Expropriere. Sentința nr. 1673/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1673/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-07-2014 în dosarul nr. 9754/105/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1673
Ședința publică din data de 07.07.2014
PREȘEDINTE – G. M.
GREFIER – E. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. R., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova
Pe rol fiind soluționare contestației, având ca obiect „expropriere”, formulată de contestatoarea S. E. cu domiciliul în Ploiești, ., ., județul Prahova, în contradictoriu cu intimatul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. cu sediul în București, ..38, Sector 1.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.07.2014, declarațiile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 07.07.2014, când a dat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, contestatoarea S. E. a chemat în judecată pe intimatul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal și a hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.13/06.05.2010, anularea procesului verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 25/06.07.2012, anularea hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.25/06.07.2012, stabilirea valorii despăgubirii pentru imobilul expropriat, obligarea pârâtei la emiterea unei alte hotărâri de stabilire a despăgubirii în conformitate cu valoarea stabilită de instanță, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru imobilul expropriat.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a învederat instanței că este moștenitoarea defunctului I. E., decedat la data de 17.02.1998, cu ultimul domiciliu în ., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 495/24.08.1998 emis de BNP I. C..
Potrivit actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 4937/24.08.1998 de BNP I. C., reclamanta, împreună cu ceilalți moștenitori ai defunctului au sistat starea de indiviziune în ce privește bunurile rămase de pe urma acestuia. Astfel, fratele reclamantei, I. N., a dobândit în proprietate lotul nr. 3 compus din teren în suprafață de 7971 mp . din . următorii vecini: moșt. C. M., lotul nr. 4, zona CFR și drum. Contestatoarea a dobândit în proprietate lotul nr. 4 compus din teren în suprafață de 7971 mp . din . următorii vecini: lotul nr. 3, zona CFR, D. A. și drum.
Întrucât terenurile descrise anterior urmau a fi afectate de lucrările de interes public, urmând a fi expropriate, reclamanta a arătat că a formulat cererea nr. 311/13.04.2010 de acordare a despăgubirilor pentru imobilul expropriat, atașând și înscrisurile doveditoare ale dreptului de proprietate.
La data de 06.05.2010, Comisia pentru aplicarea legii nr. 198/2004 - Consiliul Local D., jud. Prahova, a emis procesul verbal nr. 13 și Hotărârea de stabilire a despăgubirilor având același număr, prin care s-a dispus respingerea cererii de acordare a despăgubirilor, urmând ca expropriatorul să procedeze la întocmirea de noi documentații tehnico-economice în concordanță cu noile limite de expropriere stabilite prin documentele anexate cererii.
Astfel, cererea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă motivat de faptul că contestatoarea și fratele său au ieșit din indiviziune în ce privește imobilul bun succesoral și care face și obiectul exproprierii. Actul de partaj voluntar a fost depus în fața comisiei odată cu cererea de acordare a despăgubirilor. Prin cererea de acordare a despăgubirilor cei doi frați au fost de acord cu exproprierea imobilului în suprafață totală de 1051 mp categoria arabil având nr. cadastral 2006 dar și cu valoarea totală a despăgubirilor acordate, respectiv_ lei.
Contestatoarea a arătat că în mod nelegal a fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor, raportat la motivul invocat, necesitatea refacerii actelor cadastrale apărută ulterior încheierii actului de partaj voluntar neputând fi imputabilă reclamantei și fratelui acesteia.
În continuare, contestatoarea a arătat că prin procesul verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 25/06.07.2012, a stabilit situația de fapt existentă în sensul că terenul care urmează a fi expropriat este în suprafață de 521 mp, este situat în . numar cadastral 2299, situație ce era cunoscută încă de la data emiterii primului proces verbal din data de 06.05.2010. Ceea ce este diferit este faptul că de data aceasta pârâta a emis două procese verbale de stabilire a cuantumului despăgubirii și două hotărâri de stabilire a acestui cuantum câte unul pentru ambii titulari ai dreptului de proprietate, și anume reclamanta și fratele acestuia. Însă cuantumul despăgubirii acordate pentru suprafața expropriată este extraordinar de mic - 539,24 lei - în raport de suma acordată inițial -_ lei. Este adevărat că și suprafața a fost redusă la aproximativ jumătate însă proporția trebuia cel puțin menținută și în raport de despăgubirea acordată. Nimic nu justifică scăderea exagerată a valorii dat fiind faptul că evaluarea imobilului la data de 06.05.2010 a avut loc în aceeași așa numită perioadă de criză economică. Practic, valoarea unui metru pătrat a fost stabilită de expert la 1 leu.
A mai invocat contestatoarea dispozițiile art. 8 și 9 din legea nr. 255/2010, și a arătat că nu i-a fost comunicată notificarea intenției de expropriere a imobilului, astfel încât aceasta nu a avut posibilitatea să aibă un punct de vedere la stabilirea despăgubirii pentru imobilul expropriat.
