Succesiune. Decizia nr. 1670/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1670/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 10285/281/2011
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1670 | |
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013 | |
Președinte: | M. C. |
Judecători: | G. M. |
I. C. | |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurentul - reclamant F. J. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova și recurenta - reclamantă F. C., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., etajul 3, apt.35, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/07.06.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârâtul F. L. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova și intimata - intervenientă în interes propriu J. M. L. cu domiciliul în localitatea Lugasu de Jos, nr. 363/A, județul Bihor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.12.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate recurenților - reclamanți să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 16.12.2013, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
P. acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ , reclamantul F. R. în contradictoriu cu pârâtul F. L. a formulat cerere de deschidere a acțiunii succesorale și constatare a unor fapte cu valoare juridică, solicitând instanței ca în urma defunctei F. P., decedată la data de 07.10.1999 au rămas ca moștenitori: F. N., decedat, (soț supraviețuitor) F. R. și F. L., în calitate de fii; să se constate că masa succesorală a defunctei F. P. se compune din:imobil situat în Ploiești, ., ., scara A, o casă de locuit situat în Tilegd, nr. 278, județul Bihor și un teren în aceeași locație; să se constate că imobilul situat în Ploiești, ., ., scara A, este exclusiv achiziționat prin contribuție proprie a defunctei F. P.; să se constate că imobilul situat în ., județul Bihor este exclusiv achiziționat prin contribuție propriea soțului supraviețuitor F. N., la momentul deschiderii succesiunii după defuncta F. P.; să se constate că fiilor defunctei F. P., le revine întreaga masă succesorală, să se constate că moștenitorul F. L. a renunțat la moștenire; să se constate că moștenitorul F. N., a renunțat la moștenire; să se constate existența dreptului de proprietate exclusiv al reclamantului asupra imobilului situat în Ploiești, ca unic proprietare; să se dispună intabularea dreptului de proprietate pentru acest imobil pe seama reclamantului ca unic moștenitor și să se constate că soțul supraviețuitor la achiziționarea locuinței din . pe propria răspundere că nu mai deține nici un alt imobil.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 18.09.1957 a fost încheiată căsătoria între F. P. și F. N. și din căsătoria acestora au rezultat doi copii: R. și F. L.. Începând cu anul 1969 tatăl său a părăsit domiciliul conjugal și din anul 1987 s-a mutat cu chirie în imobilul situat în ..
La data despărțirii în fapt a părinților săi, imobilele ce fac obiectul dosarului nu erau în proprietate personală, acestea fiind de stat, repartizate părinților săi de la locurile de muncă ale acestora.
În anul 1993, mama sa a făcut cerere pentru cumpărarea imobilului din Ploiești, . l-a plătit în rate cu reținere salariul lunar și l-a terminat de achitat în anul 1995.În anul 1997, tatăl lor, depune cerere pentru cumpărarea locuinței în care domicilia din ., județul Bihor și pe care o primise de la stat și a plătit locuința în rate din salariu și a terminat de achitat în anul 2001.
La scurt timp, F. N., a venit și a solicitat bani pentru a renunța la moștenire și pentru a-și vinde partea de proprietate, tranzacția fiind finalizată prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătura privată și prin încasarea banilor solicitați și semnarea contractului acestea îi vindea dreptul din proprietate asupra imobilului din Ploiești și ½ din locuința din ., județul Bihor.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art.942,651,728 din Cod Civil, art.669 și urm. din cod civil și art.31 litera f din Codul Familiei.
Anexat cererii s-au depus înscrisuri, filele 8-24.
La data de 24.08.2011 s-a depus la dosar o cerere de intervenție din partea numitei J. M., filele 30-31.
P. fax, pârâtul F. L. a formulat întâmpinare, fila 49, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată.
P. încheierea de ședință de la data de 05.09.2011 instanța de fond a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor legali ai reclamantului defunct, respectiv F. C. și F. J. și a luat act de faptul că numitul F. A. I., moștenitor legal al reclamantului a renunțat la succesiunea defunctului F. R., conform declarației autentificată sub nr. 1880/30.08.2011 de BNP B. R. M..
