Partaj judiciar. Sentința nr. 1830/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1830/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 819/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 819/2015
Ședința de la 27 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelantul pârât P. F., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1830/18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă A.F. B. I., cu sediul în . și cu intimatele pârâte S. A. ,,L." și S. A. ,,U.", ambele cu sediul în ., având ca obiect - partaj judiciar.
Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2015, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 1830/18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a admis acțiunea, precizată formulată de reclamanta A.F. B. I. împotriva pârâților S. A. ,,L.", S. A. ,,U." și P. F..
S-a luat act că părțile renunță la partajarea clădirii poartă sediul clădire, clădire atelier mecanic și gard zootehnie.
S-a dispus partajarea clădirii DI, prin atribuire de loturi:
S-a atribuit lotul nr. 1 reclamantei A.F. B. I. compus din partea din clădire DI in suprafață de 100 m.p. situat între punctele AEFB din schița la raportul de expertiză având lățimea între punctele AB și EF de 12,55 m iar lungimea între punctele AE și BF de 8,22 m – 7232 lei.
Total valoare bunuri atribuite - 7232 lei
Are un drept valoric de - 7232 lei
S-a atribuit lotul nr.2 pârâtului P. F. compus din partea din clădire DI in suprafață de 200 mp situată între punctele EDCF din schița la raportul de expertiză având lățimea între punctele EF și DC de 12,15 m iar lungimea între punctele ED și FC de 16,45 m –_ lei.
Total valoare bunuri atribuite_ lei
Are un drept valoric_ lei
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul P. F. la 501 lei către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu cererea înregistrată la nr._ /06.11.2013 pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamanta A.F. B. I., a chemat in judecată pârâtii S. A. ,,L.", S. A. ,,U.", P. F., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună ieșirea lor din indiviziunea in care se află asupra bunurilor imobile, pentru care fiecare deține o cotă de 1/3 din dreptul de proprietate .
În motivarea acțiunii arată că la 5.04.2003 a dobândit cota de 1/3 din bunurile mobile și imobile pe care le-a cumpărat de la S. A. Prietenia Văleni și se află în indiviziune cu pârâții asupra acestor bunuri și anume: sediul clădire situată în ., clădire poartă, grup electrogen, gard zootehnie, clădire DI, clădire atelier, transformator sudură, strung, polizor, bormașină, vidanjă auto, cisternă auto, T. 445.
Precizează reclamanta că l-a chemat in judecată în calitate de pârât și pe numitul P. F. pentru că acesta deține cota de 2/3 din imobilul clădire DI care i-a fost vândută de celelalte două pârâte, conform facturii fiscale nr._/98.05.2005.
La 12.03.2014 reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că înțelege să solicite ieșirea din indiviziunea in care se află cu pârâții asupra clădirii DI, clădire poartă, gard zootehnice, sediu clădire și clădire atelier mecanic și a atașat adeverința nr. 664/14.03.2014, Protocolul din 01.01.1992 încheiat între fostul CAP Văleni și asociațiile agricole L., U. și Prietenia, publicația de vânzare la licitație pentru bunurile aparținând SA L. și SA U., procesul verbal din 17.03.2005, planul de amplasament al clădirii DI, rezoluția parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal din 25.04.2006 dată în dosarul nr.44/P/2006, procesul verbal din 02.03.2005, sentința civilă 2511/4.10.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul 3815(2005, procesul verbal din 2.03.2005, Protocolul 360/28.11.1991, factura fiscală nr._/9.05.2005, decizia nr. 72/16.02.2006 pronunțată de Tribunalul O. in dosar 7145/C/2005, sentința civilă 2015/5.07.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar 3443/2005.
Pârâtul P. F. a formulat întâmpinare la 17 dec.2013 solicitând instanței să admită acțiunea și să dispună ieșirea din indiviziune a părților in care se află asupra bunurilor imobile descrise în cuprinsul acțiunii, mai puțin clădirea DI pe care o deține în proprietate in totalitate.
Astfel, la data de 05.05.2005 în baza facturii fiscale nr._ a dobândit această clădire de la SA U. contra sumei de 45.500.000 Rol.
Cum această factură nu reprezenta titlul de proprietate ulterior prin sentința civilă nr.1785/3.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal s-a dispus că a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil .
