume a fost consemnat greșit.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă C. L. S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată recurenta, în esență, că prevederile art. 2 alin. 1 lit. a corob. cu art. 4 alin. 1 lit. a din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc faptul că primarul localității are calitatea de președinte al comisiei locale, iar prefectul are calitatea de președinte al comisiei județene.
Recurenta reclamantă învederează că Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 52 alin. 2 din capitolul IV – dispoziții procedurale, că atât comisia județeană, cât și cea locală, pot avea calitate procesuală pasivă sau, după caz, activă, fiecare comisie fiind reprezentată legal de către prefect sau de către primar.
Arată că aprecierea instanței de fond în sensul că nu are un interes legitim în promovarea acțiunii este eronată, motivat de faptul că orice instituție, autoritate sau comisie atunci când constată, prin autosesizare ori prin sesizarea făcută de către o terță persoană, că un act emis prin contribuția sa directă este nelegal ori conține anumite erori sau omisiuni, are obligația morală și legală de a solicita instanței de judecată competentă anulare totală sau parțială a acelui act.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond și emiterea unui nou titlu de proprietate.
În drept, s-a întemeiat recursul pe prevederile Legii 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare și prevederile Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Criticile formulate pot fi încadrate din oficiu de tribunal în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce succed:
Este știut că, dat fiind faptul că reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cat și calitatea procesuală a pârâtului.
Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se întemeiază această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit parat.
Pentru că instanța este interesată în pronunțarea unei soluții legale și temeinice, este datoare să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă. În privința reclamantului, trebuie să constate că este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății ori se poate prevala de interesul ce poate fi realizat pe cale justiției.
În speță, în acord cu instanța de fond, tribunalul reține că dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 acordă legitimare procesuală activă în acțiunile având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, în primul rand, primarului și prefectului.
Ca atribuții, conform art. 5 lit. l din HG nr. 890/2005, comisia locală identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute, iar potrivit dispozitiilor art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea poate fi invocatăde către primar, prefect, Autoritea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Având în vedere atribuțiile prevăzute în textele legale menționate pentru comisiile locale de fond funciar, tribunalul reține că nu intră în atribuțiile acestora promovarea unor acțiuni în anularea sau constatarea nulității actelor emise în procedura de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate intrate în circuitul civil, cum sunt titlurile de proprietate, atribuțiilor comisiei locale de fond funciar fiind limitativ prevăzute.
Cum norma legală anterior menționată conferă primarului atribuția de a înainta sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate în cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, comisia locală nu are calitatea procesuală activă de a introduce o acțiune în constatarea nulității absolute, aceasta având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal și de a sesiza primarul, care are legitimitate procesuală activă să promoveze acțiunea în justiție.
Prin prisma dispozițiilor legale menționate anterior, făcându-se distincția clară între comisia locală, pe de o parte, și primar, pe de altă parte, nu poate fi primită susținerea recurentei, potrivit căreia primarul este una și aceeași persoană cu președintele comisiei locale, deci este suficientă menționarea în cerere că este formulată de comisia locală prin reprezentant legal, președinte.
C. locală nu putea fi încadrată nici în categoria de „orice altă persoană care justifică un interes legitim”, deoarece aceasta se referă la persoane care au fost prejudiciate prin actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate și nicidecum la organele cu atribuții în aplicarea legii, responsabile până la urmă de aceste reconstituiri sau constituiri nelegale.
Raportat la considerentele de mai sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, ce se impune a fi menținută, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă C. L. S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în comuna S., ., împotriva sentinței civile nr. 1258/09.02.2012, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._/213/2011, în contradictoriu cu intimații pârâți G. Gr. G., domiciliat în București, sector 6, ..1, ., ., și C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2012.
Președinte, S. O. | Judecător, I. M. | Judecător, I. B. |
Grefier, M. T. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/24.05.2012
Judecător fond N. V. G.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 474/2012. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 26/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
