Contestaţie la executare. Decizia nr. 500/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 500/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 20541/281/2012
ROMÂNIA | |
TRIBUNALUL PRAHOVA | |
SECȚIA I CIVILĂ | |
Dosar nr._ | |
DECIZIA CIVILĂ Nr. 500 | |
Ședința publică din data de 22 martie 2013 | |
Președinte: | L. C. D. |
Judecători: | A.-M. L. |
C. R. | |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatoarea ., cu sediul în Ploiești, ., nr. 2, ., ., împotriva sentinței civile nr._/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA – DGFP, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova.
Cererea de recurs a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100,00 lei conform chitanței . nr._/12.12.2012 și timbru judiciar în valoare de 1,00 leu, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata a formulat întâmpinare prin care solicită judecarea cauzei în lipsă în baza prevederilor art. 242 alin. 2 c.pr.civ., după care,
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 22.05.2012 sub nr._, contestatoarea S.C G. 200 S.R.L Ploiești a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.
În motivarea acțiunii contestatoarea arată că în data de 03. 05.2012, a primit prin posta un plic de la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generala Prahova care conținea DECIZIA 2643/02.05.2012 de instituire a masurilor asigurătorii, act emis la data de 02.05.2012, decizie prin care se instituie un sechestru asupra bunurilor societății G. 200 SRL si in care se prezintă faptul ca exista suspiciune asupra unor obligații fiscale ale ..R.L in suma 43.608.157 lei.
A susținut administratorul societății că a aflat de la fiica sa că a fost chemat, la un control fiscal cu toate actele societații, iar aceasta pentru a-i menaja sănătatea, nu l-a solicitat si implicat personal, ea fiind persoana care a prezentat intimatei unele acte, alături de alte acte aflate la DNA si la Garda Financiara.si care acte au ajuns in final cu toate la Direcția de Finanțe Prahova.
Totodată a învederat că in urma cu un an a fost chemat ca martor la Politie si DNA, pentru ca numita A. M., fosta contabila a societății, la care au rămas actele societății, stampila si alte acte semnate de aceasta a fost cercetata penal pentru afaceri cu cereale făcute cu niște turci din Contanta, utilizând firma . Ploiești, fara acordul sau știința sa.
A arătat acesta că a dat si o declarație la notariat pe proprie răspundere, ca nu stiu nimic de afacerile cu cereale dintre mai multe firme cu care societatea G. SRL figurează ca ar avea relații de vreun anume fel. Dupa primirea Deciziei 2643/02.05.2011, a constatat că societatea . Ploiești ar avea o datorie fiscala de 10 miloane de euro privind TVA, datorie acumulata in 2 ani, ceea ce este - o eroare materiala sau un calcul greșit pe fond, având in vedere faptul ca documentele au fost colectate la Direcția de Finanțe Prahova din toate partile de unde au fost solicitate si trimise -DNA,Garda Financiara, Politie- la momentul cand aceste instituții făceau ancheta in cazul A. M. - fara ca actele sa fie puse corect cap la cap - cronologic si sistematic - pentru a fi corect interpretate de către controlul fiscal.
In acest sens, in Decizia contestata se prezintă faptul ca . si . nu ar fi plătitoare de TVA si ca nu ar avea cod de TVA intern si inregistrare TVA intracomunitara, aspect neștiut si neluat in seama de Fisc deoarece nu a avut aceste documente, insa aceste documente exista si sunt anexate la prezenta contestație, presupusa lipsa a lor fiind motivul pentru care datoria fiscala de plata TVA ar cădea exclusiv in sarcina . si nu in sarcina celorlalte societăți. In fapt, in Decizia 2643/02.05.2012, nu se face nici o precizare despre un titlu executoriu care sta la baza Deciziei, iar in cuprinsul Deciziei se face referire clara in josul paginii a 2-a ca s-au făcut estimări ale obligațiilor si nu calcule precise, deoarece Controlul Fiscal nu a avut toate documentele si ca oricum se incheiase procesul-verbal nr. 5917 inca din data 03.08.2011, trimis la P. de pe langa Tribunalul Prahova, nemaifiind astfel solicitate si alte documente probatorii necesare unui control fiscal sistematic .
