Pretenţii. Decizia nr. 72/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 27063/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.72
Ședința publică din data de 05.02.2013
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTOR - R. C.
GREFIER – CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile declarate de apelanții pârâți C. JUDEȚEAN B. cu sediul în B., ..48, jud. B. și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B. cu sediul în B., ., jud. B. împotriva sentinței civile nr._/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. DE R. ȘI REABILITARE NEUROPSHIATRICĂ PENTRU PERSOANELE ADULTE CU handicap N.,cu sediul în . N., ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /17.11.2011 la Judecătoria Ploiești, reclamantul C. de R. și Reabilitare Neuropshiatrică pentru Persoanele Adulte cu Handicap N. a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală de Asistență Socială si Protecția Copilului B., C. Județean B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei totale de 112.378,66 lei, reprezentând diferența între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere pentru un număr de 7 beneficiari, pentru perioada 01.10._10, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în temeiul disp.art. 54 alin.(4) din Legea nr. 448/2006, disp.art.34 din H.G.nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006, decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată, însă pârâții au refuzat să achite diferența între costul mediul lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului /aparținătorului, pentru perioada 01.10._10 în valoare de 112.378,66 lei pentru un număr de 7 beneficiari.
La data de 20.03.2012, 02.05.2012 pârâții au formulat întâmpinări, solicitându-se respingerea acțiunii în condițiile în care la data admiterii în centru nu s-a încheiat o convenție între părți privind realizarea decontării cheltuielilor, iar reclamantului i s-au alocat sumele de bani necesare întreținerii persoanelor respective, având loc o restituire dublă a acheltuielilor solicitate.
După administrarea probelor cu acte, expertiză contabilă, prin sentinta civila nr._/16.10.2012 a Judecatoriei Ploiesti, a fost admisă acțiunea formulata de reclamant împotriva pârâților și au fost obligate pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 112.378,66 lei reprezentând pretenții, precum și la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert contabil.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza actelor existente la dosar, în perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 au beneficiat de servicii sociale un număr de 7 persoane din partea reclamantului care domiciliază în municipiul B., valoarea cheltuielilor efectuate de către reclamant stabilite potrivit expertizei contabile administrată în cauză fiind de 112.378,66 de lei, caz în care în baza disp. art. 54 din legea nr.448/2006 republicată, art. 34 din HG nr.268/2007, pârâții au obligația să achite reclamantului c/valoarea acestor cheltuieli, mai ales că pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 448/2006, admise în centre rezidențiale anterior datei de 4.04.2007, data intrării în vigoare a H.G.nr.268/2007, nu sunt necesare formalitățile prevăzute de normele metodologice de aplicare a respectivului act normativ, iar pârâții nu și-au manifestat în nici un fel disponibilitatea de a primi aceste persoane în centre specializate situate în județul B., motiv pentru care a fost admisă acțiunea și au fost obligate pârâtele în solidar să plătească reclamantului suma de 112.378,66 lei reprezentând pretenții.
În baza art. 274, 277 C.p.civ. au fost obligate pârâtele în solidar la plata sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert contabilă către reclamant.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâta Direcția Generală de Asistență Socială si Protecția Copilului B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii, motivându-se că eronat s-a considerat lipsa formalităților necesare prevăzute de normele metodologice aprobate prin HG nr.268/2007 fără să se țină seama de principiul neretroactivității legii civile consacrat de disp.art.15 alin.2 din Constituție, privind inexistența obligației de plată în sarcina pârâților a sumelor pentru persoanele internate anterior intrării în vigoare a legii nr.448/2006 republicată, a HG nr.268/2007, perioadă care intră sub incidența altor reglementări legale și că eronat nu s-a ținut seama de disp.art.2 alin.2 din Ordinul Președintelui ANPH nr.468/2009 potrivit cărora actul administrativ în baza căruia se realizează decontarea cheltuielilor îl reprezintă solicitarea conducătorului DGASPC din județul în care persoana cu handicap își are domiciliul privind admiterea acesteia într-un centru rezidențial public din alt județ decât cel de domiciliu.
