Fond funciar. Decizia nr. 892/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 892/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 892/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 892/2015
Ședința de la 10 Noiembrie 2015
Completul specializat în litigii de muncă compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător C. C.
Grefier M. T.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă N. G., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. I., cu sediul în C., .. 16, Județul D., împotriva sentinței civile nr. 946/28.04.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte P. GOSTAVĂȚU - C. L. DE A. A L. FONDULUI FUNCIAR, P. O. - C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. FONDULUI FUNCIAR și cu intimatul pârât C. O., domiciliat în ., având ca obiect fond funciar.
Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2015, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 946/28.04.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de paratii C. O. I. si C. Locala de fond funciar Gostavatu.
S-a respins actiunea precizata formulata de reclamanta N. G. in contradictoriu cu paratii C. O. I., C. Locala de fond funciar Gostavatu si C. Judeteana O. de fond funciar, privind constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._/15/17.X.1995, emis pe numele paratului C. I. O. I., in ceea ce priveste suprafata de 2268 mp, situata in T 43, P 97, precum si a actelor premergatoare acestui titlu de proprietate respectiv, Hotararea Comisiei Locale de fond funciar Gostavatu, Hotararea Comisiei Judetene O. de fond funciar si a proceselor-verbale de punere in posesie.
Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
Cu cererea înregistrată la nr._ reclamanta N. G., a chemat in judecată pârâtele P. Gostavățu - C. L. De A. A L. Fondului Funciar, P. O.- C. Județeană De A. A L. Fondului Funciar, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a numitei D. F. E. pentru suprafața de 0,22 ha, teren intravilan situat în intravilanul Comunei Gostavățu, judeșul O.; obligarea Comisiei Locale Gostavățu pentru stabilirea dreptului de proprietate la punerea în posesie, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere; obligarea Comisiei Locale Gostavățu pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să întocmească documentația pentru emiterea titlului de proprietate și să o înainteze Comisiei Județene O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere; obligarea Comisiei Județene O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la emiterea titlului de proprietate, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare întârziere.
In motivarea acțiunii arată că, așa cum rezultă din Certificatul de Moștenitor nr.56/05.06.2009 eliberat de BNP C. - M. N., este unica moștenitoare a sorei sale D. F. - E. decedată la data 09.09.2008, aceasta fiind, la rândul său moștenitoarea autorilor săi D. St. M. și D. M..
Astfel cum rezultă din adeverința nr.258/17.03.1992, defunctul D.
M. figurează în evidențele agricole cu suprafața de 0,22 ha teren arabil intravilan situat în ., teren pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de către autoarea sa, D. F.
E..
Arată instanței că autorii D. St. M. și D. M. au vândut numiților C. O. I. și C. M. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1638/03.09.1982, imobilul compus din o casă și anexe gospodărești și teren aferent acestor construcții în suprafață de 250 mp, situat ., având ca vecini la răsărit drumul județean, la apus teren CAP, la miazăzi drumul comunal și la miazănoapte pe N. G..
Cum părinții autoarei au vândut casa de locuit situată pe un teren aferent, în suprafață de 250 mp, restul terenului în suprafață de 2200 mp a trecut în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri conform legii nr.58/1974.
Conform prevederilor legii nr. 18/1991 a solicitat ca instanța să constate ca întemeiată cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2.200 mp cu prioritate pe vechiul amplasament, în considerarea dispoziția legilor fondului funciar.
De asemenea să constate faptul că nici până în momentul de față pentru autoarea D. E. ori pentru reclamantă nu a fost întocmită documentația în vederea emiterii titlului de proprietate.
Potrivit art.116 din Legea nr. 18/1991, modificată, comisiile comunale ai obligația efectuării operațiunilor stabilite de lege, înaintând aceste lucrări comisiilor județene în vederea emiterii titlului de proprietate.
Conform art.5 lit. h, din HG nr.890/2005, actualizată, comisiile comunale,orășenești sau municipale, înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii.