De asemenea, nu i-a fost comunicat procesul verbal de stabilire a despăgubirii și nici hotărârea de stabilire a despăgubirii. Contestatoarea a făcut demersuri împreună cu fratele său pentru a primi împreună despăgubirea inițial stabilită de pârâtă însă fără nici un rezultat. Față de această situație reclamanta a promovat acțiune pe rolul Tribunalului Prahova care are ca obiect obligarea pârâtului la emiterea hotărârii de stabilire a despăgubirilor pentru imobilul expropriat și obligarea cestuia la plata lor. Pârâta a depus la dosar întâmpinare și acte în susținerea apărării, ocazie cu care reclamanta a luat cunoștință de procesele verbale de stabilire a despăgubirii și de hotărârile de stabilire a despăgubirii întocmite în data de 06.05.2010, respectiv 06.07.2012.
În aceste împrejurări, contestatoarea a arătat că apreciază că data de la care începe să curgă termenul pentru promovarea prezentei acțiuni este data depunerii întâmpinării și a înscrisurilor, respectiv 11.12.2012.
În subsidiar, contestatoarea a solicitat, admiterea acțiunii, anularea procesului verbal și a hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 13 din 06.05.2010, anularea procesului verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 25/06.07.2012, obligarea pârâtei la emiterea unei alte hotărâri de stabilire a despăgubirii pentru imobilul expropriat al reclamantei a cărei valoare să fie calculată în funcție de valoarea inițial stabilită pentru întreg imobilul expropriat și cu suprafața expropriată respectiv 521 mp, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor cuprinse în această hotărâre.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 21-33 din legea nr. 33/1994, art. 7-23 din legea nr. 255/2010, HG 53/2011.
În dovedirea acțiunii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
În raport de motivele cererii de chemare în judecată, intimatul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin actul de partaj voluntar contestatoarea și fratele acestuia au primit loturi de teren în tarlaua și . parte terenul ce trebuia expropriat și în mod întemeiat i-a fost respinsă cererea contestatoarei de acordare a despăgubirilor, fiind necesară întocmirea unei noi documentații tehnico economice în concordanță cu noile limite de expropriere.
Urmare a refacerii documentației cadastrale, intimatul a arătat că prin HG 953/2011 a fost identificat imobilul reclamantei, pentru care s-a oferit o despăgubire de 539,24 lei, la data de 21.11.2011 expropriatorul a consemnat suma menționată și ulterior a emis decizia administrativă de expropriere 1652/2011.
Întrucât contestatoarea prin prezenta acțiune a solicitat anularea procesului verbal și a hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 13/06.05.2010, intimatul a arătat că o atare anulare ar fi cu totul neîntemeiată și nelegală, atâta vreme cât soluția de respingere a cererii reclamantei de acordare a despăgubirilor a fost dată având în vedere la momentul formulării acesteia documentația tehnico economică era defectuoasă și prin urmare orice act emis ulterior ar fi fost nul.
A mai arătat intimatul, referitor la capetele de cerere ale acțiunii, că în hotărârea 13/06.05.2010 a fost evaluat un imobil în suprafață de 1051 mp, momentul la care au fost evaluate terenurile ce fac obiectul celor două hotărâri și procese verbale de stabilire a despăgubirilor este diferit, intervalul de timp fiind mai mare de doi ani, de asemenea, temeiul juridic aplicabil s-a modificat, prima evaluare fiind efectuată în baza legii 198/2004, iar cea de a doua în temeiul legii 255/2010. Astfel, pârâta consideră că reclamanta a formulat acțiunea cu rea credință, încercând o îmbogățire fără justă cauză.
În dovedirea acțiunii, instanța a încuviințat contestatoarei proba cu înscrisuri și expertiză de specialitate, dispunând, în baza art. 25 din Legea nr. 33/1994, întocmirea unui raport unic specialitatea evaluarea proprietății imobiliare de către o comisie formată din trei experți, care să cuprindă punctul de vedere al fiecărui expert și care să poarte semnăturile acestora. Raportul de expertiză a fost întocmit de experții N. D., desemnat de instanță, și experții parte M. I. și C. C..
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal și prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 13/06.05.2010, emise de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004, constituită la nivelul Comunei D., jud. Prahova, s-a respins cererea contestatoarei și a fratelui acesteia, numitul I. N., privind acordarea despăgubirii în cuantum de_ lei pentru exproprierea imobilului teren cu suprafața de 1051 mp, situat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale indicate, având numărul cadastral 2006.
