Pensie întreţinere. Hotărâre din 01-04-2014, Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 13032/281/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 220
Ședința publică din data de 01.04.2014
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTOR – A. G. H.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul – pârât M. N. cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/08.11.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – reclamantă M. A. E. cu domiciliul în Ploiești, ., ..
Cererea scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul – pârât reprezentat prin av. Ș. G. și intimata – reclamantă reprezentată prin av. T. E..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare, s-a depus răspuns la întâmpinare.
Apelantul – pârât, prin apărător solicită instanței proba cu înscrisuri noi, sens în care depune la dosarul cauzei adeverință de studii prin care face dovada că pârâta se află în continuarea studiilor, înscris care este comunicat.
Având în vedere proba cu înscrisuri solicitată de apelantul – reclamant, tribunalul o încuviințează și dispune administrarea la acest termen de judecată.
Pe rând părțile prin apărători arată că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților prin apărători în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apelantul – pârât prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea apelului, în principal schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate și în subsidiar diminuarea pensiei de întreținere la 20% dacă se consideră de instanță că pârâta se află în stare de nevoie.
Intimata – reclamantă prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței respingerea apelului ca nefondat și să se dispună menținerea hotărârii instanței de fond potrivit disp. art. 499 raportat la disp. art. 527 C. civ. obligarea părintelui la întreținerea copiilor lor, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.06.2013, sub nr._, reclamanta M. A. E. a chemat în judecată pe pârâtul M. N., solicitând instanței să dispună obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere in favoarea sa, până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este fiica paratului si ca prin sentința nr.5835/2000 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 6992/2000 acesta a fost obligat la plata unei pensii de întreținere lunare in procent de 25% din venitul net realizat, pana la majoratul sau.
Reclamanta a mai arătat că la data de 17.05.2013 a împlinit vârsta de 18 ani și că se află în continuarea studiilor obligatorii, fiind elevă în clasa a IX-a la Colegiul Tehnic T. S..
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar acte.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate. În motivare, acesta a arătat că reclamanta urmează cursuri la seral, că a rămas repetentă doi ani consecutivi în clasa a IX-a și că, în general, nu este preocupată de studiu, aceasta urmând să dea naștere unui copil in scurt timp. A mai învederat că apreciază că reclamanta este aptă să se întrețină din propria muncă, întrucât aceasta nu urmează cursuri la zi.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr._/08.11.2013, Judecătoria Ploiești a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere lunare în cuantum de 20 % din venitul lunar net realizat în favoarea reclamantei, cu începere de la data introducerii cererii, 12.06.2013 și până la finalizarea studiilor de către aceasta, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Totodată s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că reclamanta M. A. E., născută la data de 17.05.1995, în prezent majoră, este fiica pârâtului, căruia îi revine obligația legală de a presta întreținere acesteia, de a-i asigura cele necesare creșterii, educării, învățăturii și pregătirii profesionale, potrivit art. 499 C.Civ., aceasta aflându-se în prezent în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa X-a, după cum rezultă din adeverința 2554/2013 eliberată de Colegiul Tehnic T. S., iar potrivit art. 527 combinat cu art. 528 C.Civ., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Instanța de fond a constatat că reclamanta, fiind majoră în continuarea studiilor, are nevoie de susținere financiară pentru a urma cursurile universitare, pentru a-și perfecționa pregătirea profesională, dar și pentru efectuarea cheltuielilor obișnuite, curente și împlinirea altor nevoi decât cele determinate de frecventarea unei forme de învățământ.
La fixarea cuantumului pensiei de întreținere, prima instanță a făcut aplicarea cumulativă a criteriilor legale prevăzute de art. 527 combinat cu art. 528 C.Civ. și a avut în vedere atât dreptul copilului devenit major, dacă se află în continuarea studiilor (până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani), de a se bucura de condiții materiale corespunzătoare nevoilor sale, cât și posibilitățile materiale ale pârâtului.
De asemenea, judecătoria a avut în vedere dispozițiile art. 529 alin. 2 raportat la art. 530 alin. 2 C.Civ. potrivit cărora, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venituri pentru un copil, iar pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau in cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere.
Față de nevoile reclamantei, având în vedere vârsta acesteia, care implică cheltuieli de creștere și educare, care presupune anumite cheltuieli și limita impusă de lege până la care se poate acorda pensie de întreținere pentru un copil (1/4 din venitul lunar net), instanța de fond a stabilit pensia de întreținere lunară în favoarea reclamantei la un cuantum de 20% din venitul lunar net realizat de pârât, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 12.06.2013, și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, având în vedere că pârâtul realizează venituri din salariu.
S-a reținut că reclamanta, în vârstă de 18 ani, este elevă în clasa a X-a ca urmare a faptului că aceasta nu a promovat cursurile aferente anilor anteriori la timp, iar în prezent, aceasta a dat naștere unui copil, din ansamblul probatoriului administrat rezultând că reclamanta se află încă în continuarea studiilor obligatorii ca urmare a culpei sale, neacordând suficientă importanța pregătirii profesionale.
Instanța de fond nu a putut reține susținerea reclamantei în sensul că întrucât a dat naștere unui copil, cu atât mai mult are nevoie de pensia de întreținere acordată de pârât, obligația de întreținere a minorei Darina E. născută la data de 19.07.2013 revenind părinților săi, care trebuie să își asume responsabilitatea creșterii și educării acesteia, iar nu pârâtului.