De altfel, pârâta nu justifică cota de 1/3 din această clădire pentru că nu a depus la dosar înscrisuri in acest sens.
Pe de altă parte, pârâtul arată că și pentru celelalte bunuri respectiv gard împrejmuitor deține sentința civilă 2242/22.09.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal.
De aceea, a invocat lipsa calității procesuale pasive a societăților agricole L. și U. pentru că acestea nu mai dețin în proprietate imobilele asupra cărora se solicită ieșirea din indiviziune.
La 23.12.2013 pârâtul P. F. și-a completat apărarea invocând și lipsa calității sale procesuale pasive iar in subsidiar respingerea acțiunii reclamantei îndreptată împotriva lui ca neîntemeiată.
A precizat că prin sentința civilă 1785/3.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 2589//2005, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost admisă acțiunea promovată de către el in contradictoriu cu societățile agricole L. și U. Văleni și s-a constata că este proprietarul clădirii DI, fostă moară de uruit furaje animaliere, situată în ..
Prin urmare el este unicul proprietar al acestei clădiri conform facturilor fiscale nr._ și nr._/9.05.2005.
De aceea, consideră că nu are calitate de pârât în acțiunea formulată de reclamantă pentru că nu se află în indiviziune cu privire la acest imobil.
În apărare a atașat sentința civilă nr. 2442/29.09.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 4638/2005, sentința civilă nr. 1785/3.0.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal in dosar 2589/2005.
Prin încheierea din 5.03.2014 instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. F. și a pârâtelor SA L. și U., ca neîntemeiate, reținând că potrivit art. 32 N.c.p.c., una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile este și aceea a calității procesuale a părților, activă în cazul reclamantului și pasivă în cazul pârâtului.
Pe de altă parte, calitatea procesuală potrivit art. 36 N.c.p.c. rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție procesuală de fond, peremtorie și absolută și ca atare instanța este îndreptățită potrivit art. 248 N.c.p.c. să se pronunțe asupra excepțiilor ridicate de către pârât deoarece fac inutilă cercetarea în fond a cauzei.
Excepția lipsei calității sale procesuale este neîntemeiată deoarece reclamanta pretinde că este coproprietară asupra bunurilor ce fac obiectul acțiunii împreună cu pârâtele Soc.Agr.L. și Soc.Agr. U. fiecare deținând o cotă de 1/3 din dreptul de proprietate asupra acestor bunuri.
În același timp faptul că cele două societăți agricole nu sunt singurele coproprietare asupra bunurilor mobile și imobile ce formează obiectul acțiunii rezultă și din Protocolul nr. 360/28.11.1991, factura fiscală nr._/5.04.2003, Protocolul din 28.11.1991, procesul verbal din 02.03.2005.
Faptul că prin sentința civilă nr.1785/3.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal, in dosar nr. 2589/2005 s-a constatat că reclamantul este proprietarul clădirii D.I., fostă moară de uruit furaje animale sau asupra saivanului pentru oi, baie, ovine, pătul, grajd și anexe, precum și gardul împrejmuitor nu este de natură să impună concluzia lipsei calității sale procesuale pasive atâta timp cât în cauzele respective nu a figurat și reclamanta.
Având în vedere aceleași probe, instanța a constatat că neîntemeiată este și excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două societăți agricole, având în vedere că din probe rezultă că sunt singurele coproprietari ai acestor bunuri .
Examinând probele administrate in cauză, instanța a constatat pe fond, că acțiunea precizată de către reclamantă este întemeiată.
Astfel, așa cum rezultă din adeverința nr. 664/14.03.2014 a Primăriei Văleni și din Protocoalele din 28.11.1991 patrimoniul fostului CAP Văleni a fost predat în coproprietate, de către Comisia de lichidare către Societățile Agricole, U., L. și Prietenia Văleni, fiecare dobândind o cotă de 1/3 din dreptul de proprietate asupra bunurilor predate.
Printre aceste bunuri au făcut parte și clădirea DI, clădire poartă, gard zootehnice, sediu clădire și clădire atelier mecanic.
S. A. Prietenia, așa cum rezultă din factura fiscală nr._/5.04.2003 a înstrăinat cota sa de 1/3 din construcțiile menționate in acțiunea precizată, reclamantei AF B. I. pentru suma de 25.000.000 Rol ( fila 8).