În continuare, pârâta a arătat că ordinul sus menționat a fost emis în scopul clarificării situațiilor privind decontările respective pentru lămurirea modului de aplicare a disp.art.34 din Normele Metodologice Aprobate prin HG nr.268/2007, neretroactivitatea aplicării dispozițiilor legale existente în Ordinul nr.468/2009 implicând prin similitudine, reciprocitate, neretroactivitatea normelor legale care stabilesc obligația decontării între județe a cheltuielilor respective și că sumele destinate finanțării centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap se asigură din sumele deblocate din TVA care provin de la bugetul de stat chiar dacă se repartizează de ordonatorii principali de credite instituțiilor publice respective, situație care atestă suportarea dublă de la bugetul de stat a acelorași categorii de cheltuieli.
Împotriva aceleași sentințe a declarat apel și pârâtul C. Județean B. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii motivându-se că eronat nu s-a ținut seama de disp.art.34 din HG nr.268/2007 privind procedura de admitere a persoanelor adulte cu handicap în centre rezidențiale publice din alte județe decât cel de domiciliu, admitere care are loc numai la solicitarea conducătorului DGASPC din județul în care persoana cu handicap își are domiciliul și că eronat nu s-a ținut cont de inexistența unei convenții, a unei înțelegeri pentru prestarea serviciilor între reclamant și DGASPC B., mai ales că nu există nici o solicitare din partea conducerii acestei instituții pentru admiterea persoanelor cu handicap în centrul reclamantului potrivit disp.art.2 alin.2 din Ord.nr.468/2009, act emis tocmai în scopul clarificării situațiilor care privesc astfel de decontări, explicitării, lămuririi modului de interpretare a disp.art.54 alin.4 din Legea nr.448/2006.
De asemenea, apelantul a arătat că eronat nu s-a ținut seama de principiul neretroactivității legii consacrat de disp.art.15 alin.2 din Constituție atât timp cât s-a considerat că persoanelor respective le sunt aplicabile anumite dispoziții legale anterior intrării în vigoare a Legii nr.448/2006, HG nr.268/2007.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 18.12.2012.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constata ca apelurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Conform listelor depuse la dosar, actelor de stare civilă, situațiilor centralizatoare, notificărilor existente la dosar, adreselor nr.2563/2010, 4816/2010, 758/2011, 4717/2010, 127/2011,2038/2011,Protocolului nr.4607/2010, certificatelor de încadrare în grad de handicap depuse la dosar, hotărârilor anexate acestora, tabelelor centralizatoare, facturilor depuse, raportului de expertiză contabilă expert B. D. s-a procedat începând cu anul 2002, respectiv 2003 la internarea unui număr de 7 persoane, având diferite grade de handicap, domiciliate pe raza județului B., în incinta reclamantului, respectiv localitatea Ariceștii Rahtivani, . care aceste persoane au beneficiat de asistență socială constând în întreținere, reclamantul suportând cheltuieli în acest scop în valoare totală de 112.378,66 lei pentru perioada 01.10._10, în funcție de costul mediu lunar aprobat de C. Județean Prahova, însă, deși reclamantul le-a solicitat pârâților decontarea acestor cheltuieli, aceștia au refuzat.
Disp. art.33, 34 din HG nr.268/2007 stipulează că obligația de decontare a cheltuielilor suportate de direcțiile generale de asistență socială și protecție socială revine consiliului județean prin direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială își are domiciliul persoana cu handicap, fiind necesară respectarea unei formalități privind acordul direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru centrul rezidențial respectiv în care urmează să fie admisă persoana cu handicap, însoțit de copii de pe actele de identitate, de pe documentele ce atestă încadrarea în handicap, declarație pe propria răspundere privind tipul de venit.
De asemenea, potrivit art. 54 din Legea nr. 448/2006 decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că, începând cu anii 2002-2003, s-a procedat la internarea de către reclamant a unui număr de 7 beneficiari încadrați în diferite grade de handicap, având domiciliile încă din anii 2002-2003 pe raza teritorială a județului B., motiv pentru care reclamantul a prestat diferite servicii constând în asigurarea unei întrețineri, protecții speciale în favoarea persoanelor respective, în valoare totală de 112.378,66 lei pentru perioada 01.10._10, în funcție de costul mediu lunar aprobat de C. Județean Prahova, sumă pe care pârâții refuză să o achite, aspect confirmat și de expertiza contabilă expert B. D..