De asemenea, instanța nu a putut reține apărarea pârâtului în sensul că reclamanta nu este îndreptățită sa beneficieze de pensie, întrucât obligația întreținerii acesteia revine concubinului său, întrucât, textele legale sunt imperative și obligă părinții la plata unei pensii de întreținere în vederea susținerii copilului în ceea ce privește cheltuielile efectuate de aceștia in vederea pregătirii profesionale, indiferent de împrejurarea că aceștia sunt sau nu căsătoriți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, criticând soluția pronunțată ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de apel, pârâtul a arătat că legiuitorul prezumă ca fiind în stare de nevoie copilul devenit major, care datorită faptului că se află în continuarea studiilor pentru desăvârșirea sa profesională, nu se poate întreține, el afectând pregătirii sale mare parte din timp, fapt ce îl împiedică a presta o activitate ce îi poate asigura veniturile necesare.
A arătat apelantul că instanța de judecată, a constatat că reclamanta, datorită propriei culpe se află doar în clasa a X-a, la curs seral, aceasta nepromovând cursurile anilor anteriori la timp, rămânând repetentă doi ani consecutivi în clasa a IX-a, rezultând o cu totul altă situație de fapt, respectiv că nu este interesată de studiu, aceasta făcând dovada inexistenței stării de nevoie.
A mai arătat apelantul că potrivit art.499 cod civil, părinții sunt obligați la întreținere, iar potrivit art.529 cod civil întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cerere, așadar nu doar tatăl este obligat la întreținerea copilului major, iar cuantumul de 20% este destul de mare funcție de starea de nevoie în care se află reclamanta.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, considerând sentința atacată ca fiind temeinică și legală.
A arătat intimata că se află în continuarea studiilor, dorește să le termine pentru a putea obține o mai bună pregătire școlară și profesională care să îi dea posibilitatea de a accede spre un loc de muncă bine remunerat.
Apelantul pârât a formulat răspuns la întâmpinare prin care a răspuns apărărilor formulate de intimată.
Tribunalul, analizând cererea de apel prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5835/30.05.2000 a Judecătoriei Ploiești, apelantul din litigiul de față a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea intimatei reclamante, minoră la acea dată, în cuantum de 25 % lunar din venitul net lunar realizat de acesta până la majoratul acesteia.
La data de 17.05.2013, intimata reclamantă a devenit majoră, astfel că efectele hotărârii judecătorești mai sus amintită au încetat să mai fie aplicabile.
Cu toate aceste, potrivit art. 499 cod civ. părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul minor, precum și pe cel devenit major, acesta din urmă dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Din înscrisurile aflate la dosar, necontestate de apelant, intimata reclamantă se află în continuarea studiilor, fiind elevă, clasa a X-a la Colegiul Tehnic T. S. din Ploiești.
În ceea ce privește starea de nevoie, tribunalul reține că aceasta est prezumată, iar apelantul nu a făcut nicio dovadă potrivit cu care aceasta nu ar exista.
Împrejurarea că intimata a repetat clasa a IX-a nu conduce la concluzia că aceasta nu s-ar mai afla în stare de nevoie, așa cum în mod nefondat susține apelantul.
Starea de nevoie subzistă până la terminarea studiilor sau până când majorul se angajează, legea nefăcând distincție după cum copilul este sau nu interesat de studii.
Nici anturajul reclamantei și nici faptul că aceasta a dat naștere unui copil nu conduc la ideea că aceasta nu s-ar afla în stare de nevoie, criticile apelantului subsumate primului motiv e apel fiind nefondate.
Sub aspectul celui de al doilea motiv de apel, tribunalul reține că potrivit art. 529 alin. 2 raportat la art. 530 alin. 3 cod civil când întreținerea este datorată de părinte pentru un copil, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net.
Ori, după cum se știe, obligația de întreținere a copilului de către părinți este o obligație in solidum, oricare dintre ei putând fi obligat la plata pensiei de întreținere, cel obligat având la dispoziție alte mijloace juridice.
Cu privire la cuantumul pensiei de întreținere, este de observat faptul că instanța de fond a stabilit un procent de 20 % din veniturile nete realizate de apelant, venituri, care oricum nu sunt mari, astfel că îi pot permite intimatei reclamante să își asigure un minim de existență în desăvârșirea sa școlară și profesională, acesta nefiind unul exagerat.
De altfel, până la majoratul intimatei reclamante, apelantul a achitat o pensie de întreținere în cuantum de 25 % lunar, mult mai mult decât cel stabilit prin sentința civilă apelată, iar de la momentul încetării și până la momentul formulării acțiunii ce face obiectul litigiului de față nu a trecut decât o lună, timp în care starea de nevoie a apelantei nu s-a modificat.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.480, alin.1 cod pr. civ., tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
În temeiul art.453 cod pr. civ., tribunalul va lua act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul – pârât M. N. cu domiciliul în Ploiești, ., ., . împotriva sentinței civile nr._/08.11.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – reclamantă M. A. E. cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., județul Prahova.
Definitivă.
Ia act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi 01.04.2014.
P., JUDECĂTOR,
M. R. A. G. H.
fiind în c.o. semnează Președintele Tribunalului
GREFIER,
R. C.
Red. RM
4 ex./22.04.2014
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. S. A. M.
operator de date cu caracter personal 5595
← Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 738/2014.... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 83/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
---|