Pe de alta parte, având în vedere practica Curții Europeane a Drepturilor Omului, ce s-a pronunțat constant în litigii izvorâte din Legea nr. 18/1991, în sensul recunoașterii dreptului efectiv la reconstituire, numai după finalizarea procedurilor prevăzute de legea specială, respectiv prin eliberarea titlului de proprietate.
Astfel, în cauza M. P. contra României, s-a statuat că Legea nr.l 8/1991, instituie în sarcina autorităților desemnate obligația legală de finalizare a procedurii de reconstituire, încât odată validat dreptul de proprietate, comisiile nu se pot exonera de sarcina legală, decât prin îndeplinirea acesteia, în acest mod fiind respectat dreptul la respectarea bunurilor, instituit de art.l din protocolul 1 al CEDO.
Astfel se află în situația în care, potrivit art.64 din aceiași lege:,, In cazul în care comisia locala refuza înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectiva în posesie, persoana nemulțumita poate face plângere la instanța în a cărei raza teritoriala este situat terenul. Daca instanța admite plângerea, primarul va fi obligat sa execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanța.,,
Solicită ca instanța să rețină că se impune punerea efectivă în posesie si eliberarea titlului de proprietate, fiind persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legislației funciare.
În drept, invocă dispozițiile art.24 alin.l indice 1, art.27, 64, 116 din legea nr.l8/1991, art.5 lit.h din HG nr.890/2005.
A depus la dosar Hotărârea nr. 5482/03.02.1993, certificat de moștenitor nr.56, supliment la certificatul de moștenitor nr.17/20.02.2009, adeverințele nr. 258/17.03.1992, 805/07.04.2006,137/27.12.2005, emise de P. Gostavățu, declarația autentificată sub nr.156/02.03.2006 la BNP C. M. T., contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.700 și 701 /03.09.1982-notariatul de Stat Local Caracal, adresa DGAIA O. nr._/02.09.1991, împuternicire avocațială.
La 26 nov.2014 P. Comunei Gostavățu, reprezentată legal prin Primar P. M.-S., în calitate de pârâtă în dosarul nr._ ce se află pe rolul acestei instanțe, cu N. G. în calitate de reclamant ,având ca obiect fond funciar, a formulat întâmpinare solicitând instanței respingerea acțiunii formulată de reclamanta N. G. ca neîntemeiată pentru următoarele motive:
In fapt, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal reclamanta N. G., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0.22 ha teren intravilan situat în comuna Gostavățu ..
Față de aspectele arătate de reclamantă, face următoarele precizări :
La aplicarea legilor fondului funciar respectiv Lg. 18/1991, s-au avut în vedere suprafețele deținute de autor, respectiv D. ȘT. M., tatăl reclamantei în Registru agricol 1959-1963 și anume suprafața de 1,83ha.
Suprafață ce i-a fost retrocedată conform TP nr._/51, în care este inclusă și suprafața de 0,22 ha solicitată de reclamantă dar pe alt amplsament în extravilan, deoarece suprafața respectivă i-a fost atribuită lui C. I. O.
I. conform TP._/15.
Urmare a acestui fapt s-a intentat proces de către moștenitorii autorului D. M. care a fost soluționat în favoarea numitului C. I. O. I. prin decizia civilă nr.727/25.04.2007, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La dosar au mai fost depuse următoarele înscrisuri: decizia nr. 727/25 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul O. în dosar nr._, adeverința nr._/28 oct.1991, Hotărârea emisă din 03.02.1993 emisă de P. O., adresa nr.175/6/8 nov.1993 și nr.367/R/1997 emise de Tribunalul O., procesul verbal nr.177/1993, adeverințele nr.805/07.04.2006,137/27.12.2005, 513/23.05.1996, 258/17.03.1992, 125/15.03.1993, emise de P. Gostavățu, decizia nr. 318/22.02.2007 a Tribunalului O., amplasamentul terenului, certificat nr._/5ian.1993 emis de MI Dir.Gen. a Arhivelor Statului, schița ternului, adresa DGAIA O. nr._/02.09.1991, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.700 și 701 /03.09.1982-Notariatul de Stat Local Caracal, adeverința nr._/28 oct.1991, TP nr._/51/4.VII.1995, act de vânzare cumpărare autentificat sub124/22.01.2015 BNP T. E..