Ca atare, atât timp cât se află internate la reclamant un număr de 7 persoane, având domiciliile încă din anul 2002-2003 în localități aflate pe raza județului B., fiind internate încă din anii 2002-2003, iar reclamantul a asigurat acestor persoane asistență socială specială constând în întreținere, suportând cheltuieli în valoare totală de 112.378,66 lei înseamnă că reclamantul are dreptul la decontarea acestor cheltuieli și să pretindă pârâților să-i plătească această sumă, reprezentând o creanță certă, lichidă și exigibilă deoarece nu există nicio împrejurare care să-i exonereze pe pârâți de o asemenea obligație.
Apărările pârâților conform cărora nu și-au exprimat acordul privind internarea persoanelor respective, neputând fi obligați la plata sumei solicitate atât timp cât Legea nr.448/2006, HG nr.268/2007, nu retroactivează, nu pot fi avute în vedere întrucât în condițiile în care reclamantul are obligația să asigure asistență socială persoanelor cu handicap având domiciliul în alt județ și să procedeze la internarea acestora în centre rezidențiale speciale în scopul protejării acestor categorii de persoane, o asemenea obligație instituie în favoarea reclamantului și dreptul de a-și deconta cheltuielile suportate cu persoanele respective, indiferent de data internării în centru, de formalitățile instituite de normele metodologice, de data intrării în vigoare a acestora, de existența sau inexistența unor protocoale.
De fapt, analizându-se toate actele existente la dosar, reiese cu certitudine că cele 7 persoane beneficiare au avut la data internării în centrul reclamantului, respectiv anii 2002- 2003 domiciliile în diferite localități aflate pe raza teritorială a județului B. și nicidecum județul Prahova, iar dispozițiile legale sus menționate, respectiv disp. art.34 alin.1 din HG nr.268/2007, nu devin aplicabile în cazul persoanelor internate anterior în centrul aparținând reclamantului, caz în care pârâții au obligația să restituie reclamantului sumele cheltuite reprezentând c/valoarea întreținerii, a protecției speciale acordate beneficiarilor respectivi.
De altfel, este normal și firesc ca reclamantul să-și recupereze asemenea cheltuieli de la pârâți care aveau obligația să asigure protecție specială persoanelor respective cu domiciliul în județul B., iar împrejurările sus menționate invocate de către pârâți nu îi exonerează de o asemenea obligație, fiind simple formalități ce exced cauzei.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, dispunând obligarea pârâților în solidar să plătească reclamantei suma de 112.378,66 lei, deoarece în realitate reclamatul este îndreptățit în baza disp. art.33, 34 din HG nr.268/2007, art. 54 din Legea nr. 448/2006, la restituirea sumelor cheltuite cu întreținerea beneficiarilor care au domiciliile pe raza județului B..
Motivele invocate de către apelanta DGASPC B. în sensul că eronat s-a considerat lipsa formalităților necesare prevăzute de normele metodologice aprobate prin HG nr.268/2007 fără să se țină seama de principiul neretroactivității legii civile privind inexistența obligației de plată a sumelor pentru persoanele internate anterior intrării în vigoare a Legii nr.448/2006,HG nr.268/2007, perioadă care intră sub incidența altor reglementări legale, sunt neîntemeiate întrucât în realitate dispozițiile susmenționate nu devin aplicabile în ceea ce privește îndeplinirea unor formalități prealabile, în cazul persoanelor internate în centrul reclamantului anterior intrării în vigoare a acestor dispoziții, iar, în speță, în condițiile în care reclamantul suportă anumite cheltuieli cu persoanele respective care au domiciliile pe raza județului B., acesta din urmă are dreptul să se regreseze împotriva pârâților care aveau obligația să interneze persoanele respective și să suporte costurile internării acestora.
Susținerile apelantei potrivit cărora eronat nu s-a ținut seama de disp.art.2 alin.2 din Ordinul nr.468/2009 potrivit cărora actul administrativ în baza căruia se realizează decontarea cheltuielilor îl reprezintă solicitarea conducătorului DGASPC din județul în care persoana cu handicap își are domiciliul, privind admiterea acesteia într-un centru rezidențial public din alt județ decât cel de domiciliu nu pot fi avute în vedere deoarece în condițiile în care cei 7 beneficiari au fost internați încă din anii 2002-2003 în centrul reclamantului era imposibilă întocmirea unui act administrativ privind acordul DGASPC B. atât timp cât la data internării acestora nu erau în vigoare dispozițiile ordinului susmenționat, mai ales că pârâții nu au făcut dovada intenției acestora de a interna persoanele respective în urma realizării unui transfer în centrele aflate pe teritoriul județului B..