Se menționează in Decizie sume contradictorii si diferite fata de aceeași data cronologica, nefiind menționat nici un titlu executoriu ca temei si baza legala a Deciziei, nici ca acesta ar fi emis de P., de instanța ori de fisc, ceea ce face ca aceasta Decizie sa apară pentru o suma total eronata si absurda, dar mai ales fara temei si fara justificarea clara si fara echivoc a sumelor descrise pe parcursul formulării si motivării Deciziei.
În drept au fost invocate prevederile art.399 C.pr.civila, art. 129, art. 172, art. 173 și art. 174 C. proc fiscală.
În dovedire s-au atașat înscrisuri.
La data de 19.06.2012 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate.
În motivarea cererii s-a arătat că în vederea efectuării inspecției fiscale, organele de control s-au deplasat in data de 12.07.2011 la sediul social declarat al societății, insa nici un reprezentant al acesteia nu a fost găsit locație, drept pentru care, in baza art. 50 din Codul de procedura fiscala s-a solicitat administratorului prezentarea cu actele si documentele necesare efectuării controlului la sediul DGFP Prahova.
Întrucât nu a dat curs invitației, iar contribuabilul nu funcționa la sediul declarat, s-a întocmit referat cu propunerea de includere a societății pe lista contribuabililor inactivi.
Totodată, având in vedere faptul ca nu au fost puse la dispoziția organelor de control documentele de evidenta contabila si exista pericolul ca eventualele sume de plata ce pot rezulta in urma inspecției fiscale sa nu poată fi recuperate, s-a procedat, la estimarea obligațiilor fiscale de plata datorate bugetului general consolidat al statului, intocmindu-se procesul verbal nr. 5917/01.08.2011. Astfel, prin actul de control menționat, au fost estimate obligații suplimentare reprezantand TVA de plata in suma de 10.039.158 lei, ca urmare in principal a neacordarii la control a dreptului de deducere pentru achizițiile de la ., pentru care exista suspiciunea ca nu sunt reale.
Aferent sumelor suplimentare au fost calculate accesorii in suma de 2.219.774 lei.
Întrucât conform art. 2.1 lit) c din Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 2605/2010, urma sa fie stabilite obligații fiscale cu ocazia acțiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere, pentru obligațiile fiscale estimate prin procesul verbal au fost instituite masuri asigurătorii - Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 5917/03.08.2011. Urmare a verificării efectuate asupra actelor si documentelor prezentate la control (de fiica administratorului) s-au constatat următoarele: Desi obiectul principal de activitate declarat al societății il constituie „Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale si nerezidentiale”, potrivit certificatului constatator eliberat in data de 13.05.2010, societatea si-a completat obiectul de activitate cu „comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor si tutunului neprelucrat .
De asemenea, asa cum rezulta din Certificatul de înscriere mențiuni nr._/26.11.2009 emis de ORC Prahova, societatea si-a suspendat temporar activitatea incepand cu data de 12.05.2009, aceasta fiind reluata la data de 03.05.2010.
Desi de la înființare societatea nu a desfășurat activitate semnificativa (2000 - august 2010), încăpând cu luna septembrie 2010 si pana in luna februarie 2011 ( in numai 6 luni ), societatea a înregistrat in conturile de venituri suma totala de_ lei, suma înscrisa . 318 facturi emise de un singur beneficiar, respectiv . Constanta.
Pentru a justifica proveniența cerealelor si produselor agricole înscrise facturile de livrare, societatea a evidențiat la rândul sau facturi emise de trei furnizori din orașul Voluntari, județul Ilfov. ( ., ., .), toti cu un comportament fiscal inadecvat, valoarea totala a acestor facturi fiind de_ lei, din care TVA 32.806.890 lei.
Din documentele puse la dispoziție de organele de cercetare penala a rezultat ca societatea nu deține baza materiala pentru desfășurarea unei activitati de o asemenea amploare, nici personal salariat specializat si nici diponibilitatile bănesti necesare.
Din analiza rulajelor conturilor bancare, pe măsura ce incasa sumele de la . Constanta, acestea erau virate in conturile deschise de cele trei societăți furnizoare.