La 16.03.2015 reclamanta a depus la dosar un memoriu, contractele de vânzare cumpărare autentificat sub nr.700 și 701 /03.09.1982-Notariatul de Stat Local Caracal, adresa DGAIA O. nr._/02.09.1991, împuternicire avocațială, adresa înaintată de MAI – Instituția prefectului jud.O. nr.1/99/05.08.2001, actele de vânzare cumpărare legalizate sub nr.124/22.01.2015, nr.123/22.01.2015 și nr.125/22.01.2015 la BNP T. E., adeverința nr.554/27.04.1961 emisă de Sfatul Popular al . din stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, adeverința nr.258/17.03.1992, adresa DGAIA O. nr._/02.09.1991, adresa nrt.1986/10.01.1995 înaintată Ministerului Agriculturii și Alimentației, decizia civilă nr.1408/11 nov.1992 a Tribunalului O., sentința civilă nr.7266/16 nov.1993 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr.251/1993,raport de expertiză tehnică, schița terenului, întâmpinarea depusă la recursul declarat de C. O. in dosar rn. 7429/104//2006, sentința civilă nr.2171/20.09.2006, pronunțată de Judecătoria Caracal in dosar nr. 3824/2006, incheiere indreptare eroare materială din 8 nov.2008-dosar 3824/2006, sentința civilă nr.2407/10 oct..2006, pronunțată de Judecătoria Caracal in dosar nr. 3836/2006, contracte de asistență juridică, TP_/15/17.X.1995, motive de recurs declarate in dosar nr.3834/2006.
La data de 02.02.2015 apărătorul reclamantei a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât a numitului C. I. O. pentru opozabilitate, având in vedere că acesta este cel care are în posesie suprafața d e teren în litigiu, cerere ce a fost încuviințată de instanță care a dispus conceptarea și citarea in cauză în calitate de pârât a numitului C. I. O..
La 30.03.2015 paratul C. O. I. in cauza ce formează obiectul dosarului nr._ a formulat întâmpinare la acțiunea formulata de reclamanta N. G. prin care,pe cale de excepție potrivit disp.art 432 c.p.civ.,a solicitat respingerea acesteia pentru existenta autorității lucrului judecat,pentru următoarele motive:
În motivarea întâmpinării a arătat că litigiul dedus judecații a fost irevocabil soluționat prin sentința civilă nr.l_95 pronunțata de Judecătoria Roșiori de Vede, ramasa definitiva prin decizia nr.188 dinl4.02.1997 pronunțata de Tribunalul Teleorman si decizia civilă nr.1196/25.09.1997 pronunțată de Curtea de Apel București, astfel incat,orice reluare a judecații vizând reconstituirea dreptului de proprietate al acesteia si anularea titlului meu de proprietate nr._/15/1995,ar incalca principiul autorității lucrului judecat.
Astfel,din considerentele sentinței civile nr.l610/1995 pronunțată de Judecătoria Roriori de Vede rezulta ca la data de 18.03.1992,autoarea reclamantei-D. E. F. prin cererea înregistrata la Judecătoria Caracal sub nr.2027/1992.a solicitat abligarea sa la plata de despăgubiri civile reprezentând producția nerealizata de pe terenul pentru care lui i s-a reconstituit dreptul de proprietate, plata c/v gardului împrejmuitor al curții si a unei căldări de arama cu o capacitate de 50 l.
Prin sentința civilă nr.2093/04.05.1992.reclamantei i-a fost respinsa acțiunea ca neintemeiata ar prin decizia civilă nr.1408/11 nov.1992 Tribunalul O. a admis recursul reclamantei, a modificat sentința instanței de fond in sensul că el fost obligat să-i lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafața de 2200 m.p. ce i se cuvenea in baza legii fondului funciar.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atat reclamanta cat si paratul,ambele fiind admise de Curtea de Apel C. prin dec.civ. nr.l345/09.05.1994 pronunțată in dosarul nr. 1243/1993,au fost casate ambele hotarari (a Judecătoriei Caracal si Tribunalului O.) si trimisa cauza spre rejudecare la Judecătoria Caracal.