Măsura adoptată a fost argumentată prin necesitatea refacerii documentației cadastrale în raport cu ieșirea din indiviziune intervenită, cu privire la bunul imobil descris prin actul de partaj voluntar, autentificat sub nr.4937/24.08.1998 de BNP I. C.,statuându-se că expropriatorul va fi notificat pentru a proceda la întocmirea unei noi documentații tehnico-economice (dosar cadastral și raport de evaluare), în concordanță cu noile limite de expropriere stabilite prin documentele anexate cererii, urmând ca, în baza unei noi hotărâri de guvern de expropriere, promovată în condițiile Legii nr.198/2004, să se procedeze la exproprierea imobilului afectat de noua limită de expropriere.
Ulterior, prin procesul-verbal și hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 25/06.07.2012, emise de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 255/2010 la nivelul Comunei D., s-a dispus acordarea către contestatoare a despăgubirii în cuantum de 539,24 lei pentru terenul cu suprafața de 521 mp, situat în ., având număr cadastral 2299.
Referitor la modalitatea dobândirii în proprietate de către contestatoarea terenului expropriat, tribunalul reține că, prin titlul de proprietate nr._/20.06.1996, emis de Comisia județeană Prahova de Fond Funciar, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 4 ha și 3499 mp pe raza comunei D., în favoarea lui I. E., decedat la data de 17.02.1998, având ca moștenitori soția supraviețuitoare și 4 descendenți de gradul I, printre care și S. E., astfel cum rezultă din conținutul certificatului de moștenitor nr. 495 din 24.08.1998, emis de BNP I. C. (filele 21 – 22 dosar).
Între moștenitorii defunctului, a intervenit actul de partaj voluntar, autentificat sub nr. 4937/24.08.1998 la același birou notarial, în virtutea căruia S. E. a primit, printre alte bunuri și lotul 4 reprezentat de terenul cu suprafața de 7971 mp, situat în tarlaua 85/4, parte din .>
Din această porțiune de teren, a fost expropriată suprafața de 521mp, așa cum rezultă din raportul de expertiză în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, întocmit în cauză, ce se coroborează cu documentația cadastrală depusă la dosar.
Prin Legea nr. 198/2004 este stabilit cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire a executării lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.
Acest act normativ prevede, la art. 6, că asupra cuantumului despăgubirii se pronunță o comisie numită de expropriator, de comun acord cu proprietarul sau cu titularii altor drepturi reale, printr-o hotărâre de stabilire a despăgubirilor, iar conform art.9 din lege, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor se poate adresa instanței judecătorești competente.
Instanța are competența și obligația să verifice temeinicia ei cu privire la cuantumul despăgubirii, iar faptul că hotărârea atacată nu este un act bilateral și că poate fi revocată de organul emitent, conform art. 10 alin. (3) din H.G. nr. 941/2004, nu exclude soluția anulării ei parțiale, cu privire la cuantumul despăgubirii, pentru ca, în final, obligația de plată a despăgubirilor să privească suma stabilită prin hotărârea judecătorească, chiar dacă suma menționată în hotărârea atacată a fost deja plătită.
În temeiul hotărârii judecătorești definitive și irevocabile pronunțate ca urmare a contestației formulate de expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii acordate, expropriatorul are obligația, conform art. 9 din Legea nr. 198/2004, să facă plata, despăgubirii stabilită pe cale judecătorească.
Practic, conform textului legal indicat în paragraful precedent, acțiunea formulată de expropriat se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Criteriile în raport de care se stabilește cuantumul despăgubirii sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994, care, la art. 26, prevede că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite și că, la calcularea cuantumului, experții și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite.
Sintagma prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială” definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate.
În ceea ce privește procesul-verbal și hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 13/06.05.2010, prin care a fost soluționată cererea de acordare a despăgubirilor formulată atât de contestatare și de fratele acesteia, tribunalul constată că, în mod nelegal, Comisia pentru Aplicarea Legii nr.198/2004, constituită la nivelul Comunei D., a respins cererea de acordare despăgubiri, pe motivul necesității întocmirii unei noi documentații cadastrale, în condițiile în care modalitatea deficitară sub aspectul identificării titularilor dreptului de proprietate nu putea fi imputabilă persoanelor îndreptățite la despăgubiri.
Astfel, tribunalul constată că moștenitorii defunctului I. E. au îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară pentru bunurile imobile ce compuneau masa partajabilă,prin transcrierea în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, sub nr._ și nr._/25.08.1998, situație în care expropriatorul avea îndatorirea să verifice și să identifice corect titularul dreptului de proprietate pentru fiecare suprafață de teren expropriată.
În vederea determinării cuantumului despăgubirilor cuvenite contestatoarei pentru terenul expropriat, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize de către o comisie din trei experți, alcătuită conform art.25 din Legea nr. 33/1994, fiind desemnați, respectiv expert N. D., de către instanță, expert C. C.,la solicitarea contestatoarei, respectiv expert M. I., propus de intimat.
