Acţiune în constatare. Decizia nr. 99/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 99/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.99
Ședința publică din data de 13.01.2015
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTOR - A. G. H.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - reclamantă S.C. CONSTRUCȚII, INVESTIȚII ȘI COMERȚ IMPORT - EXPORT S.R.L. - prin lichidator judiciar CARDUELIS CONSULTING IPURL, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, C. RO_, împotriva sentinței civile nr. 9555/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații - pârâți S. A. – R., domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, S.C. CONSTRUCȚII, INVESTIȚII ȘI COMERȚ IMPORT - EXPORT S.R.L., cu sediul în București, Sector 3, Lt. D. G. nr. 2, . S. A., domiciliat în . S., ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta - reclamantă, reprezentată de av. H. E. și intimatul - pârât S. A. personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează lipsa taxei judiciare de timbru in cuantum de 2.005,5 lei aferentă cererii de apel, după care:
Reprezentantul apelantei - reclamante având cuvântul arată că, potrivit art. 77 din Legea nr.85/2006, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Arată că excepția netimbrării s-a invocat și la instanța de fond, fiind respinsă prin încheierea interlocutorie din data de 20.03.2013 (f.112 – 114), încheiere nerecurată.
Totodată, arată că înțelege să depună la dosarul cauzei declarația dată de intimatul S. A. autentificată sub nr.2304/6.11.2014 de N. Public Toneață M., prin care acesta precizează că nu recunoaște semnătura de pe chitanța prin care s-a încercat a se atesta plata imobilului în discuție.
Tribunalul rectifică citativul (f.2) în sensul că M. Ploiești nu are calitatea de intimat - pârât în prezenta cauză.
De asemenea, instanța ia act că apelanta - reclamantă a depus la dosar declarația aut. sub nr.2304/6.11.2014 prin care intimatul – pârât S. A. declară pe propria răspundere că nu recunoaște a fi semnătura sa pe înscrisul sub semnătură privată - chitanța . nr.171 din septembrie 2009 emisă de S.C. Construcții Investiții și Comerț Import Export S.R.L. prin care se confirmă primirea sumei de 120.000 lei de la intimata – pârâtă S. A. - R. reprezentând contravaloare vânzare teren.
Intimatul S. A., având cuvântul, arată că nu cunoaște a cui este semnătura de pe chitanță.
Reprezentantul apelantei - reclamante având cuvântul arată că intimatul S. A. era arestat când s-a venit cu ideea acestei chitanțe, acesta a spus, inițial, că semnătura a fost a lui, revenind și spunând că nu este; chitanța nu a fost depusă în original, iar S. A. - R. arată la pag.152 că, într-adevăr, nu este semnătura dumnealui.
Precizează că societatea nu are nicio contabilitate care să-i fi fost depusă, toți administratorii care s-au perindat, inclusiv intimatul S. A. sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni legate de operațiuni în această societate și, în momentul în care a fost numit lichidator nu a primit niciun act de la nicio persoană, neputându-se confirma că această chitanță ar exista; susține faptul că banii nu s-au plătit; S. A. - R. a venit cu o chitanță care nu este semnată de S. A., probabil fiind falsă, de aceea nu este în original la dosar.
Totodată, arată că a contestat această chitanță, s-a făcut verificare de scripte; s-a văzut prin verificare cu ochiul liber că nu este semnătura lui S. A.; acesta a spus inițial că el a eliberat chitanța, iar acum a revenit, pentru că urma ca apelanta să solicite o expertiză, să formuleze plângere penală și nu mai avea nimeni nevoie de o verificare a validității sau a falsului din această chitanță și atunci intimatul a recunoscut.
Astfel, învederează instanței că nu mai stăruie în efectuarea unei expertize grafologice, întrucât toate părțile au recunoscut că semnătura de pe chitanță nu este a vânzătorului – intimat S. A. și, mai mult decât atât, nici nu s-a depus chitanța în original, la dosarul de fond existând doar o copie legalizată a acesteia.
În acest sens, arată că înțelege să renunțe la proba cu expertiză grafică.
De asemenea, arată că apelanta a contestat faptul că s-ar fi făcut vreo plată, motiv pentru care s-a depus acea copie a chitanței controversate și la care urma a se renunță a se susține că reprezintă prețul, pentru toate persoanele au arătat că nu este semnătura lui S. A., inclusiv intimatul S. A..
Intimatul – pârât S. A., având cuvântul, arată că nu își mai amintește dacă a citit contractul la notariat, întrucât a trecut destul timp de atunci.
Reprezentantul apelantei - reclamante, având cuvântul, arată că firma era în iminentă insolvență, se formulase o cerere de intrare în faliment și atunci s-a făcut contractul.