P. încheierea de ședință de la data de 27.04.2012 instanța de fond a dispus citarea reclamanților cu mențiunea de a timbra acțiunea sub toate capetele de cerere cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5070,64 lei și timbre judiciare de 10,6 lei sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată ca insuficient timbrată precum și emiterea unei adrese către J. M. L. să timbreze cererea de intervenție cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5070,64 lei și timbre judiciare de 10,6 lei.
La data de 16.11.2012 instanța de fond a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către J. M. L. și a menținut obligația de a timbra cererea de intervenție.
P. încheierea pronunțată în camera de consiliu de la data de 07.12.2012 instanța de fond a admis cererea de eșalonarea la plata taxei judiciare de timbru și a încuviințat plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei în zece rate lunare de câte 50,71 lei, începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.
La data de 18.01.2013 instanța de fond a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul încheierii pronunțată în camera de consiliu la data de 07.12.2012 în dosarul civil nr._, privind soluționarea cererii de ajutor public judiciar formulată de către reclamanți în sensul că „Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 507,1 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu” în loc de” Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 50,71 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.”cum din eroare s-a reținut.
La termenul de judecată de la data de 07.06.2013 instanța de fond a invocat din oficiu, excepția insuficientei timbrări a cererii principale și a excepției netimbrării cererii de intervenție și a rămas în pronunțare asupra excepțiilor.
P. Sentința civilă nr._/07.06.2013, Judecătoria Ploiești a admis excepția insuficientei timbrării a acțiunii, invocată din oficiu, a anulat acțiunea civilă având ca obiect civile având ca obiect „succesiune” formulată de către reclamanții F. J. și F. C., prin reprezentant F. C., în contradictoriu cu pârâtul F. L. și intervenienta în interes propriu J. M. L., ca netimbrată, a admis excepția netimbrării cererii de intervenție invocată din oficiu, a anulat cererea de intervenție formulată de către intervenienta în interes propriu J. M. L., ca netimbrată
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin încheierea pronunțată în camera de consiliu de la data de 07.12.2012 instanța a admis cererea de eșalonarea la plata taxei judiciare de timbru și a încuviințat plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei în zece rate lunare de câte 50,71 lei, începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.
La data de 18.01.2013 instanța de fond a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul încheierii pronunțată în camera de consiliu la data de 07.12.2012 în dosarul civil nr._, privind soluționarea cererii de ajutor public judiciar formulată de către reclamanți în sensul că ”Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 507,1 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu” în loc de” Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 50,71 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.”cum din eroare s-a reținut.
Având în vedere că reclamanții nu au achitat de la data de 18.01.2013, când s-a încuviințat eșalonarea nici o rată lunară, deși au fost atenționați în acest sens și prin încheierea de la 12.04.2013, fila 240, dar nu a formulat nici o cerere de amânare că s-a acordat deja un termen în acest sens, văzând și dispozițiile art. 20, alin. 3 din Legea 146/ 1997, republicată, potrivit cu care „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii”instanța de fond a admis excepția invocată și pe cale de consecință a anulat acțiunea ca insuficient timbrată.
Cu privire la excepția netimbrării cererii de intervenție, invocată din oficiu, instanța de fond a reținut că intervenientei i s-a pus în vedere să timbreze cu taxa de timbru se 5070,64 lei și timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrate chiar și la termenul din data de 12.04.2013 și întru-cât nu a formulat nici o cerere de amânare sau de ajutor public judiciar și că s-a acordat deja un termen în acest sens, văzând și dispozițiile art. 20, alin. 3 din Legea 146/ 1997, republicată, potrivit cu care „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii”instanța de fond a admite excepția invocată și pe cale de consecință a anulat cererea de intervenție ca netimbrată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanții F. C. și F. J..
În motivarea cererii, recurenta-reclamantă a învederat faptul că acțiunea a fost respinsă fără a se pronunța pe cererea de renunțare la capătul de cerere privind succesiunea.
