Pretenţii. Decizia nr. 1017/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1017/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 1017/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1017/2015
Ședința publică de la 14 Decembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător O. M. P.
Grefier R. I. T.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. C. J. De U. C., împotriva sentinței civile nr. 406/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu se prezintă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că este primul termen, apel motivat, DGASPC O., reprezentant legal al minorului B. V. a formulat întâmpinare, solicitând și judecarea în lipsă, nu s-a depus răspuns la întâmpinare, după care,
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității apelului și reține cauza spre deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia la data de 05.03.2015, sub nr._ reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a solicitat obligarea pârâtului B. V. la plata sumei de 2.519,98 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul a fost internat in perioada 19.02._12, în secția de chirurgie infantila a spitalului, beneficiind de servicii medicale, contravaloarea zilelor de spitalizare fiind 2.519,98 lei, suma ce nu a fost achitata.
A mai arătat reclamantul că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art 998 si art 999 C civ, precum si conditiile prev de art 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. În acest sens, reclamanta a rătat că potrivit dispozițiilor de mai sus persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspuns potrivit legii și au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efectiv ocazionate de asistența medicala acordata.
De asemenea, reclamantul că acesta în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat de la persoanele care datoreaza debitul reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistența medicala acordata întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat nu se suporta din fondul asigurarilor sociale de sanatate astfel încât spitalul trebuie sa deconteze Casei de Asigurari de Sanatate cheltuielile de spitalizare de la persoanele vinovate.
Totodată, reclamanta a arătat că din culpa beneficiarului îngrijirilor medicale nu a fost stabilita persoana a cărei fapta proprie ar fi produs vatamarea acesteia astfel încât cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul serviciilor medicale.
S-a menționat totodată că debitul solicitat reprezintă o creanță fiscală în condițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 coroborat cu art. 21 din Codul de procedura fiscala, iar termenul de prescripție al dreptului la acțiune este de 5 ani și începe să curgă de la 01 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept conform art. 131 Cpf, întrucât debitul are natura unei creanțe bugetare, creanță ce potrivit Codului fiscal constă în impozite, taxe, contribuții amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora.
Având în vedere că paratul nu a achitat cheltuielile de spitalizare,reclamantul a solicitat admiterea actiuniii asa cum a fost formulata.
La data de 04.05.2015, Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului O., a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, arătând ca paratul este minor si fata de acesta dupa externarea din spital, prin dispoziția nr. 1482/27.02.2012 s-a instituit măsura speciala de protecție a plasamentului in regim de urgenta la Casele de tip Familial Sf E. Corabia iar prin sentinta civila nr. 55/21.03.2012 pronunțata de Tribunalul O. drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului s-a dispus a fi exercitate de Seful Caselor de tip familal Sf E. Corabia.
S-a mai arătat ca DGASPC O. a solicitat Postului de Politie O. prin adresa nr._/SEI/24.02.2012 sa interprinda demersurile legale cu privire la cercetarea numitului B. S., tatal minorului.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecătoria Corabia, cu nr. 212/P/2012 s-a dispus punerea in mișcare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului B. S., pentru savarsirea infractiunii de rele tratamente aplicate minorului si loviri si alte violente.
Prin sentinta penala nr. 120/18.07.2013 pronunțata in dosarul nr._, rămasa definitiva la data de 09.08.2013 s-a dispus printre altele si admiterea acțiunii parții civile S. C. Județean de U. C. prin obligarea inculpatului B. S. la plata sumei de 2519,98 lei, către aceasta, astfel incat aceasta suma in mod nejustificat este solicitata in dosarul nr._ .
Pentru aceste motive, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului O. a solicitat respingerea cererii întrucât aceasta a fost greșit îndreptata împotriva minorului B. V..
Atașat au fost depuse înscrisuri ( f. 16- f. 29).
La termenul din data de 05.05.2015 nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat a acordat cuvântul parților prezente pe excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului si a rămas in pronunțare pe aceasta excepție.
Prin sentința civilă nr. 406/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului B. V..
S-a respins cererea formulata de creditoarea S. C. J. de U. C., in contradictoriu cu paratul B. V., reprezentat de M. N., sef serviciu la C.T.F Sfanta E. Corabia, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că in perioada 19.02._12 paratul B. V., a fost internat la secția Chirurgie si Ortopedie Pediatrica a Spitalului C. de U. C., unde a beneficiat de îngrijiri medicale, costul total al îngrijirii de care a beneficiat fiind de 2.519, 98 lei, potrivit decontului de cheltuieli depus de reclamanta la dosar.
Leziunile pentru care minorul a fost internat medical, au fost produse de tatăl acestuia, respectiv numitul B. S., împrejurare ce rezulta din sentința penala nr. 120/18.07.2013 pronunțata de Judecătoria Corabia in dosarul nr._, prin care acesta a fost condamnat pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului si loviri si alte violente.
Prin aceeași sentința, instanța s-a pronunțat si pe latura civila cu privire la pretențiile reclamantei S. C. Județean de U. C., care s-a constituit parte civila cu suma de 2.519,98 lei, in sensul ca acestea au fost admise, inculpatul B. S., tatăl minorului, fiind obligat la plata acestora.
F. de aceasta situatie de fapt, instanța a constatat ca una din condițiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existența calității procesuale pasive.
Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Potrivit dispozițiilor art.9 și art. 194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligația de a preciza prin cererea de chemare în judecată, obiectul cererii sale și motivarea în fapt și în drept a acesteia.
Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligația de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât și de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
În art.3l3 alin.1 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, se arată că, „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, iar, la aliniatul 2, din același articol, stabilește că furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.
Acest text de lege stabilește clar, care sunt persoanele împotriva cărora furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta în vederea recuperării cheltuielilor efective ocazionate de asistența medicală acordată, fiind vorba despre acele persoane care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, fără să prevadă și posibilitatea furnizorilor de servicii medicale de a se adresa în anumite condiții împotriva persoanelor vătămate.
Mai mult decat atat, in condițiile in care prin sentința penala nr. 120/18.07.2013 pronunțata de Judecătoria Corabia in dosarul nr._ s-a stabilit ca persoana care trebuie sa achite contravaloarea serviciilor de îngrijire medicala acordate minorului B. V., este tatăl acestuia, respectiv B. S. si cum prin rămânerea definitiva a acestei sentințe, obligatia numitului B. Stelain de a achita reclamantei suma de 2.519,98 lei a intrat sub puterea lucrului judecat, instanța apreciază ca excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului B. V., invocata de Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului O., este întemeiata, astfel ca va fi admisa.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul S. C. Județean de Urgență C., prin care solicită admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și pe cale de consecință obligarea pârâtului la plata sumei de 2334,14 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate acestuia.
În motivare apelului, reclamantul arată că, având în vedere dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuieli efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.
Precizează apelantul că spitalul în calitate de furnizor de serviciu medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia, cheltuielile de spitalizare pentru agresiuni, accidente rutiere, accidente de muncă și boli profesionale, nu se suportă din fondul asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât spitalul trebuie să deconteze casei de asigurări de sănătate cheltuielile de spitalizare de la persoanelor vinovate.
Apelantul consideră că cel obligat la repararea prejudiciului este persoana care prin fapta proprie a produs o vătămare sănătății altei persoane.
Având în vedere faptul că pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar spitalul a efectuat cheltuieli și a asigurat asistență medicală pârâtului, este evident că S. C. Județean de Urgență C. a suferit o diminuare a patrimoniului, fără ca pentru aceasta să existe o justă cauză.
Astfel, la baza diminuării patrimoniului a stat atitudinea pârâtului care nu a făcut demersurile legale pentru a identifica persoana culpabilă și nu a înțeles să solicite tragerea la răspundere a celui care l-a accidentat/agresat, iar spitalul se află în imposibilitatea de a cunoaște făptuitorul.
Ținând cont de dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,,pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale casei de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, iar spitalul în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul Național de Asigurări de Sănătate’’.
Menționează apelantul că sumele ocazionate de unitățile sanitare cu serviciile medicale acordate pacienților victime ale accidentelor de circulație/agresiunilor, trebuie recuperate de furnizorii de servicii medicale, în speță, S. C. Județean de Urgență C. și restituire către Casa de Asigurări de Sănătate D., de la persoanele care datorează debitul.
Concluzionând, apelantul reclamant arată că nu deține date sau documente privind persoanele care au produs fapta, decât evidența persoanelor spitalizate.
A menționat apelantul reclamant că în baza art. 30 din OUG nr. 80/2013, sunt scutiți de obligația achitării taxei de timbru, fiind instituție publică iar suma solicitată constituind venit public.
Din oficiu, instanța a invocat excepția tardivității apelului.
Analizând cu precădere, în conformitate cu art. 248 alin. l C.p.c., excepția de procedură, peremptorie, a tardivității, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 468 alin. 1 C.p.c., termenul de apel este de 30 zile de la comunicarea hotărârii.
În conformitate cu dispozițiile art. 185 C.p.c., când un drept procesual trebuie executat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului,în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 C. este un termen procedural imperativ, legal și absolut și se calculează conform art. 181 alin 1 pct 2 C.p.c., astfel încât se socotește pe zile libere, neintrând în calcul ziua în care începe să curgă și ziua în care se împlinește.
Raportând cele de mai sus la speța de față, tribunalul observă că hotărârea pronunțată de judecătorie a fost comunicată apelantului reclamant la data de 08.06.2015, iar apelul a fost înregistrat la Judecătoria Corabia la data de 13.07.2015, cu depășirea termenului de 30 de zile prescris de art. 468 alin. 1 C.p.c.
În aceste condiții, declararea apelului încalcă normele de procedură concepute de legiuitor pentru efectuarea acestui act de procedură, pentru care sancțiunea legală este respingerea sa ca tardiv formulat.
Pentru considerentele expuse, tribunalul va admite excepția tardivității și va respinge ca tardiv formulat apelul declarat de apelantul petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității, invocată din oficiu.
Respinge apelul civil declarat de apelantul reclamant S. C. J. De U. C., cu sediul în C., ., jud. D. împotriva sentinței civile nr. 406/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. V., domiciliat în com. O., ., jud. O., având ca obiect pretenții, ca tardiv.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Decembrie 2015.
Președinte, D. S. | Judecător, O. M. P. | |
Grefier, R. I. T. |
Red OMP
Tehnored MS
Ex. 4/21.01.2016
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 4/2014. Tribunalul OLT | Anulare act. Decizia nr. 235/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