Tribunalul arată că la fila 53 - dosar fond există contractul de vânzare - cumpărare prin care Societatea de Construcții, Investiții și Comerț Import - Export, prin S. A. - asociat unic și administrator, a vândut intimatei S. A. - R. terenul în suprafață de 132 mp. indiviz din terenul de 306 mp. situat în Ploiești ., jud. Prahova.
Intimatul S. A., având cuvântul, arată că nu a primit niciun ban, nu a primit nimic, a încheiat contractul pentru că așa a spus S. A. - R.; precizează că, prima dată a fost administrator S. A. - R., ulterior a fost numit acesta ca administrator și, după aceea, au convenit să meargă el la notar să încheie contractul de vânzare - cumpărare în scopul de a scoate din firmă terenul.
Arată că nu își mai amintește dacă, la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare, societatea era sau nu în insolvență, scopul încheierii contractului fiind acela ca intimata S. A. - R. să ia terenul, iar intimatul banii, bănuiește că scopul încheierii contractului a fost ca S. A. R. să scoată bunul din patrimoniul societății.
Părțile prezente, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, constatând că nu sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului apelului.
Reprezentantul apelantei - reclamante, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii cererii, urmând a se constata nulitatea contractului de vânzare - cumpărare pentru aspectele pe care le-a arătat în scris în cadrul concluziilor scrise, dar și în cererea de apel, aspecte care concură spre ideea că acest contract a fost fictiv încheiat, în scopul de a scoate din averea debitoarei și de a fi însușit imobilul respectiv de către pârât, rezultând cu claritate că nu s-a plătit niciun preț, a fost un act fictiv, un act încheiat între persoanele care, din momentul în care s-a solicitat . debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. și până s-a pronunțat falimentul, persoanele între care s-a încheiat actul de vânzare - cumpărare au intervenit și au ieșit din firmă doar în scopul de a efectua anumite operațiuni care au avut o sferă mult mai largă, toți fiind trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional care a efectuat operațiuni de falimentare și de fraudare a acestei societăți.
Totodată, arată că un aspect particular, neprins în dosarul penal, și anume că acest contract fictiv pe care l-au făcut părțile, respectiv S. A. - R. care a intrat în firmă la data de 19.06.2009, împreună cu S. A.; după două luni, S. A. - R. iese din firmă, rămâne S. A.; îi vinde lui S. A. acest imobil după care și acesta iese din firmă și firma aparține unui cetățean moldovean domiciliat în Chișinău.
În opinia sa, aceasta este o veritabilă suveică prin care s-a urmărit ca acest teren să iasă din patrimoniul societății care urma să intre în insolvență și să fie însușit de S., care nu a plătit nici un preț.
Consideră că, este evident că aceste persoane nu au intrat în firmă să o finanțeze, ci, de fapt, să falimenteze și să fraudeze firma.
Solicită a se reține că actul este fictiv, că nu s-a dat suma de bani, că actul notarial nu consemnează că s-a dat suma de bani, ci doar declarația părților, ceea ce nu conferă o dovadă pe acest aspect.
Totodată, solicită a se reține că și intimata - pârâta S. A. - R. a depus o notă (fila 152) prin care arată că semnătura de pe chitanță nu aparține intimatului S. A. care, prezent fiind la acest termen de judecată, inițial a declarat că a vândut și a încasat banii pe care i-a dat la cămătari, după care revine, probabil de teama unor alte plângeri penale, și arată că adevărul este că, de fapt, nu s-a urmărit încasarea de bani.
Consideră că scopul a fost evident, este o cauză ilicită, este un act fictiv, motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii; fără cheltuieli de judecată.
Intimatul – pârât S. A., având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, precizând că este de acord a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat de acesta cu S. A. - R..
Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art.394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2011, reclamanta Carduelis Consulting IPURL, în calitate de lichidator al S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. Ploiești, Primăria Ploiești și S. A. - R., ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea contractului de vânzare - cumpărare nr.4074/25.09.2009 având ca obiect terenul în suprafața de 132 mp. situat în Ploiești, ., jud. Prahova.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin încheierea pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr._ al Tribunalului Prahova, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., iar prin sentința nr.1059/30.06.2010 s-a dispus . Consulting IPURL fiind numită în calitate de lichidator.
A mai precizat reclamanta că, în averea debitoarei s-a constatat existența unui imobil - casă și teren situat în Ploiești, ., jud. Prahova, în evidențele cărții funciare terenul având suprafața de 306 mp. alcătuit din două categorii: 131,5 mp. în folosință care este drum de acces către locuință și 152 mp. în proprietate.
Dreptul de folosință a fost acordat de administrația locală – proprietara acestui teren în scopul deservirii locuinței și, cu toate acestea, organele administrației locale au vândut acest teren pârâtei S. A. – R. care nu avea nicio calitate pentru a cumpăra terenul dat în folosință altei persoane, cauza tranzacției fiind ilicită și imorală.