În continuare, recurenta-reclamantă a susținut că dacă instanța de fond ar fi pus în discuție cererea și s-ar fi pronunțat pe această cerere, ar fi rămas în discuție capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic pentru contractual civil semnat de defunctul său tată cu tatăl său, iar taxa de timbru depusă la dosarul cauzei, în opinia sa, era suficientă pentru a acoperii taxa de timbru pentru acest capăt de cerere.
Mai mult, recurenta-reclamantă a susținut că acțiunea a fost respinsă în prezența unei cereri de amânare pentru lipsă de apărare, încălcând astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil.
În continuare, recurenta-reclamantă a susținut că datorită veniturilor reduse pe care le are, respectiv doar pensia de urmaș, fiind studentă la Universitatea Ovidius C. unde trebuie să plătească taxa de școlarizare, precum și faptul că locuiește singură în C. și trebuie să plătească și cheltuielile de întreținere, curent și gaze, iar banii rămași pentru mâncare sunt foarte puțini și se descurcă foarte greu, cu toate acestea a reușit împreună cu fratele său să plătească o parte din banii impuși de instanță pentru taxa de timbru, însă nu și-a putut permite până în prezent să își angajeze un apărător, folosindu-se de mama sa pentru a face act de prezență în instanță, fiind în imposibilitate de a fi prezentă la termene, întrucât este studentă la cursuri de zi.
În acest sens, recurenta-reclamantă a susținut că la data pronunțării sentinței de respingere ca insuficient timbrată datorită lipsei de apărare și a faptului că nu are pregătire juridică, nu a știut că trebuie să achite integral taxa de timbru, care de altfel era calculată greșit, în ceea ce privește cuantumul sumei totale a taxei de timbru, întrucât instanța de fond a stabilit o taxă de timbru mult mai mare, taxă ce nu corespunde prețurilor celor două imobile stabilite prin expertiza tehnică de specialitate.
Mai mult, recurenta-reclamantă a susținut că, cuantumul lunar stabilit de instanța de fond este greșit, întrucât i-a obligat să plătească lunar suma de 507,6 Ron în 10 rate lunare de la pronunțarea hotărârii de acordare a ajutorului judiciar, deși la data pronunțării, din suma de 5070,64 se achitase deja suma de 1030 Ron, deci taxa lunară ar fi fost de 404 lei lunar.
Recurenta-reclamantă a susținut în continuare că dacă taxa de timbru ar fi fost corect calculată și rata lunară ar fi fost calculată la suma rămasă de plată și nu la întreaga sumă, așa cum era corect suma lunară de plata ar fi fost mult mai mică și mai ușor de suportat.
Totodată, recurentul-reclamant a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că este de prisos să acorde un termen dacă s-a plătit numai o parte din taxa de timbru, fără a ține seama că niciodată când este vorba despre ocrotirea dreptului de proprietate, de dreptul la apărare, de dreptul la un trai decent, de dreptul la un proces echitabil are obligația conform legislației în vigoare să depună toate diligențele în aflarea adevărului.
De asemenea, recurenta-reclamantă a susținut că prin sentința pronunțată instanța de fond a încălcat o . drepturi atât constituționale, cât și drepturi pe care România le-a semnat și le-a asumat prin convenții europene și nu odată datorită încălcării drepturilor mai sus enumerate România a pierdut multe procese ce au ajuns în fața instanțelor europene.
În drept, recurenta-reclamantă a invocat disp. art. 299 și art. 304 Cod procedură civilă.
Față de cele învederate, recurenta-reclamantă a solicitat să se dispună casarea sentinței civile nr._ din 07.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
În motivarea cererii sale de recurs, recurentul-reclamant F. J. a învederat faptul că acțiunea a fost respinsă fără a se pronunța pe cererea de renunțare la capătul de cerere privind succesiunea.
În continuare, recurentul-reclamant a susținut că dacă instanța de fond ar fi pus în discuție cererea și s-ar fi pronunțat pe această cerere, ar fi rămas în discuție capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic pentru contractual civil semnat de defunctul său tată cu tatăl său, iar taxa de timbru depusă la dosarul cauzei, în opinia sa, era suficientă pentru a acoperii taxa de timbru pentru acest capăt de cerere.