In considerentele acestei decizii Curtea de Apel C. precizează ca" se impune asadar clarificare certa a obiectului cauzei,aceasta dat fiind ca in funcție de aceasta se determina competenta instanței.
Reclamanta nu poate revendica un teren conform legii 18/1991 in lipsa unei reconstituiri legale ,ori reclamanta se pare ca in lipsa unei adeverințe emise pe numele ei solicita tocmai eliberarea unei adeverințe ca urmare a reconstituirii.
In același timp,vizând întregul teren,ataca adeverința de reconstituire a paratului.
Apoi reclamanta a formulat acțiunea in calitate de succesoare a părinților sai.
Reclamanta nu este insa singura mostenitoare,mai existând inca doi frați ai acesteia,care pot invoca aceleași drepturi.
Se impune deci citarea acestora pentru a-si preciza poziția procesuala "
Cu ocazia rejudecarii de către Judecătoria Caracal reclamanta si-a precizat obiectul actiunii, la filele 89-90 in sensul ca a solicitata următoarele:
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2795 m.p.teren intravilan pe raza comunei Gostavatu,judetul O., avand ca vecinătăți: ulita, pe C. O., M. G.,N. T. ,C. T., N. M. si N. G..
La data de 16.02.1995,s-a dispus introducerea in cauza si a celui de-al patrulea moștenitor al vanzatorilor, N. G.-fiica acestora, reprezentata in proces de reclamanta D. E.-F. (procura autentificata sub nr.751 /17.02.1995 la Notariatul de Stat Local Caracal).
Prin incheierea nr.751 din 7 martie 1995 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea formulata de reclamanta D. E. F. si s-a dispus strămutarea judecării dosarului nr.4518/1994 de la Judecătoria Caracal da Judecătoria Roșiori de V ede"(f 4 alin.ultim din sentința civilă nr. 1610/1995 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede).
In consecinta, actiunea reclamantei a fost înregistrata sub nr.2093/1992 la Judecătoria Caracal care a respins acțiunea prin sentința civilă nr.2093/04.05.1l)92, sentință care a fost modificata de Tribunalul O. prin dec.civ. nr.1408/11.11.1992, ambele hotărârii fiind casate cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe de fond de către Curtea de Apel C. prin dec.civ.1345/09.05.1994.
In rejudecare, dosarul a fost reinregistrat sub nr.4518/1994 la Judecătoria Caracal, ocazie cu care autoarea reclamantei a precizat acțiunea ca fiind una de reconstituire a dreptului de proprietate funciara,pe același teren intravilan ,a cărui reconstituire o solicita si prin prezenta actiune (dosar_ ) si a introdus in cauza si pe N. G., reclamanta din aceasta cauza.
Cu aceasta precizare si cu introducerea in cauza a surorii sale N. G. ,cauza a fost strămutată la Judecătoria Roșiori de Vede, care a respins acțiunea.
Sentința acestei instanțe a rămas definitiva prin deciziile Tribunalului Teleorman nr.188/14.02.1997 si decizia Curții de Apel București nr.l 1196/_ .
Ulterior,. 3836/2006, Judecatoria Caracal, prin sentința civilă nr.2407/10.10.2006 a admis plângerea formulata de reclamanti ,printre care si N. G. si a anulat hotărârea nr.14.559/29.06.2006 pronunțată de C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate prin i se reconstituise dreptul de proprietate pentru terenul de 2263 m.p. situat in intravilanul . 43 P 97. Insa si aceasta hotărâre a fost modificata irevocabil de către Tribunalul O. in sensul respingerii plangerii, prin dec.civ. nr.727/25.04.2007.
In drept, a invocat dispoz.art.431 C.pr.civ. potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeași calitate în temeiul aceleiași cauze si pentru același obiect".