S-a mai învedera că, debitoarea S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. intrând în faliment, imobilul a fost vândut, iar după licitație s-a descoperit că terenul avut în folosință fusese înstrăinat altei persoane, astfel că nu se putea întocmi actul de adjudecare și nici nu se putea preda locuința cumpărătorului, cât timp la aceasta nu se putea ajunge în niciun fel.
În consecință, reclamanta Carduelis Consulting IPURL a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare - cumpărare nr.4074/25.09.2009 și repunerea părților în situația anterioară.
În drept, au fost invocate disp. art.948 C.civ.
În raport de susținerile reclamantei Carduelis Consulting IPURL, pârâtul M. Ploiești - prin Primar a formulat, în temeiul art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că nu a fost parte în contract, neexistând niciun raport juridic între acestea, ci doar între părțile contractante, motiv pentru care solicită scoaterea sa din cauză.
Prin „Nota de ședință” depusă de reclamantă la termenul de judecată din data de 02.04.2012, s-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul că se renunță la judecată în contradictoriu cu pârâtul M. Ploiești - prin Primar, urmând ca pricina să se poarte doar în raport cu pârâta S. A. - R., solicitându-se introducerea în cauză, în calitate de pârât a numitului S. A. - administrator special al S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., cu mențiunea că, în speță, contractul este nul și pentru lipsa obiectului în sensul că suma de 120.000 lei nu s-a încasat, fiind emisă chitanță în loc să se facă prin virament bancar, iar nu în numerar.
Reclamanta a completat acțiunea în sensul că se solicită constatarea nulității contractului și pentru faptul că terenul a fost dobândit în temeiul Legii nr.18/1991 și nu putea fi înstrăinat timp de 10 ani.
La rândul său, și pârâta S. A. - R. a formulat, în baza acelorași texte de lege, întâmpinare prin care a invocat excepțiile netimbrarii acțiunii și a inadmisibilității cererii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, excepții care au fost respinse la termenul de judecată din data de 20.03.2013.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr. 9555/25.06.2014 prin care a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând că, în speță, s-a constatat faptul că sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
Astfel, potrivit art.6 alin.3 C.civ. în vigoare, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate sunt supuse dispozițiilor legii vechi, or contractul a cărui nulitate se cere a fost încheiat în anul 2009, așadar, anterior intrării în vigoare a noului cod civil - 01.10.2011.
Prin contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 la B.N.P. I. C., S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. a vândut pârâtei S. A. - R. terenul în suprafață de 132 mp. indiviz din terenul în suprafață de 306 mp. situat în Ploiești, ., jud. Prahova, T 274, P CC 16, categoria de folosință curți - construcții, pentru prețul de 12.000 lei.
Prin sentința nr.1059 din 30.06.2010 a Tribunalului Prahova s-a dispus ., Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. în procedura falimentului.
Contractul de vânzare - cumpărare este un contract prin care una din părți - vânzătorul strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părți - cumpărătorul care se obligă în schimb a plăti prețul bunului vândut ( art.1295 C.civ.)
Prima instanță a constatat că, pentru a fi valabil încheiat, contractul de vânzare - cumpărare trebuie să îndeplinească următoarele condiții de validitate: capacitate, consimțământ, obiect (lucrul vândut și prețul), o cauză licită și, în contractele solemne - forma autentică.
Nulitatea este acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, intervenind când nu se respectă condițiile de validitate la încheierea actului civil.
Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, este imprescriptibilă și nu poate fi acoperită prin confirmare.
Cu privire la motivul de nulitate privind capacitatea cumpărătoarei S. A. - R., instanța de fond a reținut că, potrivit art.1306 C.civ. pot cumpăra și vinde toți cei cărora nu le este oprit prin lege.
Astfel, regula o constituie capacitatea, iar incapacitatea este excepția.
Cazurile de incapacitate sunt expres și limitativ prevăzute de lege, fiind de strică interpretare, în speță, reținându-se că reclamanta nu a făcut nicio dovadă în sensul că pârâtei îi era interzis să cumpere terenul în litigiu, capacitatea acesteia fiind prezumată.
În ceea ce privește motivul de nulitate pentru lipsa obiectului, în sensul că prețul de 120.000 lei nu a fost plătit, instanța de fond a reținut că obiectul contractului de vânzare - cumpărare, fiind un contract sinalagmatic, dă naștere la două obligații reciproce: obligația vânzătorului are ca obiect lucrul vândut, iar obligația cumpărătorului are ca obiect prețul.
Lucrul vândut trebuie să fie în comerț, să existe în momentul încheierii contractului (sau să poată exista), să fie determinat sau determinabil, licit și posibil și să fie proprietatea vânzătorului.