Mai mult, recurentul-reclamant a susținut că acțiunea a fost respinsă în prezența unei cereri de amânare pentru lipsă de apărare încălcând astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil.
În continuare, recurentul-reclamant a susținut că datorită veniturilor reduse pe care le are, respectiv doar pensia de urmaș, fiind elev și singur în apartamentul din . ., unde trebuie să plătească cheltuielile de întreținere, curent și gaze, iar banii rămași pentru mâncare sunt foarte puțini și se descurcă foarte greu, cu toate acestea a reușit să plătească o parte din banii impuși de instanță pentru taxa de timbru însă nu și-a putut permite până în prezent să își angajeze un apărător.
În acest sens, recurentul-reclamant a susținut că la data pronunțării sentinței de respingere ca insuficient timbrată datorită lipsei de apărare și a faptului că nu are pregătire juridică, nu a știut că trebuie să achite integral taxa de timbru, care de altfel era calculată greșit, în ceea ce privește cuantumul sumei totale a taxei de timbru, întrucât instanța de fond a stabilit o taxă de timbru mult mai mare, taxă ce nu corespunde prețurilor celor două imobile stabilite prin expertiza tehnică de specialitate.
Mai mult, recurentul-reclamant a susținut că, cuantumul lunar stabilit de instanța de fond este greșit, întrucât l-a obligat să plătească lunar suma de 507,6 Ron în 10 rate lunare de la pronunțarea hotărârii de acordare a ajutorului judiciar, deși la data pronunțării, din suma de 5070,64 se achitase deja suma de 1030 Ron, deci taxa lunară ar fi fost de 404 lei lunar.
Recurentul-reclamant a susținut în continuare că dacă taxa de timbru ar fi fost corect calculată și rata lunară ar fi fost calculată la suma rămasă de plată și nu la întreaga sumă, așa cum era corect suma lunară de plata ar fi fost mult mai mică și mai ușor de suportat.
Totodată, recurentul-reclamant a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că este de prisos să acorde un termen dacă s-a plătit numai o parte din taxa de timbru, fără a ține seama că niciodată când este vorba despre ocrotirea dreptului de proprietate de dreptul la apărare, de dreptul la un trai decent, de dreptul la un proces echitabil are obligația conform legislației în vigoare să depună toate diligențele în aflarea adevărului.
De asemenea, recurentul-reclamant a susținut că prin sentința pronunțata instanța de fond a încălcat o . drepturi atât constituționale, cât și drepturi pe care România le-a semnat și le-a asumat prin convenții europene și nu odată datorită încălcării drepturilor mai sus enumerate România a pierdut multe procese ce au ajuns în fața instanțelor europene.
În drept, recurentul-reclamant a invocat disp. art. 299 și art. 304 Cod procedură civilă.
Față de cele învederate, recurentul-reclamant a solicitat să se dispună casarea sentinței civile nr._ din 07.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
Primindu-se dosarul la Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către reclamanții-recurenți, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că aceste motive sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
P. încheierea pronunțată în camera de consiliu de la data de 07.12.2012 instanța de fond a admis cererea de eșalonarea la plata taxei judiciare de timbru și a încuviințat plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei în zece rate lunare de câte 50,71 lei, începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.
La data de 18.01.2013 instanța de fond a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul încheierii pronunțată în camera de consiliu la data de 07.12.2012 în dosarul civil nr._, privind soluționarea cererii de ajutor public judiciar formulată de către reclamanți în sensul că „Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 507,1 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu” în loc de” Încuviințează plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5070,64 lei datorate de către reclamanți, în zece rate lunare, de câte 50,71 lei începând cu luna în care rămâne definitivă prezenta încheiere, dar nu mai mult de data pronunțării Încheierii de Admitere în Principiu.”cum din eroare s-a reținut.