A depus la dosar sentința civilă nr.1610/21 iunie 1995 pronunțată de Judecătoria Roșirori de Vede in dosar nr.1739/1995, decizia nr.188/14.02.1997 pronunțată de Tribunalul Teleorman in dosar nr.367/1997, deciziile Curții de Apel București nr. 1196/_, dosar nr.1900/1997 și nr.1345/9 mai 1994, dosar nr.1243/1993.
La 30.03.2015 reclamanta a depus la dosar o cerere de modificare a cererii introductive in sensul că solicită ca instanța să constate nulitatea absolută a TDP nr._/1995 eliberat pârâtului in ceea ce privește suprafața de 2268 ha din T 43 P 97 și a actelor premergătoare eliberării acestuia: HCL, HCJ, procesele verbale.
În motivarea cererii a arătat că D. St.M. împreună cu D. M., părinții lor, au vândut numitului C. O. I., prin contractul de vânzare cumpărare nr.1638/1982 imobilul compus din casă și anexe gospodărești și terenul aferent acestora in suprafață de 250 mp situate in ..
Numitul C. O. I. nu a făcut dovada că prin acest act a cumpărat și suprafața de 2263 mp teren intravilan, suprafață îngrădită, ce nu putea fi reconstituită în favoarea acestuia.
Potrivit adeverinței nr. 258/17.03.1992 eliberată de P. Gostavățu, autorul figura in registrul agricol cu suprafața de 0,22 ha teren intravilan arabil.
Precizează că deși sora sa a formulat cerere de reconstituire pentru suprafața inclusă în titlul de proprietate contestat, anterior pârâtului, cele două comisii au refuzat întocmirea documentației necesare, motivând că reconstituirea se va face pe vechiul amplasament.
Împrejurarea că pentru terenul în litigiu s-a emis titlul de proprietate în temeiul legii 18/1991 de C. locală Gostavățu, în favoarea pârâtului nu poate conduce la negarea dreptului de proprietate al reclamantei dobândit ope legis încă de la . L. 18/1991.
În drept a invocat disp.art.III alin.1, lit.a pct.I,III V din Lg.169/1997,,240 C.p.civ.
Examinând probele administrate in cauză instanța a constatat că, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.56/05.06.2009 eliberat de BNP C. - M. N., este unica moștenitoare a sorei sale D. F. - E. decedată la data 09.09.2008, aceasta fiind, la rândul său moștenitoarea autorilor săi D. St. M. și D. M..
Astfel cum rezultă din adeverința 258/17.03.1992, defunctul Delce
M. figurează în evidențele agricole cu suprafața de 0,22 ha teren arabil intravilan situat în ., teren pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de către autoarealor DelceaFilofteiaEugenia.
Autorii D. St. M. și D. M. au vândut numiților C. O. I. și C. M. prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 1638/03.09.1982, imobilul compus din o casă și anexe gospodărești și teren aferent acestor construcții în suprafață de 250 mp, situat ., având ca vecini la răsărit drumul județean, la apus teren CAP, la miazăzi drumul comunal și la miazănoapte pe N. G..
Părinții autoarei au vândut casa de locuit situată pe un teren aferent, în suprafață de 250 mp, restul terenului în suprafață de 2200 mp a trecu în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri conform legii nr.58/1974.
Conform prevederilor legii nr. 18/1991 a solicitat ca instanța să constate ca întemeiată cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2.200 mp cu prioritate pe vechiul amplasament, în considerarea dispoziția legilor fondului funciar.
De asemenea să constate faptul că nici până în momentul de față pentru autoarea D. E. ori pentru reclamantă nu a fost întocmită documentația în vederea emiterii titlului de proprietate.
Din probele administrate in cauză instanța a reținut faptul că în anul 1982 părinții reclamantei au vândut pârâtului C. O. I. și soției sale C. M., imobilul proprietatea lor situat în ., compus din casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu tablă, având 5 camere și o sală, 1 pătul din tacheți acoperit cu tablă și țiglă, impreună cu suprafața de 250 m.p. aferentă construcțiilor, pentru prețul de 70.000 lei, achitat integral de pârât, părinților reclamantei la data încheierii contractului ce a fost autentificat prin încheierea nr.1638/3.09.1982.