Prețul trebuie să fie fixat în bani, determinat sau determinabil, sincer și serios.
Prin preț sincer se înțelege un preț real, nu fictiv în scopul de a fi cerut și plătit în realitate, iar prețul serios impune ca acesta să nu fie infim, disproporționat de valoarea lucrului vândut.
În speță, instanța de fond a apreciat că prețul stabilit în bani, respectiv suma de 120.000 lei este sincer și serios, fiind proporțional cu valoarea lucrului vândut - teren în Ploiești în suprafață de 132 mp., în contract existând mențiunea că acesta a fost achitat, iar din chitanța . nr.171/25.09.2009 rezultă că acesta fost plătit.
Instanța de fond a menționat că, în speță, nu poate fi reținută susținerea reclamantei în sensul că prețul nu a fost niciodată încasat, din moment ce nu s-a făcut nicio dovadă în aceste sens, respectiv că această sumă nu a fost niciodată înregistrată în contabilitatea societății de către administrator, nerespectarea dispozițiilor legii contabilității având repercusiunile prevăzute de aceasta, nefiind apte de cauzarea nulității unui act juridic civil de vânzare - cumpărare.
Referitor la motivul de nulitate reprezentat de lipsa cauzei, aceasta fiind imorală și ilicită, prima instanță a reținut că, cauza sau scopul este acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act.
Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să existe, să fie reală, să fie licită și morală, așa cum rezulta din prevederile art.966 C.civ.
Potrivit art.967 C.civ., convenția este valabilă, cu toate că nu este expresă cauza.
Cauza este prezumată până la dovada contrarie, prin această dispoziție fiind instituite două prezumții: prezumția de valabilitatea a cauzei, indiferent că se menționează sau nu în contract și prezumția de existență a cauzei.
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie să dovedească aceasta și să răstoarne prezumțiile.
Or, reclamanta nu a probat lipsa cauzei sau faptul că aceasta este ilicită și imorală.
Într-adevăr, din înscrisurile depuse rezultă faptul că, în speță, conducerea societății, respectiv administratorul acesteia s-a schimbat de foarte multe ori, atât pârâta S. A., cât și S. A. figurând în mai multe rânduri ca administratori, însă doar prin acest aspect nu se poate reține că intenția pârâților a fost de fraudare a intereselor societății.
În plus, dacă aceste modificări prejudiciau creditorii, lichidatorul avea posibilitatea cererii de anulare în cadrul dosarului de insolventă, fiind supuse acelor reguli de dovedire a fraudei mai lesnicioase decât cele din dreptul comun, cum este cazul în prezenta speță dedusă judecații.
Cu privire la motivul de nulitate privind interdicția de înstrăinare a terenului timp de 10 ani, prima instanță a reținut că, prin titlu de proprietate nr._ din 21.04.2009 emis de Comisia Județeana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. a primit, în proprietate, terenul în suprafață de 132 mp. în Ploiești, T 274, P 16, categoria curți - construcții, prin constituirea dreptului de proprietate.
Potrivit art.32 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar (forma în vigoare la data contractului), terenul atribuit, conform art.19 alin.1, art.21 și art. 43, nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiți de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietății, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare.
(2) Constatarea nulității poate fi cerută în justiție de către primărie, prefectură, procuror, precum și de către oricare persoană interesată.
Conform art.19 alin.1, membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producție sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp., precum și celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociații cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art.18, dacă sunt stabiliți sau urmează sa se stabilească in localitate și nu dețin teren în proprietate în alte localități. Suprafața atribuită în proprietate se va determina ținând seama de suprafața terenurilor, numărul solicitanților și de suprafața atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție.
Potrivit art.21, în localitățile cu excedent de suprafață agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art.18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha. în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris și se obligă să lucreze această suprafață.
(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puțin din alte localități, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha. teren în echivalent arabil, cu obligația de a-și stabili domiciliul în comună, oraș sau municipiu, după caz, și de a cultiva pământul primit, renunțând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.
Potrivit art.43, în zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: climă, altitudine, pantă, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafață de teren de până la 10 ha. în echivalent arabil familiilor tinere de țărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara și se obligă în scris să-si creeze gospodarii, să se ocupe de creșterea animalelor și să exploateze rațional pământul în acest scop.
(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, după caz.
(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.
Or, din analiza acestor norme legale rezultă că terenul a fost constituit, potrivit Legii nr.18/1991 și nu face obiectul articolului art.32, având categoria de folosință curți – construcții și fiind situat în orașul Ploiești, astfel că, nu subsumează niciunui articol arătat
Având în vedere că orice excepție de inalienabilitatea trebuie interpretată restrictiv, instanța de fond a reținut că terenul în speță putea fi înstrăinat prin acte juridice între vii încă de la data dobândirii, nefiind supus restricției de 10 ani prevăzută de Legea nr.18/1991, motiv pentru care a fost respinsă cererea, ca neîntemeiată.
Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere dispozițiile art.274 C.pr.civ., precum și faptul că reclamanta este în culpă procesuală, acțiunea fiind respinsă, instanța de fond a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel,în termen legal, S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., prin lichidator Carduelis Consulting IPURL, arătând că acțiunea a vizat nulitatea absolută pentru două motive, și anume: cauză imorală și ilegală și lipsa obiectului, adică două dintre condițiile esențiale, de fond, de validitate ale actului juridic.
Astfel, dezvoltând motivele de apel, s-a arătat că se critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat asupra aspectelor solicitate și probate, precizându-se, în mod clar, care sunt susținerile și dovezile care vizează lipsa validității contractului.
Judecătorul fondului a atins, în mod tangențial și superficial, situația dedusă judecații, redând general și inutil teoria condițiilor de fond ale actului juridic, motiv pentru care se solicită reaprecierea probelor din dosar, ținând seama de data, părțile și interesul de a înstrăina terenul în situația iminentă a falimentului societății vânzătoare.
În ceea ce privește „data”, s-a menționat că, este incontestabil, faptul că actul de vânzare a terenului în suprafață de 132 mp. care a aparținut debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., s-a întocmit după introducerea, de către creditori, a cererii de insolventă, în speță, vânzarea, prin data la care a fost făcută, făcând dovada micșorării averii debitoarei și, deci, a scopului ilicit al fraudării creditorilor societății.
Referitor la „părți”, contractul s-a încheiat între administratori temporari ai societății care, acum, sunt condamnați pentru administrarea frauduloasă, cumpărătoarea S. A. - R. și vânzătorul S. A. intrând în societate la data de 09.06 2009, deși, în luna ianuarie 2008, se depusese deja cerere de deschidere a procedurii insolventei împotriva acestei societăți.
La scurt timp, respectiv la data de 28.08.2009, asociata S. R. s-a retras din societate, rămânând S. A., iar la mai puțin de o lună, adică la 25 09.2009, între cei doi a avut loc tranzacția prin care terenul în discuție a fost vândut de S. A. către S. A. - R., după aceasta tranzacție ieșind din societate și S. A., locul său fiind luat de numitul Calghin Alexei cu domiciliul în Chișinău.
În ceea ce privește „interesul”, debitoarea S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. a învederat că este o veritabilă suveică prin care s-a urmărit pierderea urmei asociaților, dar și înstrăinarea bunurilor și, cu toate acestea, judecătorul fondului nu a reținut scopul ilicit și imoral care este evident.
Cauza imorală și ilicită a fost scopul părților de a scoate acest teren din patrimoniul societății a cărei insolvență era iminentă în frauda creditorilor, actul a cărui anulare se solicită, întocmit de debitoarea S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. - prin S. A. și pârâta S. A. - R. având drept scop scoaterea din averea debitoarei, în frauda creditorilor, a acestui teren, deoarece se făcuse deja cererea de deschidere a procedurii societății, iar operațiunile făcute după această perioadă sunt prezumate frauduloase, existând deja certitudinea că bunurile societății vor fi preluate de lichidator, iar prin acest act s-a scos din patrimoniul societății un activ.
Susține debitoarea că motivarea din sentință în sensul că, dacă erau prejudiciați creditorii din dosarul de faliment, lichidatorul putea solicita anularea actului în cadrul procedurii insolventei, întrucât regulile sunt mai lesnicioase, este greșită, deoarece, în primul rând, anterior instanța de fond a respins excepția care viza respingerea acțiunii pe motivul că exista calea anularii actului în procedura falimentului.
Așadar, nu au utilitate, în acest moment, aceste susțineri referitoare la o situație deja soluționată, însă, o asemenea motivare lasă să se înțeleagă nesiguranța soluției și lipsa aprecierii situației din dosar, întrucât, și la insolvență, dar și în dreptul comun, caracterul ilicit al unui act juridic se apreciază din intenția părților dedusă pe baza conjuncturii existente, în cauza prezentă, fiind ușor de constatat voința internă a celor doi contractanți.
Criticabilă este sentința, în opinia debitoarei, și în ceea ce privește respingerea cererii de a se constata lipsa prețului, actul fiind nul pentru lipsa obiectului, deoarece prețul de 120.000 lei specificat în actul de vânzare nu s-a achitat.
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la susținerea că prețul nu a fost plătit, susținere care trebuie corelată cu veridicitatea chitanței depuse.
