Pretenţii. Decizia nr. 423/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 423/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 18006/281/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 423/2014
Ședința publică din data de 27 Martie 2014
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTORI - C.-A. M.
- N. C.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil, având ca obiect „pretenții”, declarat de recurentul - pârât R. F. C. domiciliat în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata – reclamantă A. DE P. DEMOCRATIEI NR.92-110, cu sediul în Ploiești, ..
Cerere de recurs scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, recurentul-pârât a depus la dosar o cerere prin care solicită scutirea, reducerea sau eșalonarea plății taxei judiciare de timbru, însoțită de copia cărții sale de identitate și declarație pe proprie răspundere, precum și că intimata – reclamantă a depus la dosar întâmpinare, după care,
Tribunalul constată că în prezenta cauză, cererea de recurs este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, astfel că, recurentul nu datorează nicio taxă judiciară de timbru, sens în care, respinge cererea de scutire, reducere sau eșalonare a plății taxei judiciare de timbru, formulată de recurentul – pârât, ca neîntemeiată.
Totodată, Tribunalul ia act că procedura de citare este legal îndeplinită, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 04.05.2012 sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari Democrației nr.92-110 în contradictoriu cu pârâtul R. F. a formulat cerere prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 6489,08 lei reprezentând: 35,60,86 lei contravaloare cheltuieli de întreținere restante pe perioada iulie 2010 – ianuarie 2012, 1547,68 lei penalități de întârziere ( 0,2%/zi) aplicate la valoarea cheltuielilor de întreținere restante pe perioada iulie 2010 – ianuarie 2012, 1380,54 lei penalități de întârziere (0,2%/zi) aplicate la valoarea cheltuielilor de întreținere restante pe perioada noiembrie 2009 – iunie 2010, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâtul a fost proprietarul apartamentului nr.45 situat în Ploiești, ., ., până la data de 16.01.2012 când a fost scos la licitație și adjudecat de o terță persoană în cadrul dosarului de executare silită nr.36/2011.
Mai arată reclamanta că în perioada iulie 2010 – ianuarie 2012 pârâtul a acumulat restanțe la întreținere și penalități de întârziere în cuantum de 5108,54 lei, la aceasta sumă adăugându-se penalități de întârziere aplicate la valoarea cheltuielilor de întreținere restante pe perioada noiembrie 2009 – iunie 2010 în cuantum de 1380,54 lei și deși acesta a fost somat să achite restanțele la întreținere și penalitățile de întârziere, acesta nu a achitat datoria restantă.
Arată reclamanta că la calculul penalităților s-au avut în vedere dispozițiile legale în materie și procesul verbal din data de 19.08.2004 al Adunării Generale a Asociației de proprietari.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar în copie actul de adjudecare din 16.01.2012, fisa de evidenta contabila a sumelor restante, lista de întreținere lunare, nota explicativa privind modul de calcul al penalităților, înscrisuri aflate la filele 5-35 dosar.
În drept s-a invocat art.109 alin.1 c.pr.civ., art.46 și urm. din legea nr.230/2007.
Pârâtul legal citat a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că acesta nu mai este proprietarul imobilului de care face vorbire reclamanta în acțiune, nu a locuit în perioada semnalată de reclamantă în cererea de chemare în judecată, la acel imobil. De asemenea pârâtul invocă excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, respectiv a Președintelui Asociației, față de lipsa unui mandat expres acordat pentru acesta de membrii asociației de locatari în vederea promovării prezentei.
Mai arată pârâtul că suma solicitată de reclamantă nu este certă și este abuziv calculată în raport cu situația reală, deoarece acesta nu mai locuiește în imobilul de care face vorbire reclamanta încă din toamna anului 2012, acesta fiind în prezent proprietatea alte persoane din data de 16.01.2013.
A mai arătat pârâtul că reclamanta, prin prezenta acțiune stabilește unilateral contravaloarea penalităților de întârziere de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculată la o sumă nejustificată prin înscrisurile doveditoare ale presupuselor reparații efectuate.