Se precizează în aliniatul 2 din contract că terenul aferent construcției – este vorba de ternul aflat în litigiu – a trecut în proprietatea statului, în temeiul art. 30 din Lg. 58/1974, foștii proprietari respectiv părinții reclamantei primind pentru această suprafață de teren o despăgubire de la stat.
De la data perfectării vânzării imobilul descris mai sus, s-a aflat și se află și în prezent în posesia și folosința pârâtului C. I. O..
Instanța a reținut faptul că în anul 1990 a fost adoptat de către puterea legiuitoare de la acea dată Decretul Lege 42/1990 – privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii – în care, printre altele, se stipula că „ sunt și rămân în proprietatea foștilor cooperatori deținătorilor locuințelor terenurile aferente acestora compuse din curte și grădină, așa cum au existat la data încheierii contractului de vânzare a locuințelor, dispoziții prevăzute in art. 4 și art. 8 din Decretul lege 42/1990 care mai prevedea totodată faptul că fiecare familie de țărani urma să primească în folosință în extravilan o suprafață de 5000 m.p., suprafață care împreună cu suprafața de teren deținută de o familie în intravilan compusă din curte și grădină nu trebuia să depășească suprafața totală de 6000 m.p.
Instanța a reținut de asemenea faptul că aceste dispoziții legale au fost preluate și în Lg.18/1991 în art. 23, actual art. 24 și care deci erau în vigoare la data emiterii atât a titlului de proprietate în favoarea reclamantei și a autorilor acesteia cât și la data emiterii titlului de proprietate pe numele pârâtului C. I. O., atunci când suprafața de circa 2200 m.p. ce exceda suprafeței de 250 m.p. cuprinsă în contractul de vânzare – cumpărare incheiat in anul 1982 între părinții reclamantei și pârâtul C. a fost inclusă în titlul de proprietate ce i-a fost emis acesteia.
Față de dispozițiile legale, incidente în cauză, instanța a constatat faptul că acestea de-a lungul timpului au primit interpretări diferite, practica judiciară în perioada 1990 – 2000 fiind contradictorie .
Astfel, unele instanțe au pronunțat soluții, rămase definitive și irevocabile, prin care in situațiile ca cea în speță s-a considerat că, cumpărătorul construcției este îndreptățit la întreaga suprafață de teren compusă din curte și grădină aferentă construcțiilor respective indiferent de mărimea acestei suprafețe, așa cum exista la data încheierii contractului de vânzare cumpărare între părți, considerându-se că la acel moment prețul convenit de părți se referea la întreaga suprafață de teren și nu numai la o suprafață limitată, respectiv 250 m.p. cum este prevăzut în cauza de față, motivat de faptul că cvasi totalitatea cazurilor se înstrăina nu numai casa de locuit și construcțiile anexă ci, se înstrăinau și erau cuprinse în contract plantațiile de vii și pomi situate in grădinile respective, gardurile împrejmuitoare, așa încât au conchis aceste instanțe că voința reală a părților a fost aceea de înstrăinare a întregii suprafețe de teren și nu numai a acelei suprafețe de teren diminuate ca efect al dispozițiilor L. nr. 58/1974 care interzicea înstrăinarea printre acte între vii a terenurilor.
În aceeași perioadă, au fost și instanțe care din coroborarea dispozițiilor art. 4 și art. 8 din Decretul lege nr. 42/1990 au apreciat că s-ar deduce faptul că indiferent de suprafața de teren ce compuneau curtea și grădina unei case de locuit chiar și în situația in care în contractul de vânzare cumpărare a construcției era cuprins gardul împrejmuitor, plantațiile de pomi și vie din grădinile respective, suprafața de teren stabiliră prin decretul lege nr. 42/1990 ce-i urma să-i revină cumpărătorului locuinței nu putea să fie mai mare de 1000 m.p.