Faptul că, la autentificarea actului, nu s-a specificat existenta unei chitanțe, că o suma așa de mare nu putea fi plătită cu chitanță, că semnătura aflată pe chitanță este alta decât cea dată în fata notarului, că plata nu s-a consemnat în documente contabile, sunt aspecte importante care au fost ignorate la fond, ca de altfel și faptul esențial că semnătura aflată pe chitanță, mascată voit sub stampilă, este alta decât cea dată de S. A. în fata notarului și a instanței.
Cu ocazia verificării de scripte, s-a constat faptul că semnătura lui S. A. nu este cea de pe chitanța pe care el susține că a semnat-o când a primit acești bani de la S. A. - R., fiind de neînțeles cum instanța de fond nu a luat în discuție procedura verificării de scripte, ca și cum nu ar fi existat.
De asemenea, este de neînțeles cum s-a ignorat că S. A. - R. a depus o notă în dosar – pag.152 prin care a recunoscut că pe chitanța pretins întocmită de S. A. cu ocazia vânzării terenului în discuție, nu este semnătura lui S., ci o altă semnătură și, cu toate acestea, prin sentință s-a reținut că s-a făcut dovada achitării prețului cu această chitanță.
Recunoscându-se că, în speță, chitanța de încasare a prețului este falsă, s-a dovedit că prețul nu s-a plătit, iar faptul că cei doi s-au aflat, temporar, la administrarea societății și au și tranzacționat între ei, probează că au avut interese proprii, contrare cu cele ale societății.
În afara de aspectele menționate, debitoarea a arătat că este de reținut că terenul în discuție este doar o cale de trecere spre o casă pe care pârâții nu au mai reușit să o acapareze și care a rămas în patrimoniul societății aflate în faliment, singura utilitate a acestui teren lung de 20 ml. și lat de doar 3,15 ml. fiind aceea de a asigura accesul către locuință, motiv pentru care, prin Ordin al Prefectului, s-a eliberat titlul de proprietate asupra acestui teren care deservește locuința, rămânerea terenului în proprietatea unei persoane care nu este și proprietara locuinței născând o situație atipică și anormală.
Debitoarea S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. Solicit a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, la termenul de astăzi învederându-se că se renunță la proba cu expertiză grafică, fapt consemnat în practicaua prezentei decizii.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 05.11.2014, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a tuturor părților litigante, fără ca intimata – pârâtă S. A. – R. să se fi prezentat în instanță și fără să formuleze întâmpinare, intimatul – pârât S. A. fiind de acord cu admiterea apelului, fapt consemnat în practicaua deciziei.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin sentința nr.1059/30.06.2010 pronunțată de Tribunalul Prahova în cauza ce a format obiectul dosarului nr.4517/105/ 2009, a fost admisă cererea administratorului judiciar Carduelis Consulting IPURL și, în temeiul art.107 lit. B) din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., sens în care a fost desemnat, în calitate de lichidator judiciar, Carduelis Consulting IPURL (f.5 –dos. fond).
Prin contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.3606/22.12.2006, S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. – prin asociat unic și administrator B. M. A. a dobândit, prin cumpărare, de la Romexterra Bank imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova, compus din teren în suprafață de 306 mp. din care suprafața de 152 mp. în proprietate și 131,50 mp. în folosință, împreună cu locuința aflată pe acesta, având nr. cadastral provizoriu 2036, prețul vânzării fiind de 63.600 lei (f.22 – dos. fond).
Conform adresei nr._/19.03.2010 eliberată de O.R.C. Prahova, informațiile privind istoricul debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. în perioada 23.06.2007 – 08.01.2010 atestă schimbarea succesivă a acționariatului firmei, în sensul existenței, inițial, a unui asociat unic în persoana numitului B. M. A., apoi a intrării în societate, în calitate de asociați noi a numiților A. R., Ceapchie N., S. A. și S. A. – R., ieșind ulterior din societate, prin retragere, numiții B. M. A., A. R. și Ceapchie N., fiind desemnată, în calitate de administrator pârâta S. A. – R. care, la rândul său, a ieșit din societate, prin retragere, intrând apoi, din nou în societate, ca unic asociat existent, pârâtul S. A., la rubrica „persoane împuternicite” fiind făcută mențiunea încetării mandatului pârâtei S. A. – R., în calitate de administrator și numit, în această calitate, pârâtul S. A. (f.172 – dos. fond).
Ulterior, a intrat în societate, în calitate de asociat/acționar unic nou, numitul G. Alexei care a devenit, la data de 05.10.2009, și administratorul firmei, ieșind din societate, prin retragere, pârâtul S. A.
Prin contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009, S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. – prin asociat unic și administrator S. A., a înstrăinat pârâtei – cumpărătoare S. A. - R. terenul în suprafață de 132,00 mp. indiviz din terenul în suprafață totală de 306,00 mp. situat în Ploiești, ., jud. Prahova, T 274, P Cc 16, având categoria de folosință curți – construcții, vânzătoare dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului vândut în conformitate cu prevederile Legii nr.18/1991, potrivit titlului de proprietate nr._/21.04.2009 (f.53, 108 – dos. fond).