Astfel, din verificarea efectuată a reieșit că întreaga cantitate de cereale înscrisa de societate in facturile de livrare catre . Constanta a avut ca loc de încărcare, potrivit CMR-urilor atașate la facturile de livrare, locații din Bulgaria, iar loc de descărcare Barter Port Operator Agigea, firmele înscrise in aceste documente ., ., ., . ) fiind incluse doar scriptic in circuitul mărfurilor. Conform documentelor puse la dispoziție de organele de cercetare penala, a reieșit că cerealele si produsele agricole înscrise in facturile emise de . către . Constanta au ca documente de proveniența facturi emise de cei trei furnizori sus menționați, din care reiese ca mărfurile au fost achiziționate din Bulgaria de aceștia, iar TVA aferenta acestor achiziții intracomunitare a fost declarata in deconturile de TVA atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata; taxa datorata pentru livrările efectuate de acești furnizori către petenta a fost anulata prin declararea de achiziții de pe plata interna la nivelul achizițiilor intracomunitare, acestea fiind de fapt fictive si înregistrate doar in scopul diminuării taxei de plata;
În circuitul mărfurilor provenind de la furnizorii din Bulgaria pana la beneficiarul final . Constanta au fost incluse cele trei societăți furnizoare din Voluntari, fapt ce a permis crearea unei TVA deductibile la beneficiar, diminuând astfel TVA datorată pentru livrările ulterioare efectuate de acestea
Din verificarea efectuata s-au stabilit diferente suplimentare in valoare totala de 43.608.157 lei, din care 32.822.629 lei TVA. 5.862.134 lei majorari de întârziere si 4.923.394 lei penalități de întârziere.
Intimata a arătat că în temeiul art. 129 alin. 2 din Codul de procedură fiscală, având în vedere că s-a constatat existența pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire ori să iși ascundă sau să își risipească averea, precum și cuantumul sumei estimate, s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii. Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cadrul efectuării de controale.
În ceea ce privește pericolul de sustragere, s-a arătat faptul că aprecierea acestui pericol, nefiind restricționată prin criterii legale limitative, a avut în vedere o multitudine de aspecte obiective și certe, pe care organele de control le-au constatat cu ocazia verificărilor.
Organele de control fiscale au avut în vedere atât conduita societății din
timpul verificării, cât și amploarea controlului efectuat și cuantumul
semnificativ al sumei de plată.
Urmare administrării probei cu înscrisuri, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr._/24.10.2012 prin care a respins contestația ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
P. decizia nr. 2643/02.05.2012 au fost instituite măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societății contestatoare ca urmare a stabilirii unor obligații de plată suplimentare față de sumele estimate inițial de organele de inspecție fiscală din cadrul A.I.F. Prahova prin Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 5917/03.08.2011 întocmită pentru suma de 12.258.932 lei, reprezenînd diferențe suplimentare în ceea ce privește TVA.
În motivarea deciziei se arată că din verificarea efectuata s-au stabilit diferente suplimentare in valoare totala de 43.608.157 lei, din care 32.822.629 lei TVA. 5.862.134 lei majorari de întârziere si 4.923.394 lei penalități de întârziere.
Conform art. 129 din O.G. nr. 92/2003 “Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
(3) Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.”
Ulterior emiterii deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, în data de 14.06.2012 a fost emis titlul executoriu pe numele societății contestatoare prin care se stabileau în sarcina acesteia obligații de plată in valoare totala de 43.608.157 lei, din care 32.822.629 lei TVA. 5.862.134 lei majorari de întârziere si 4.923.394 lei penalități de întârziere.
Potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus, această măsură poate fi luată chiar anterior emiterii titlului executoriu, cum este cazul în speță.
Contestatoarea invocă o . neregularități ale deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii care vizează mai ales aspecte de fond ce țin de conținutul titlului executoriu. (contestă că ar datora această sumă de bani arătând că e o eroare materială)
Contestatoarea a fost citată cu copie de pe titlul executoriu și cu mențiunea „dacă înțelege să precizeze cererea de chemare în judecată”, în sensul de a solicita desființarea titlului executoriu emis în cauză, contestatoarea rămânând în pasivitate la interpelarea instanței. În aceste condiții, instanța nu poate încălca principiul disponibilității și nu se poate substitui părții în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, aceasta solicitând anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.