Având în vedere această împrejurare dar și faptul că Decizia nr.4600/19.06.2012 Înalta Curte de Casație și justiție a statuat că „odată ce instanța de judecată a încuviințat cererea de eșalonare a plății taxei judiciare de timbru, plata ratelor lunare stabilite în sarcina fiecăreia dintre părți este o chestiune ce ține de executarea obligației de plată sau, dacă se impune, de executarea silită a hotărârii, care se efectuează de către organele abilitate în acest sens, subordonate Ministerului Finanțelor Publice, potrivit art.212 alin.(3) din Legea nr. 146/1997.”, nu se mai putea pune problema timbrării insuficiente sau a netimbrării cererii de chemare în judecată, astfel că, în mod greșit instanța fondului a procedat la anularea cererii pentru lipsa timbrajului legal.
Hotărârea prin care s-a dispus măsura eșalonării reprezintă titlu executoriu, sumele datorate cu titlu de taxă judiciară de timbru fiind urmărite în condițiile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în acest sens, iar instanța nu poate ca, făcând aplicarea dispozițiilor art.20 alin.(3) din Legea nr. 146/1997, să anuleze ca insuficient timbrat un capăt de cerere al acțiunii, în situația în care părțile nu s-au conformat celor stabilite prin încheierea prin care s-a dispus eșalonarea la plata taxei judiciare de timbru.
Tribunalul reține că devreme ce s-a eșalonat plata taxei judiciare de timbru datorată de recurenți, în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art.20 alin. (3) din Legea nr.146/1997, anulând ca netimbrată, acțiunea reclamanților.
Astfel, art.21 alin.(1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede că „persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile O. U. G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.”, iar la alin.3 se arată că „în cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, Ministerului Economiei și Finanțelor/ organelor competente pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite. In titlul executoriu se vor menționa și codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal, precum și orice alte date de identificare a debitorului. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Economiei și Finanțelor în a căror rază teritorială își are sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare."
Ca urmare, odată ce instanța de judecată a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru, plata ratelor lunare stabilite în sarcina fiecărui reclamant în parte este o chestiune ce ține de executarea obligației de plată sau, dacă se impune, de executarea silită a hotărârii, care se efectuează de către organele abilitate în acest sens, subordonate Ministerului Finanțelor Publice.
Așadar, încheierea prin care s-a dispus măsura eșalonării de către instanță reprezintă titlu executoriu, sumele datorate cu titlu de taxă judiciară de timbru urmând a fi urmărite în condițiile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în acest sens.
De altfel, dispozițiile art.12 din O.U.G. nr.51/2008 prevăd faptul că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecății și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat, iar instanța de judecată poate reveni asupra măsurii încuviințării cererii de acordare a ajutorului public judiciar numai în condițiile prevăzute de art.17 și urm. din O.U.G. nr.51/2008, care însă nu sunt incidente în prezenta pricină.
Tribunalul are în vedere că în cauză sunt incidente și prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care reglementează dreptul de acces la justiție.
Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.312 alin. și 5 c.pr.civ., va admite recursurile declarate de recurentul - reclamant F. J. și recurenta - reclamantă F. C., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Ploiești (aceleași instanțe), potrivit considerentelor prezentei decizii, respectiv pentru continuarea judecății privind acțiunea reclamanților, dat fiind faptul că, în ceea ce privește soluționarea cererii de intervenție formulată J. M. L. aceasta nu a înțeles să atace soluția fondului cauzei, sentința rămânând definitivă în ceea ce o privește pe aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentul - reclamant F. J. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova și recurenta - reclamantă F. C., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., etajul 3, apt.35, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/07.06.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârâtul F. L. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova și intimata - intervenientă în interes propriu J. M. L. cu domiciliul în localitatea Lugasu de Jos, nr. 363/A, județul Bihor și, în consecință:
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Ploiești (aceleași instanțe), potrivit considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.12.2013.
Președinte, Judecători,
M. C. G. M. I. C.
Fiind lipsă din instanță
Semnează președintele instanței
Grefier,
E. M.
operator de date cu caracter personal 5595
red. M.G./tehnored. A.Ș.P.
2ex./ 07.01.2014
d.f. nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. N. M.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1519/2013. Tribunalul PRAHOVA | Fond funciar. Hotărâre din 29-05-2013, Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