Față de această situație contradictorie existentă în perioada în care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în baza legilor fondului funciar, instanța a constatat că în mod legal pârâtele C. locală de fond funciar Gostavățu și C. jud.O. de fond funciar au atribuit acea suprafață de teren pârâtului C. I. O., așa încât nu constată nici o cauză de nulitate absolută parțială a titlului său de proprietate referitoare la suprafața de teren în litigiu și pentru care reclamanta solicită reconstituirea dreptului de proprietate.
Într-o altă ordine de idei, instanța a reținut și faptul că cu privire la această suprafață de teren de-a lungul timpului au existat mai multe procese între părți, procese ce s-au finalizat prin constatarea faptului că pârâtul C. O. I. era persoana îndreptățită la atribuirea acestei suprafețe de teren, chiar dacă aceste procese s-au bazat pe dispozițiile Legilor fondului funciar sau pe dreptul comun.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul C. O. I., instanța a respins-o, apreciind că deși este vorba despre un litigiu la care participă aceleași părți și are același obiect, în ceea ce privește cauza s-au mai exact motivarea in drept a acțiunii formulată de către reclamantă în celelalte procese s-a amintit și art.III lit.a. din Legea nr.169/1997 privitoare la cazurile de nulitate absolută a titlurilor de proprietate,acest lucru nu a fost invocat în mod direct, expresis verdis, așa cum s-a formulat în prezenta acțiune prin precizarea cererii introductive.
. de idei, în ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut și faptul că, așa cum rezultă din întâmpinarea formulată de pârâta C. locală de fond funciar Gostavățu, autorilor reclamantei le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren ce au deținut-o înainte de colectivizare, respectiv suprafața de 1,83 ha în care este cuprinsă și suprafața de 0,22 ha, teren intravilan, aflată în litigiu, dar această suprafață de teren a fost reconstituită pe alt amplasament în extravilan, așa încât reclamanta nu mai poate cere încă odată reconstituirea respectivei suprafețe de teren, legat și de faptul că potrivit Lg.18/1991, în vigoare la data reconstituirii dreptului de proprietate, dat fiind faptul că în zonele de șes nu era obligatorie reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.
Pentru aceste considerente, instanța a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de paratii C. O. I. si C. Locala de fond funciar Gostavatu.
De asemenea, s-a respins actiunea precizata formulata de reclamanta N. G. in contradictoriu cu paratii C. O. I., C. Locala de fond funciar Gostavatu, O. si C. Judeteana O. de fond funciar, privind constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._/15/17.X.1995, emis pe numele paratului C. I. O. I., in ceea priveste suprafata de 2268 mp, situata in T 43, P 97, precum si a actelor premergatoare acestui titlu de proprietate respectiv, Hotararea Comisiei Locale de fond funciar Gostavatu, Hotararea Comisiei Judetene O. de fond funciar si a proceselor-verbale de punere in posesie.
Impotriva setinței civile a formulat apel N. G., solicitând în temeiul art. 480 c.p.civ. admiterea apelului, casarea sentinței apelate iar în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată.
Prin precizarea depusă la termenul din 30.03.2105 apelanta reclamantă a înțeles să completeze obiectul acțiunii introductive în sensul că solicită și constarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1995 eliberat intimatului pârât C. O. I. în ce privește suprafața de 2268 mp. în T 43 P97, precum și constarea nulității absolute parțiale a actelor premergătoare eliberării acestui titlu.
Critică soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, instanța de fond făcând o greșit aplicare a legii, soluționând procesul fără a intra în judecata fondului și, totodată, fără a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită.
In continuare se arată că autorii D. St.M. și D. M. au vândut numiților C. O. I. și C. M. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1638/03.09.1982 imobilul compus din o casă și anexe gospodărești și teren aferent acestor construcții în suprafață de 250 mp. situat în . iar restul terenului în suprafață de 2200 mp. a trecut în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri conform legii 58/1974.
In ce privește punerea în posesie pe vechiul amplasament, apelanta arată că C. I. O. nu a făcut dovada cumpărării suprafeței de 2263 mp. teren intravilan.
P. comunei Gostavățu prin primar P. M. Ș. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de reclamanta Nedeiau G., ca neîntemeiat.