Reclamanta a depus la termenul din data de 30.10.2013 precizare la acțiune și un set de înscrisuri, în sensul că își majorează câtimea pretențiilor, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 8505,42 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de întreținere restante și penalități de întârziere pe perioada iulie 2010 – septembrie 2013 ce au fost calculate potrivit fișei de evidență contabilă a sumelor restante și listelor de plată.
La termenul de judecata din 12.06.2013 instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate, si a încuviințat la cererea reclamantei proba cu acte, iar la solicitarea pârâtului a încuviințat proba cu acte si o expertiză specialitatea contabilitate, expertul urmând sa calculeze cuantumul debitului datorat de către pârât. Proba cu expertiza specialitatea contabilitate nu a mai fost administrata întrucât pârâtul a refuzat sa achite contravaloarea onorariului de expert.
În cauză s-a administrat probatorii cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești s-a admis acțiunea precizată și s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 8505,42 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante și majorări de întârziere pentru perioada Iulie 2010 până în septembrie 2010, precum și obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța soluția arătat, instanța de fond a reținut că potrivit disp.art.46 din legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari “toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”.
Prima instanță a reținut că pârâtul R. F., conform actelor depuse la dosar de reprezentantul reclamantei, nu a achitat cotele de întreținere aferente apartamentului în care locuiește pentru perioada iulie 2010 – ianuarie 2012, înregistrând la data promovării acțiunii o restanță în cuantum de 3560,86 lei, conform fișei de evidență contabilă a sumelor restante, reținând totodată că din actele depuse la dosar de către reclamantă, rezulta că la data de 16.01.2012 apartamentul pentru care se solicita cheltuielile de întreținere a fost adjudecat de către C. L. I., in cadrul dosarului de executare silita împotriva debitorului R. F. C. (pârâtul din prezenta cauză) - insa a apreciat că obligația de plata a întreținerii aferente perioadei anterioare adjudecării subzista in sarcina pârâtului, acesta având calitatea de proprietar al imobilului în cauză.
Conform disp.art.49 alin.1 din aceeași lege asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalitățile se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Astfel, conform listelor de plata lunare depuse la dosarul cauzei, s-au stabilit penalizări pentru neplata cheltuielilor de întreținere, în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere.
Instanța de fond a apreciat că procentul de 0,2% al penalităților nu a fost stabilit arbitral, așa cum susține pârâtul, acesta fiind stabilit de Adunarea Generala a Asociației de P. în ședința din 19.08.2004, conform procesului verbal încheiat la acea dată – ca urmare a neachitării la termen a cotelor de întreținere menționate, reclamanta calculând penalități de întârziere în cuantum de 3560,86 lei (conform fisei de evidență contabilă a sumelor restante).
S-a mai reținut de prima instanță că din actele dosarului, respectiv din listele de plata lunare întocmite de reclamanta, rezulta ca pârâtul a achitat cu întârziere contravaloarea întreținerii datorate in perioada noiembrie 2009 – iulie 2010, astfel ca acesta datorează penalități de întârziere pentru aceasta perioada in cuantum de 1383,70 lei suma ce a fost menționata in listele de plata ca datorie a pârâtului, considerente față de care instanța de fond a apreciat ca întemeiată cererea reclamantei, pe care a admis-o ca atare.
Totodată, reținând culpa procesuală, în baza dispozițiilor art.274 cod de procedura civilă, instanța de fond a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamanta a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentate de onorariul de avocat achitat conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva Sentinței Civile nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, a declarat recurs pârâtul, arătând că o consideră netemeinică și nelegală .
În motivarea recursului, recurentul pârât a arătat că instanța de fond în mod greșit a dispus admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în condițiile în care prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu mai figurează ca fiind proprietar al apartamentului nr.45 situat în ., . înstrăinat conform Actului de adjudecare emis în dosarul de executare nr. 36/2011.
Astfel, în condițiile în care din probele administrate în cauză rezultă faptul că pârâtul nu este proprietarul imobilului si nu a locuit pe parcursul perioadei învederate de reclamanta prin cererea introductivă, este evident că se impunea admiterea lipsei calității procesuale pasive si respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Mai mult, suma pentru care reclamanta solicită obligarea recurentului pârât la plată nu este certă și este abuziv calculată în raport cu situația reală, raportat la faptul că pârâtul nu mai locuiește în imobilul de care face vorbire reclamanta încă din toamna anului 2012, acesta fiind în prezent proprietatea altei persoane, fiind vândut, conform actului de adjudecare de care face vorbire și reclamanta, la data de 16.01.2013.