Instanța constată că decizia de luare a măsurilor asigurătorii a fost legal luată și temeinic motivată de către intimată. (aceasta arată că au avut în vedere atât conduita societății din timpul verificării, cât și amploarea controlului efectuat și cuantumul semnificativ al sumei de plată), iar reclamanta nu a dovedit o situație de fapt contrară celei reținute de intimată deși îi incumba sarcina probei pe acest aspect, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 C. Civ, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Ploiești, în termen legal a declarat recurscontestatoarea, susținând că aceasta este netemeinică și nelegală, dispozitivul său privind o . aspecte despre care aceasta nu are cunoștință și care se regăsesc în întâmpinarea formulată de către intimată.
În continuare, contestatoarea a menționat că reiterază susținerile de la judecata de fond și își menține afirmația că toate operațiunile comerciale derulate de societate nu îi pot fi imputabile până la o eventuală soluție a organelor de cercetare penală, cercetare aflată în curs, simpla înșiruire de sume fără o susținere scriptică fiind pur teoretică și care nu se poate finaliza într-o executare ce până la final s-ar putea dovedi nejustificată.
Mai mult, a precizat recurenta-contestatoare că în situația în care s-ar constata că nu are nicio implicare în operațiunile despre care se face vorbire în întâmpinarea intimatei, prin aceste măsuri asigurătorii s-ar crea un prejudiciu important societății, bazat strict pe susțineri teoretice.
În raport de aceste considerente, a conchis recurenta-contestatoare că se impune admiterea recursului și rejudecarea cauzei pe fond, urmând ca instanța să analizeze în ce măsură s-ar fi putut conforma unui act administrativ care nu îi este opozabil, iar pe cale de consecință, în situația în care se va da curs solicitării sale, să se anuleze și actele de executare subsecvente acestuia.
În drept, recursul a fost întemeiat pe art. 304 și urm. cod proc civila.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 08.01.2013.
Intimata, legal citată, la prima zi de înfățișare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În esență, critica adusă sentinței recurate de către contestatoare vizează greșita însușire, de către judecătorul fondului, a susținerilor făcute de intimată în întâmpinare, precizând că operațiunile comerciale derulate nu-i pot fi imputabile până la o eventuală soluție a organelor de cercetare penală, cercetare aflată în curs, simpla înșiruire de sume fără o susținere scriptică fiind pur teoretică și neputându-se finaliza.
Această susținere a contestatoarei se observă că nu este fondată, întrucât:
Potrivit art.129 alin.2 din OG 92/2003 rep., „se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”.
Rezultă, deci, că pentru a se justifica instituirea acestei masuri, intimata trebuie să dovedească existența pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul.
Intimata a înțeles să facă această dovadă prin cuantumul mare al obligațiilor fiscale estimate (43.608.157 lei), rezultate în principal ca urmare a neacordării dreptului de ducere pentru achizițiile de la . și ., pentru unele dintre acestea existând suspiciunea că nu sunt reale.
Potrivit art. 6 din OG 92/2003 rep., organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză, aprecierea acestei situații fiscale asupra căreia urmează a lua o decizie, făcându-se în urma stabilirii situației de fapt relevante din punct de vedere fiscal prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege (art. 6.1 din Normele Metodologice de aplicare a O.G. 92/2003).
În speță, tribunalul constată că amploarea controlului desfășurat, conduita societății din timpul verificării și cuantumul mare al obligațiilor fiscale estimate sunt criterii de apreciere a pericolului sustragerii, risipirii sau ascunderii patrimoniului, astfel că măsura asigurătorie instituită în sarcina recurentei-contestatoare este pe deplin justificată.
Concluzionând, constatând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr._/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, tribunalul va respinge recursul declarat împotriva acesteia de către contestatoare ca fiind nefondat și va lua act că nu se solicită obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea ., cu sediul în Ploiești, ., nr. 2, ., ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA – DGFP, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.03.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. C. D. A. M. L. C. R.
Grefier,
E. M.
operator date cu caracter personal 5595
red./tehnored. A.M.L.
2 ex/21.05.2013
Jud. fond F. I. M. – Judecătoria Ploiești
| ← Pretenţii. Hotărâre din 22-03-2013, Tribunalul PRAHOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 363/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