De aceea, reclamanta a luat in calitate de succesoare cu titlul particular a vânzătoarei a devenit la rândul ei coproprietară asupra construcțiilor alături de celelalte două societăți agricole L. și U..
Este de menționat faptul că, așa cum susține și pârâtul P. F., Societățile Agricole L. și U. Văleni, singure au înstrăinat acestuia clădirea DI, fosta moară de uruit furaje animaliere compusă dintr-o încăpere situată în . sentința civilă 1785/3.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal a fost admisă acțiunea formulată de pârât și s-a constatat că P. F. este proprietarul acestei clădiri .
Această hotărâre judecătorească nu este obligatorie pentru reclamantă, pentru că potrivit art. 455 N.c.p.c. hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora, deci numai pentru pârâtul P. F. și celelalte două societăți agricole.
De asemenea, potrivit aceluiași text de lege hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât acestea din urmă nu fac, în condițiile legii, dovada contrară.
În speță, reclamanta a făcut însă dovada că deține cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra clădirii DI iar cota de 2/3 aparține într-adevăr numai pârâtului P. F..
În ceea ce privește celelalte clădiri, instanța a constatat că reclamanta și celelalte două societăți agricole pârâte se află în indiviziune fiecare deținând o cotă de 1/3 din dreptul de proprietate.
Pentru că părțile nu s-au înțeles asupra ieșirii din indiviziune prin bună învoială, iar pentru formarea loturilor sunt necesare operații de individualizare și evaluare, instanța, potrivit art.984 N.c.p.civ. prin încheierea nr.14/2.04.2014 Judecătoria Caracal, a admis în principiu acțiunea, precizată, fila 63, formulată de reclamanta A.F. B. I., împotriva pârâților S. A. ,,L.", S. A. ,,U.", și P. F., a constatat că reclamanta și pârâtul P. F. sunt coproprietari asupra clădiri DI situată în ., reclamanta cu o cotă de 1/3 iar pârâtul o cotă de 2/3.
A constatat că reclamanta și pârâtele SA L. și SA U. sunt coproprietare asupra: clădire poartă, gard zootehnice, sediu clădire, clădire atelier mecanic, fiecare cu o cotă de 1/3, imobile situate in ..
Pentru identificarea, evaluarea și a formularea de propuneri de lotizare în natură a desemnat, conform acordului părților pe expertul C. D..
La termenul de judecată din 18 iunie 2014 părțile au solicitat instanței că renunță la partajarea clădirii poartă sediul clădire, clădire atelier mecanic și gard zootehnie.
Cererea este întemeiată, având în vedere că unul dintre principiile care guvernează desfășurarea procesului civil este și acela al disponibilității potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.( art.9 al.2 N.c.p.c.).
Pentru aceste considerente, instanța a luat act de renunțarea părților.
În ceea ce privește partajarea clădirii DI, instanța a constatat că părțile nu au căzut de acord cu privire la ieșirea din indiviziune.
Ori, potrivit art. 983 N.c.p.c. dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție, instanța a stabilit bunurile supuse împărțelii și a facut împărțeala în natură, la formarea și atribuirea loturilor, s-a avut în vedere și acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
În raport de aceste criterii, instanța a atribuit lotul nr.1 reclamantei AF B. I. compus din partea din clădire DI in suprafață de 100 m.p. situat între punctele AEFB din schița la raportul de expertiză având lățimea între punctele AB și EF de 12,55 m iar lungimea între punctele AE și BF de 8,22 m – în valoare totală de 7232 lei în raport de cota de 1/3 atribuită iar lotul nr.2 s-a atribuit pârâtului P. F. compus din partea din clădire DI in suprafață de 200 mp situat între punctele EDCF din schița la raportul de expertiză având lățimea între punctele EF și DE de 12,15 m iar lungimea între punctele ED și FC de 16,45 m in valoare de_ lei, având în vedere că din raportul de expertiză tehnică rezultă că a achiziționat și cotele de 1/3 ce le reveneau pârâtelor SA L. LI SA U..
Impotriva sentinței a declarat apel pârâtul P. F., care a arătat că instanța a atribuit în natură în cote de 1/3, respectiv 2/3m din imobilul clădire DI în baza probei cu înscrisuri administrate în cauză, apreciind că reclamanta ar fi făcut dovada că este proprietara cotei de 1/3 din clădire, fără să țină seama că prin sentința civilă nr. 1785 din 03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea formulată și a constatat că este unic proprietar.