Față de cele învederate, recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și pe fondul cauzei să se dispună în principal, respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu consecința obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate disp.art. 304 pct.7 si 9 Cod Pr. Civ. Si art.274 Cod Pr. Civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 24.02.2014.
Intimata reclamantă Asociația de Proprietari Democrației nr.92-110, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul pârât a criticat sentința instanței de fond apreciind că în mod greșit aceasta a dispus admiterea acțiunii formulate în condițiile în care din probe a rezultat faptul că nu este proprietarul imobilului și nu a locuit în acesta pe parcursul perioadei solicitate de intimata reclamantă, neavând calitate procesuală pasivă în cauză, arătând de asemenea că suma solicitată de intimata reclamantă nu este certă și este abuziv calculată.
În ce privește primul motiv de recurs formulat de recurentul pârât, tribunalul constată că prin încheierea pronunțată la termenul din 12.06.2013, instanța de fond a respins motivat excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât – soluție corectă având în vedere că potrivit actului de adjudecare depus la fila 5 dosar fond, apartamentul în cauză a fost adjudecat de către o altă persoană, recurentul pârât pierzând proprietatea asupra acestuia la data de 16.01.2012, în condițiile în care pretențiile formulate de intimata reclamantă în cauză au vizat contravaloarea cheltuielilor de întreținere restante pe perioada iulie 2010 – ianuarie 2012, respectiv perioadă în care recurentul pârât a avut calitatea de proprietar al imobilului în cauză și a figurat ca titular pe listele de întreținere aferente acestuia, precum și contravaloarea penalităților de întârziere aferente perioadei iulie 2010 – septembrie 2013 conform precizării cererii de chemare în judecată formulată la 30.10.2013 și depusă la fila 79 dosar fond.
În raport de înscrisurile și împrejurările arătate rezultă indubitabil că pentru perioada pentru care s-au solicitat cheltuielile de întreținere restante și penalitățile aferente recurentul pârât a avut calitatea de proprietar și în consecință și calitate procesuală pasivă în cauză.
În ce privește cel de al doilea motiv de recurs privind caracterul incert și abuziv al obligațiilor de plată solicitate tribunalul constată de asemenea că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică întemeiată pe actele dosarului, respectiv listele de plată lunare întocmite de reclamantă, în condițiile în care deși pârâtul a contestat și în fața instanței de fond sumele solicitate de reclamantă, iar instanța de fond a încuviințat la solicitarea acestuia efectuarea în cauză a unei expertize tehnice specialitatea contabilitate, acordând chiar mai multe termene în vederea întocmirii acesteia, pârâtul recurent nu a înțeles să achite onorariul aferent efectuării expertizei de specialitate, probă care astfel nu a putut fi administrată în cauză dispunându-se decăderea pârâtului din respectiva probă încuviințată, astfel că în consecință acesta nu a fost în măsură să dovedească susținerile sale privind modalitatea de clacul abuzivă a sumelor solicitate cu titlu de cheltuieli de întreținere restante și penalități de întârziere aferente, în condițiile în care acestea au fost dovedite în cauză de reclamantă cu înscrisurile depuse la dosar, constând în listele de plată lunare și fișa de evidență contabilă a sumei restante.
Având în vedere considerentele arătate, tribunalul constată că motivele de recurs formulate în cauză sunt nefondate, astfel că în temeiul art.3041 rap. la art.312 c.pr.civ. va respinge recursul declarat de recurentul - pârât R. F. C. împotriva sentinței civile nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - pârât R. F. C. domiciliat în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata – reclamantă A. DE P. DEMOCRATIEI NR.92-110, cu sediul în Ploiești, ., ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
G. M. C.-A. M. C. N.
GREFIER,
M.-D. B.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. C.A.M. /Tehnored. M.D.B.
2 ex./10.10.2014
Df._ Jud. Ploiești
Jf. P. A. D.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1365/2014. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 234/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