Afirmațiile apelantei în sensul că ordinul sus menționat a fost emis în scopul clarificării situațiilor privind decontările respective pentru lămurirea modului de aplicare a disp.art.34 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr.268/2007, neretroactivitatea aplicării dispozițiilor legale existente în Ordinul nr.468/2009 implicând prin similitudine, reciprocitate, neretroactivitatea normelor legale care stabilesc obligația decontării între județe a cheltuielilor respective și că sumele destinate finanțării se asigură din sumele deblocate din TVA provenite de la bugetul de stat, existând o suportare dublă de la bugetul de stat a acestor cheltuieli, nu au relevanță în cauză întrucât dispozițiile susmenționate nu pot prin însăși natura lor să producă efecte retroactiv, pentru situații apărute anterior intrării lor în vigoare, iar scopul emiterii acestora a vizat clarificarea situațiilor apărute ulterior intrării în vigoare a acestora, neexistând o recuperare dublă a unor asemenea cheltuieli de către reclamant atât timp cât sumele alocate întreținerii persoanelor respective se suportă de la bugetul local, fiind normal și firesc ca sumele destinate unor persoane care domiciliază pe raza altor județe să fie recuperate de la instituțiile publice locale respective care aveau obligația să suporte concret cheltuielile cu persoanele beneficiare.
Criticile apelantului-pârât potrivit cărora eronat nu s-a ținut seama de disp.art.34 din HG nr.268/2007 privind procedura de admitere a persoanelor adulte cu handicap în centre rezidențiale din alte județe decât cel de domiciliu, admitere care are loc numai la solicitarea conducătorului DGASPC din județul în care persoana își are domiciliul și că eronat nu s-a ținut cont de inexistența unei convenții pentru prestarea serviciilor între reclamant și DGASPC B., sunt nefondate deoarece în condițiile în care persoanele beneficiare se aflau deja internate la reclamant la data intrării în vigoare a acestor dispoziții înseamnă că reclamantul are dreptul să-și recupereze cheltuielile efectuate cu întreținerea persoanelor respective, indiferent dacă există sau nu un acord din partea pârâților, acord care nu are un caracter obligatoriu în speță, iar dispozițiile sus menționate vizează existența acordului respectiv numai în cazul persoanelor ce urmau să fie admise în centre rezidențiale după . acestor dispoziții și nicidecum persoanelor deja internate la data intrării în vigoare a acestor norme legale.
Apărările apelantului în sensul că nu există nici o solicitare din partea conducerii acestei instituții pentru admiterea persoanelor respective potrivit art.2 alin.2 din Ord.nr.468/2009, act emis în scopul clarificării situațiilor care vizează astfel de decontări, explicitării, lămuririi modului de interpretare a disp.art.54 alin.4 din Legea nr.448/2006 și că eronat nu s-a ținut seama de principiul neretroactivității legii, considerându-se aplicabile anumite dispoziții legale anterior intrării în vigoare a Legii nr.448/2006, HG nr.268/2007 nu au niciun temei legal întrucât, în realitate, indiferent de dispozițiile legale sus menționate nu era necesară existența unei solicitări din partea pârâților privind internarea persoanelor respective atât timp cât acestea erau deja internate încă din anii 2002-2003 în centrul reclamantului, iar la stabilirea situațiilor de fapt, de drept deduse judecății nu se ține cont de scopul emiterii actelor normative sus menționate, ci, dimpotrivă, de obligațiile existente în sarcina tuturor părților în scopul asigurării protecției sociale în favoarea celor 7 persoane beneficiare cu diferite grade de handicap.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza art. 296 C.pr.civ. va respinge apelurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanții pârâți C. JUDEȚEAN B. cu sediul în B., ..48, jud. B. și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B. cu sediul în B., ., jud. B. împotriva sentinței civile nr._/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. DE R. ȘI REABILITARE NEUROPSHIATRICĂ PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP N.,cu sediul în . N., ., jud. Prahova, ca nefondate.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. C. R.
GREFIER,
I. N. Cardașol
Operator date cu caracter personal 5595
red. MC/ tehnored MC
5 ex/03.03.2013
d.f._ – Judec. Ploiești.
j.f. A. I.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 70/2013. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1256/2013. Tribunalul... → |
|---|
