Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 183/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 183/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 28836/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.183
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTORI - A. G. H.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant D. N. G., domiciliat în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/8.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. G. domiciliată în comuna Brazi, ., ., județul Prahova și autoritățile tutelare C. L. PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova și C. L. BRAZI cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul reclamant reprezentat de avocat T. E. L. și intimata pârâtă personal și asistată de avocat D. C., lipsind autoritățile tutelare.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5,00 lei conform chitanței . nr._ si timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentului reclamant depune la dosar împuternicire avocațială, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente căii de atac exercitate în prezenta cauză.
Apărătorul intimatei pârâte depune la dosar împuternicire avocațială precum și adeverința nr.60/28.01.2013 eliberata de Școala Gimnazială Brazi, un exemplar al acesteia comunicând și părții adverse.
Reprezentantul recurentului reclamant având cuvântul, arată că acest înscris, respectiv adeverința depusă la dosarul cauzei de către intimata pârâtă, există și la dosarul de fond.
Apărătorul intimatei pârâte, având cuvântul, arată că adeverința depusă la acest termen de judecată, este un înscris eliberat la data de 28 ianuarie 2013, iar hotărârea atacată s-a pronunțat în luna octombrie 2012.
Părțile prezente, prin apărători, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având in vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul recurentului reclamant, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul stabilirii provizoriu a domiciliului minorului D. M. G. și nu a minorului D. M. G., la recurentul-reclamant până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._/281/2012 al Judecătoriei Ploiești.
Consideră că nu se poate avea in vedere urgența cererii formulată de pârâtă prin cererea reconvențională, neputând fi admisă cererea pe motivul urgenței; recurentul nu a invocat niciodată motivul că minorul nu ar avea condiții optime la mamă, astfel cum in mod greșit a reținut prima instanță. Principalul motiv care a stat la baza cererii formulate de reclamant a fost imposibilitatea de a avea legături personale cu minorul datorită refuzului pârâtei, fiindu-i îngrădit in acest fel exercitarea drepturilor părintești.
In consecință, solicită admiterea recursului și stabilirea domiciliului minorului la tată; cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar si onorariul avocat.
Apărătorul intimatei pârâte, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect instanța de fond in toamna anului 2012 minorul a început școala și este de notorietate faptul că domiciliul minorului trebuie să fie în raza teritorială în care urmează școala. Mai arată că există un dosar penal, pe numele recurentului reclamant, având ca obiect abandon de familie.
Consideră că instanța de fond a făcut un amplu probatoriu, sens in care solicită, respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate; fără cheltuieli de judecată
In replică, reprezentantul recurentului reclamant, având cuvântul, arată că recurentul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, în prezent dosarul penal nefiind soluționat.
TRIBUNALUL :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ reclamantul D. N. G. a chemat în judecată pe pârâta D. G., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea domiciliului minorului D. M. G., născut la data de 11.09.2006, la acesta, provizoriu, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._/281/2012.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că din relația sa cu pârâta, a rezultat minorul D. M. G., născut la data de 11.09.2006, de a cărui existență nu a știut până la momentul la care pârâta a introdus acțiune pentru stabilirea paternității.
Reclamantul a mai susținut că între el și minor nu au existat relații de afecțiune, însă toate acestea din vina exclusivă a pârâtei, iar în prezent, minorul crește într-un mediu necorespunzător dezvoltării sale, pârâta locuind cu părinții săi și alte rude care consumă în mod frecvent băuturi alcoolice, iar din relațiile pe care le deține, minorul asistă deseori la certuri care-i afectează dezvoltarea psihică.
A mai menționat reclamantul că, din câte cunoaște, minorul nu este foarte atașat de mamă, deoarece în cea mai mare a timpului aceasta este plecată, minorul rămânând în grija rudelor pârâtei.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 581 c.pr.civ. și art. 400 c.civ.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei și audierea martorului D. T..
La data de 09.08.2012 pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii formulată de reclamant, arătând că aceasta nu îndeplinește condițiile prev. de art. 581 c.pr.civ.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă a solicitat stabilirea locuinței minorului D. M. G., născut la data de 11.09.2006, la domiciliul său, în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului nr._/281/2012, măsură justificată de faptul că minorul începe cursurile școlare și potrivit reglementărilor în materie, locuința sa trebuie să fie în raza unității școlare la care este arondat, precum și de faptul că minorul s-a aflat permanent în îngrijirea mamei, care este în măsură să-i ofere toate condițiile materiale și afective necesare.