In motivare se arată că la data de 19.04.2007 prin sentința civilă nr. 1608 moștenitorii autorului D. Mihial, respectiv D. E., D. M. și N. G. au vândut numitului D. F. întreaga suprafață de teren reconstituită autorului D. M., cu moștenitorii menționați mai sus conform titlului de proprietate nr._/51 inclusiv suprafața de teren în cauză care le-a fost atribuită în extravilan dar pe alt amplasament, iar reclamanta N. G. din rea voință sau din neștiință omite să menționeze acest fapt, terenul respectiv intrând în circuitul civil.
Se menționează că potrivit certificatului de moștenitor nr. 56/05.07.2009 la care numitei N. G., în calitate de soră, îi revine întreaga masă succesorală, nu cuprinde bunuri situate pe raza comunei Gostavățu.
In dovedire, depune sentința civilă nr. 1608/19.04.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .
Intimatul pârât C. O. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut după procedura expres prevăzută de legea 18/1991, autorilor apelantei reclamante li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe un alt amplasament, voința reală a părților a fost aceea a vânzării cumpărării casei și terenului aferent gospodăriei și la data apariției fondului funciar intimatul pârât era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate fiind specialist agricol în comună.
Analizând apelul formulat, tribunalul constată că este nefondat.
Potrivit art. 2 din legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, retrocedarea terenului se face pe vechile amplasamente numai dacă acestea sunt libere, nu sunt atribuite legal altor persoane, adică să fie deținute în baza adeverințelor de proprietate sau chiar titluri de proprietate, care rămân valabile fără vreo altă formalitate.
În cauză apelanta reclamantă a solicitat suprafața de 2200 mp. aflată în continuarea imobilului casă și anexe gospodărești aparținând intimaților pârâți C. O. I. și C. M., apreciind că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1638/03.09.1982 aceștia au cumpărat imobilul compus din casă și anexe gospodărești și teren aferent acestor construcții în suprafață de 250 mp. iar diferența a trecut în proprietatea statului conform legii 58/1974.
Tribunalul apreciază că, în mod corect instanța de fond a reținut faptul că în anul 1990 a fost adoptat de către puterea legiuitoare decretul lege nr.42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii în care se arată că sunt și rămân în proprietatea foștilor cooperatori deținătorii locuințelor terenurilor aferente acestora compuse din curte și grădină, suprafața care nu trebuie să depășească 6000 mp., dispoziții preluate și în legea 18/1991 art. 23 și 24.
Față de aceste dispoziții legale nu se poate reconstitui apelantei dreptul de proprietate pe terenul aferent în continuarea casei pârâților, teren care revine, conform dispozițiilor de mai sus, acestora.
Pe de altă parte, apelantei reclamante și autorilor acesteia li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,22 ha. teren intravilan conform hotărârii Comisiei Județene O. nr. 5482/03.02.1993.
Potrivit adresei Ministerului Administrației și Internelor – Instituția Prefectului Județului O. (fila 62) în prezent dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,22 ha. teren este recunoscut pentru N. G. iar amplasamentul este stabilit pe alt loc decât vechiul amplasament, iar din cuprinsul adresei reiese că P. comunei Gostavățu a invitat-o să se prezinte pentru întocmirea actelor premergătoare eliberării titlului de proprietate de 0,22 ha. teren.
Considerând că instanța de fond a analizat cauza sub toate aspectele potrivit probatoriului administrat în cauză și soluționând fondul cauzei, tribunalul urmează să respingă apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă N. G., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. I., cu sediul în C., .. 16, Județul D., împotriva sentinței civile nr. 946/28.04.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte P. GOSTAVĂȚU - C. L. DE A. A L. FONDULUI FUNCIAR, P. O. - C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. FONDULUI FUNCIAR și cu intimatul pârât C. O., domiciliat în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Noiembrie 2015
Președinte, I. B. | Judecător, C. C. | |
Grefier, M. T. |
Red.IB
Tehnored.IM
Jf: Gh.D.
Ex.5/16.11.2015.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 222/2015. Tribunalul OLT | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 960/2015.... → |
|---|