Conform clauzelor stipulate în contractul sus – menționat, prețul vânzării terenului a fost de 120.000 lei, inclusiv T.V.A., achitat integral vânzătoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. - prin asociat unic S. A., la data autentificării actului.
Potrivit chitanței . nr.171/25.09.2009 eliberată de S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., pârâta – cumpărătoare S. A. – R. ar fi achitat suma de 120.000 lei reprezentând „contravaloare vânzare teren”, la rubrica „casier” fiind aplicată ștampila societății, existând și o semnătură indescifrabilă (f.127 - dos. fond), semnătură în privința căreia, prin nota de ședință depusă la termenul de judecată din data de 13.11.2013 (f.152 – dos. fond), pârâta S. A. – R. a apreciat că nu este relevant faptul că pe chitanță apare o altă semnătură decât cea a administratorului societății - vânzătoare menționată în contractul de vânzare – cumpărare în formă autentică.
Deși, la interogatoriul luat la solicitarea Carduelis Consulting IPURL, în calitate de administrator special al S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., pârâtul S. A. a pretins, la întrebarea nr.4 (f.121 – dos. fond), faptul că pârâta – cumpărătoare S. A. – R. ar fi achitat întreaga sumă menționată, cu titlu de preț, în contractul de vânzare – cumpărare a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, arătând la întrebarea nr.5 că s-a „tăiat chitanță”, banii mergând la cămătari, deoarece firma avea datorii la aceștia, prin declarația aut. sub nr.2304/06.11.2014 (act nou depus în faza procesuală a apelului – f.15), pârâtul S. A. a declarat pe proprie răspundere că nu recunoaște ca fiind a sa semnătura aflată pe înscrisul sub semnătură privată intitulat „Chitanță . nr.171/2009 emisă de S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. Ploiești prin care se confirmă primirea sumei de 120.000 lei de la pârâta S. A. – R. reprezentând contravaloare vânzare teren.
Aceasta este situația premisă de la care trebuie să se pornească în analizarea împrejurărilor în care a fost perfectat contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 și, implicit, a condițiilor de validitate sau nevaliditate a acestuia, în raport cu adevărata voință internă a părților contractante.
Este cunoscut faptul că, în legislația civilă, se utilizează termenul „condiții” pentru a desemna componentele actului juridic civil.
Art.948 C.civ. de la 1864 – temei de drept invocat în susținerea prezentului demers judiciar de reclamanta Carduelis Consulting IPURL, în calitate de lichidator al debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., dispune „Condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta; consimțământul valabil al părții ce se obligă; un obiect determinat, o cauză licită”.
Prin obiect al actului juridic se înțelege conduita părților stabilită prin acel act juridic civil, respectiv acțiunile ori inacțiunile la care părțile sunt îndreptățite sau de care sunt ținute.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să existe; să fie în circuitul civil; să fie determinat sau determinabil; să fie posibil; să fie licit și moral.
Vânzarea, fiind un contract bilateral (sinalagmatic), dă naștere la două obligații, presupunând deci două prestații: vânzătorul este obligat să predea lucrul vândut, iar cumpărătorul să plătească prețul.
Aceste două prestații se referă la două lucruri care, împreună, alcătuiesc obiectul contractului de vânzare – cumpărare: lucrul vândut și prețul.
Prețul este obiectul prestației cumpărătorului și corespunde valorii lucrului vândut; el trebuie să fie fixat în bani; să fie determinat sau determinabil; să fie sincer și serios.
În speță, deși instanța de fond a apreciat că prețul stabilit în bani, respectiv suma de 120.000 lei este sincer și serios, fiind proporțional cu valoarea lucrului vândut - teren în Ploiești în suprafață de 132 mp., în contract existând mențiunea că acesta a fost achitat, iar din chitanța . nr.171/25.09.2009 ar rezulta că acesta fost plătit, neputând fi reținută susținerea reclamantei în sensul că prețul nu a fost niciodată încasat, din moment ce nu s-a făcut nicio dovadă în aceste sens, respectiv că această sumă nu a fost niciodată înregistrată în contabilitatea societății de către administrator, nerespectarea dispozițiilor Legii contabilității având repercusiunile prevăzute de aceasta, nefiind apte să atragă nulitatea unui act juridic civil de vânzare – cumpărare, în realitate, astfel cum rezultă atât din susținerile exprese ale pârâtului S. A. făcute în fața instanței de apel care a avut, la momentul încheierii contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009, calitatea de asociat unic și administrator al S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., în sensul că nu a primit niciun ban, „încheind contractul pentru că așa a spus S. A. - R.”, scopul perfectării actului a cărui nulitate absolută se solicită a se constata fiind numai acela de a scoate din firmă terenul, fapt consemnat în practicaua prezentei decizii, cât mai ales din declarația aut. sub nr.2304/06.11.2014 (act nou depus în faza procesuală a apelului) în cuprinsul căreia pârâtul S. A. a declarat pe proprie răspundere că nu recunoaște ca fiind a sa semnătura aflată pe înscrisul sub semnătură privată intitulat „Chitanță” . nr.171/2009 emisă de S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. Ploiești prin care se confirmă primirea sumei de 120.000 lei de la pârâta S. A. – R. reprezentând contravaloare vânzare teren.