Cu toate că experții trebuiau să întocmească un raport comun, față de pozițiile ireconciliabile ale acestora, cu privire la prețul real al terenului în litigiu, au fost exprimate trei puncte de vedere.
Astfel,expertul N. D.,desemnat de către instanță, a determinat o valoare pe mp. teren expropriat în valoare de 1,22 euro/mp, în raport de care valoarea terenului expropriat,în suprafață de 521 mp., având o valoare totală de 2837,08 lei, care include și prejudiciul suportat de persoana expropriată; expertul C. C., a determinat o valoare totală a despăgubirii de 3921,44 lei; în timp ce expertul M. I., propus de intimată, a stabilit un cuantum total al despăgubirii 539,24 lei.
Din analiza opiniilor experților desemnați în cauză, rezultă că evaluarea s-a realizat prin metoda comparației directe care presupune luarea în considerare a următoarelor elemente: dreptul de proprietate, restricții legale, condiții de finanțare, condiții de vânzare, condițiile pieții, localizare-orientare, topografie, utilizare.
Tribunalul apreciază că prețul estimat de expertul N. D., desemnat de instanță, reprezintă o justă și echitabilă despăgubire pentru contestatoare, în raport cu caracteristicile terenului expropriat constând în zona de amplasare, respectiv extravilanul Comunei D., categoria de folosință, utilitățile de care dispune și accesibilitate la transportul în comun, precum și față de împrejurarea că proprietatea contestatoarei amplasată în tarlaua 85/4, . a fost divizată, fiind atribuită o parte acesteia și cealaltă parte fratelui acesteia astfel cum rezultă din actul de partaj sus menționat.
Instanța urmează să înlăture atât punctul de vedere al expertului desemnat la propunerea contestatoarei cât și cel exprimat de expertul propus de intimat, pe de o parte întrucât aceștia au avut în vedere doar oferte de proprietăți asemănătoare publicate în ziare de specialitate și pe Internet, nu au reținut suprafața corectă de teren expropriată (C. C.), iar punctul de vedere al expertului M. I., potrivit căruia valoarea despăgubirii este identică cu cea stabilită prin hotărârea contestată nu poate fi primită în condițiile în care expertiza la întocmit la aproape doi ani de la data emiterii hotărârii.
În plus, nu este lipsit de importanță nici faptul că despăgubirea propusă la nivelul anului 2010 pentru suprafața de 1051 mp avea un cuantum de_ lei, cu care I. N. și S. E. au fost de acord,în condițiile în care respingerea cererii de despăgubire prin hotărârea nr.13/2010 nu a fost generată de vreo conduită imputabilă expropriaților ci de existența partajului intervenit între persoanele expropriate.
Față de considerentele expuse, dând eficiență principiului reparării integrale a prejudiciului suferit, cu raportare la dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004 și ale art. 26 din Legea nr. 33/1994, tribunalul va admite contestația formulata de contestatoarea S. E., va anula procesul-verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 13/06.05.2010, hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 13/06.05.2010, procesul-verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 25/06.07.2012 și hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 25/6.07.2012, emise de intimat și va obliga intimatul la plata către contestatoare a unei despăgubiri în valoare de 2837,08 lei, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, pentru terenul de 521 m.p. situat în ., T 85/4, P. A593/63, 1A arabil, stabilită conform coraportului de expertiză întocmit și întregit de experții N. D., C. C. și M. I., prin omologarea punctului de vedere al expertului N. D. cu privire la valoarea terenului/mp.
Va lua act că reclamanta-contestatoare nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de contestatoarea S. E. cu domiciliul în Ploiești, ., ., județul Prahova, în contradictoriu cu intimatul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. cu sediul în București, .. 38, Sector 1, și, în consecință:
Anulează procesul-verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 13/06.05.2010, hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 13/06.05.2010, procesul-verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 25/06.07.2012 și hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 25/6.07.2012, emise de intimat.
Obligă intimatul la plata către contestatoare a unei despăgubiri în valoare de 2837,08 lei, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, pentru terenul de 521 m.p. situat în ., T 85/4, P. A593/63, 1A arabil, stabilită conform coraportului de expertiză întocmit și întregit de experții N. D., C. C. și M. I., prin omologarea punctului de vedere al expertului N. D. cu privire la valoarea terenului/mp.
Ia act ca reclamanta nu solicita cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.07.2014
Președinte, Grefier,
G. M. E. M.
fiind în co semnează
Grefierul șef
operator de date cu caracter personal 5595
red. M.G../tehnored. A.L.E.
5 ex./ 24.07.2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 84/2014. Tribunalul PRAHOVA | Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 193/2014.... → |
|---|