În combaterea acțiunii și în dovedirea cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă a depus la dosar înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantului-pârât.
Prin sentința civilă nr._/8.10.2012 instanța a respins cererea formulata de reclamantul D. N. G., ca neîntemeiată, a admis cererea reconvențională și a stabilit provizoriu locuința minorului D. M. G., născut la data de 11.09.2006 la mama pârâtă-reclamantă, în ., ., jud. Prahova până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr. 28._ al Judecătoriei Ploiești, obligând totodată reclamantul-pârât la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 310,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător și taxă timbru.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că din relațiile întreținute de părți a rezultat minorul D. M. G., născut la data de 11.09.2006, a cărui filiație a fost stabilită față de tatăl reclamant-pârât prin sentința civilă nr. 3291/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, rămasă irevocabilă.
Instanța de fond s-a raportat la prevederile art. 581 alin. 1 c.pr.civ. potrivit cărora “instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări” – analizând în speță îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale ordonanței, și anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii care se poate lua pe această cale, precum și neprejudecarea fondului.
Având însă în vedere că reclamantul-pârât nu a făcut dovada susținerilor sale cu privire la mediul necorespunzător în care ar crește minorul D. M. G. - susținerile sale fiind combătute de concluziile anchetei psihosociale întocmite la domiciliul mamei pârâte-reclamante, iar martorul audiat la propunerea reclamantului-pârât invocând doar faptul că pârâta-reclamantă nu îi permite tatălui să vadă copilul - instanța a respins cererea principală, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța a constatat că aceasta este întemeiată și a admis-o ca atare, întrucât mama pârâtă-reclamantă a făcut dovada urgenței măsurii, condiție prevăzută de dispozițiile art. 581 c.pr.civ. prin aceea că minorul începe cursurile școlare și pentru a putea fi înscris la unitatea școlară, din . a locuit de la naștere și până în prezent.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.10.2012, s-a admis îndreptarea, din oficiu, a erorii materiale strecurată în considerentele și dispozitivul sentinței civile în sensul că din eroare s-a menționat numele minorului ca fiind D. N. – G. în loc de D. M. G. așa cum era corect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. N. G., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, la data de 16.01.2013.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că minorul D. M. G. este rezultatul relației de concubinaj dintre acesta și intimata D. G. și despre existența căruia nu a știut până la data introducerii acțiunii privind stabilirea paternității, instanța stabilind că el este tatăl minorului. A mai precizat că a încercat să-și vadă copilul, însă intimata nu i-a permis niciodată să aibă legături cu acesta. Ca prim motiv de recurs, arată că instanța de fond a reținut în mod greșit motivele cererii privind ordonanța președințială, întrucât a considerat că nu s-a făcut dovada mediului necorespunzător în care trăiește minorul, însă principalul motiv care a stat la baza cererii sale a fost imposibilitatea de a-și vedea copilul, datorită refuzului intimatei, aspect susținut și de martorul audiat în cauză. De asemenea, a arătat recurentul că instanța de fond, în mod greșit, a admis cererea reconvențională a pârâtei, motivând că aceasta a făcut dovada urgenței măsurii, raportat la disp. art. 581 Cod de Procedură Civilă și având în vedere că minorul trebuia să fie înscris la unitatea școlară din . locuit de la naștere. Totodată, arată că până la data când s-a formulat cererea de ordonanță președințială intimata nu a solicitat niciodată instanței să pronunțe o sentință prin care să-i fie încredințat minorul sau prin care să se stabilească domiciliul minorului la acesta. A mai precizat recurentul că instanța de fond în mod greșit a reținut că nu s-a făcut dovada condițiilor necorespunzătoare în care trăiește minorul, omițând motivele esențiale ale cererii sale și constatând în mod greșit urgența pentru care s-ar impune admiterea cererii reconvenționale a intimatei.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.304 si 3041 C.pr.civilă, ținându-se seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Minorul D. M. G. s-a născut la data de 11.09.2006 din relațiile de concubinaj întreținute de părți, filiația sa fiind stabilită față de tatăl reclamant-pârât prin sentința civilă nr. 3291/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, rămasă irevocabilă – pe rolul Judecătoriei Ploiești aflându-se în prezent acțiunea privind stabilire domiciliu minor pe calea dreptului comun, ce formează obiectul dosarului civil nr._/281/2012.