De asemenea, arată că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză care a individualizat imobilul și s-a executat și o schiță a imobilului asupra căruia s-a solicitat ieșirea din indiviziune.
Atât în concluziile de la IAP cât și în concluziile pe fondul cauzei, apărătorul său a solicitat în cazul în care instanța va constata că imobilul se află în coproprietate să-i fie atribuit în natură imobilul, urmând să plătească sultă către reclamantă deoarece pe latura de est a imobilului, în continuarea lotului nr.1, care a fost atribuit în natură reclamantei, se află proprietatea sa, acest lot fiind practic între cele două proprietăți ale sale, iar relațiile dintre el și B. I. fiind permanent conflictuale.
Se solicită casarea sentinței atacate și reținerea cauzei în vederea judecării și modificarea sentinței atacate prin atribuirea clădirii în lotul său, urmând să plătească sultă reclamantei intimate iar în subsidiar casarea sentinței pronunțată de Judecătoria Caracal și trimiterea cauzei în vederea rejudecării.
In drept își întemeiază apelul pe dispoz. art. 466-482 C.p.civ.
AF B. I. a formulat întâmpinare împotriva apelului declarat de apelantul pârât P. F., în contradictoriu cu acesta și intimatele pârâte S. A. L. și S. A. U., solicitând respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
Apreciază că principalul motiv de apel al pârâtului apelant este acela că nu i s-a dat în lot întreaga clădire, urmând ca el să plătească sultă.
Consideră ca nefondat acest motiv de apel și apreciază că instanța în mod corect a stabilit că trebuie să primească în natură cota ce i se cuvine fiecăruia.
Invederează instanței că a cumpărat o anumită cotă dintr-un imobil și nu o sultă și chiar a folosit acest imobil imediat după cumpărare, după care a intrat cearta între cei doi.
În drept, invocă prevederile art. 728 C.civ., art. 942, 962, 969 și 974 C.civ. și legea nr. 36/1991 privind societățile agricole art.205, 205 N.C.p.civ.
Analizând apelul formulat, tribunalul constată că este nefondat.
În ce privește faptul că prin sentința civilă nr. 1785/03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea formulată de P. F. în calitate de reclamant și s-a constatat că este unic proprietar al clădirii DI, tribunalul apreciază că hotărârile pronunțate în cazul acțiunilor în constatare nu sunt susceptibile de executare silită și nu pot constitui titluri executorii, deoarece prin intermediul acestor acțiuni nu se poate solicita constatarea unei situații de fapt, ci numai a unui drept.
In cauza de față intimata reclamantă a făcut dovada că deține cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra clădirii DI iar cota de 2/3 aparține apelantului pârât P. F..
Potrivit art. 983 N.C. pr.civ. dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii și va face împărțeala în natură iar la formarea și atribuirea loturilor urmând să aibă în vedere și acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
Față de aceste prevederi legale, instanța potrivit art. 984 N,.C.p.civ. prin încheierea nr. 14/2.04.2014 a admis în principiu acțiunea formulată de reclamanta AF B. I. împotriva pârâților S. A. „L.” și S. A. „U.” și P. F., a constatat că reclamanta și pârâtul P. F. sunt proprietari asupra clădirii DI în cote de 1/3 iar pârâtul o cotă de 2/3.
Se apreciază că instanța de fiind în mod corect a procedat la atribuirea loturilor în cotă de 1/3 și respectiv 2/3, având în vedere dispoz. art. 983 și 984 N.C.pr.civ. precum și faptul că s-a dovedit în cauză că fiecare parte a cumpărat cotele de mai sus, iar instanța de fond în mod corect și legal a apreciat că bunul este comod partajabil în natură.
Pentru aceste considerente, apelul va fi respins ca nefondat.
Se va respinge cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată deoarece nu a fost depusă chitanța privind onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul pârât P. F., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1830/18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă A.F. B. I., cu sediul în . și cu intimatele pârâte S. A. ,,L." și S. A. ,,U.", ambele cu sediul în ., ca nefondat.
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința, azi 27.10.2015.
Președinte, I. B. | Judecător, I. M. | |
Grefier, M. T. |
Red.IB
Tehnored.IM
Jf:I.R.
Ex.5/9.11.2015.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 625/2015. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 749/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