Potrivit art. 581 alin 1 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
In raport de prevederile legale incidente în cauză, tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere asupra situației de fapt deduse judecății, prin prisma condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale, dar și a probatoriilor administrate în speță.
Astfel, dacă în ceea ce privește acțiunea formulată de recurentul-reclamant se constată a fi îndeplinite condițiile vremelniciei și neprejudecării fondului, instanța de fond a reținut în mod corect că acesta nu a făcut dovada temeiniciei cererii sale - raportat și la condiția urgenței, având în vedere că atât în fața instanței de fond, dar mai ales în cuprinsul motivelor de recurs, recurentul-reclamant a invocat în principal faptul că intimata-pârâta-reclamantă nu i-a permis niciodată să aibă legături cu minorul.
Astfel, se constată, pe de o parte, că susținerile recurentului în sensul că intimata nu ar avea condiții corespunzătoare pentru creșterea minorului - nu numai că nu au fost dovedite în cauză, dar au fost chiar infirmate de constatările raportului de anchetă socială întocmit la domiciliul mamei intimate.
Pe de altă parte, recurentul însuși recunoaște că „nu se poate vorbi de o legătură între el și minor” – mai mult probele cu înscrisuri administrate în fața instanței de fond au relevat chiar faptul că recurentul nu a manifestat până în prezent interes față de creșterea și îngrijirea minorului, eschivându-se de la prestarea întreținerii către acesta și manifestându-și pentru prima oară intenția de a-l cunoaște pe minorul - născut în anul 2006 și având paternitatea stabilită în 2008 - abia în decembrie 2011, după cum a recunoscut personal la interogatoriul formulat de intimata pârâtă-reclamantă – împrejurări în care nu se justifică urgența măsurii de stabilire provizorie a domiciliului minorului la recurent, astfel cum a solicitat acesta, cu atât mai mult cu cât, practic singura justificare a cererii sale vizează nemulțumirea sa față de pretinsa împiedicare de a avea legături cu minorul – aspect ce nu impune însă stabilirea provizorie a domiciliului minorului la recurent, care avea posibilitatea de a solicita, eventual, stabilirea unui program de vizitare a minorului.
Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat corect utilitatea măsurii de stabilire provizorie a domiciliului minorului la mama intimata, având în vedere că acesta este înscris în clasa pregătitoare an școlar 2012-2013 la Școala Gimnazială Brazi, aceeași localitate în care a frecventat, timp de doi ani, și cursurile grădiniței - astfel cum rezultă din adeverințele depuse la filele 57 și 19 dosar fond - și unde a locuit dealtfel împreună cu mama sa și până în prezent – neimpunându-se în momentul de față nici transferul acestuia la o altă unitate școlară și nici naveta între locuința tatălui recurent din Ploiești și școala din . înscris – cu atât mai mult cu cât instanța investită cu soluționarea cererii pe calea dreptului comun va avea posibilitatea să administreze probatorii mai complexe și să reevalueze situația pe fondul cauzei.
Astfel, se constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere și aplicare a prevederilor legale, motiv pentru care, având deci în vedere considerentele arătate, Tribunalul consideră că motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant în cauză sunt nefondate, iar pe cale de consecință, în baza art. 312 alin.1 cu aplicarea art. 3041 cod pr. civilă, coroborate cu art. 581 c.pr.civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr._/08.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind nefondat – luând act totodată că intimata nu a solicitat obligarea recurentului la plata de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant D. N. G., domiciliat în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/8.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. G. domiciliată în comuna Brazi, ., ., județul Prahova și autoritățile tutelare C. L. PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova și C. L. BRAZI cu sediul în ., ca nefondat.
Ia act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
N. C. A. G. H. C. A. M.
GREFIER
M. Ș.
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red. C.A. M./Tehnored. A.B.
2 ex/18.02.2013
Dosar fond nr._ – Judecătoria Ploiești
J.f. A. G.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 992/2013. Tribunalul PRAHOVA | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 604/2013.... → |
|---|