În atare împrejurări este de domeniul evidenței faptul că, în realitate, nu s-a plătit niciun preț pentru terenul care a făcut obiectul încheierii contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr. 4074/25.09.2009, respectiv suma de 120.000 lei care, în cazul în care ar fi fost achitată, această operațiune se putea face numai prin cont bancar, legea contabilității interzicând plata în numerar pentru sume mai mari de 10.000 lei.
Pe cale de consecință, este evident că, în speță, contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 este lovit de nulitate chiar și numai pentru acest motiv, respectiv lipsa efectivă a prețului care, așa cum s-a arătat, alcătuiește, împreună cu lucrul vândut, obiectul unui contract de vânzare – cumpărare.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate absolută a contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr. 4074/25.09.2009 – cauza imorală, literatura de specialitate a statuat că scopul sau cauza este acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act și, împreună cu consimțământul, formează voința juridică.
În afară de art.948 pct.4 C.civ. care se referă la „o cauză licită”, ca și condiție esențială a convenției, Codul civil consacră art.966 – 968 acestui element.
Potrivit art.966 C.civ. „Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun efect”.
Art.968 C.civ. dispune „Cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice”.
În structura actului juridic civil intră două elemente: scopul imediat și scopul mediat.
Referitor la scopul imediat – causa proxima – numit și scopul obligației, în contractele sinalagmatice, cauza consimțământului fiecărei părți constă în reprezentarea, adică prefigurarea mentală a contraprestației (o parte se obligă știind că și cealaltă parte se obligă, la rândul său).
Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: să existe; să fie reală; să fie licită și morală.
În speță, din întreg materialul probatoriu administrat în cauză și, date fiind și recunoașterile exprese ale pârâtului S. A. care a avut, la momentul perfectării convenției de vânzare – cumpărare, calitatea de asociat unic și administrator al S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., se reține existența unei conivențe frauduloase între acesta și pârâta – cumpărătoare S. A. – R., scopul încheierii contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 fiind, strict, acela de a scoate, din averea debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L., în frauda creditorilor, a terenului în suprafață de 132 mp. situat în Ploiești, ., jud. Prahova, în condițiile în care se formulase cerere de deschidere a procedurii insolvenței societății, astfel încât, toate operațiunile făcute după acest moment sunt prezumate a fi frauduloase.
Nulitatea poate fi definită ca fiind acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Este absolută acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc.
În speță, este evident că încheierea contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 a avut drept scop micșorarea activului patrimonial al debitoarei S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. a cărui unic administrator și asociat era pârâtul S. A. care, de conivență fiind cu pârâta S. A. – R., au creat aparența unei înstrăinări a terenului în suprafață de 132,00 mp. situat în Ploiești, ., jud. Prahova, această operațiune având loc după deschiderea procedurii insolvenței în dosarul nr._ al Tribunalului Prahova, operațiune care nu s-a finalizat prin . - vânzătoare, a contravalorii bunului înstrăinat, nefiind plătit niciun preț.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită apelul și, în baza art.296 C.pr.civ., va schimba în tot sentința atacată în sensul admiterii acțiunii precizată - completată (f.84 – dos. fond), constatându-se nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 având ca obiect terenul în suprafață de 132 mp. indiviz din terenul în suprafață de 306,00 mp. situat în Mun. Ploiești, ., jud. Prahova, T 274, P Cc 16, având categoria de folosință curți - construcții.
Instanța va lua act că apelanta S.C. Construcții, Investiții și Comerț Import - Export S.R.L. – prin lichidator Carduelis Consulting IPURL nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - reclamantă S.C. CONSTRUCȚII, INVESTIȚII ȘI COMERȚ IMPORT - EXPORT S.R.L. - prin lichidator judiciar CARDUELIS CONSULTING IPURL, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, C. RO_, împotriva sentinței civile nr. 9555/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații - pârâți S. A. – R., domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, S.C. CONSTRUCȚII, INVESTIȚII ȘI COMERȚ IMPORT - EXPORT S.R.L., cu sediul în București, Sector 3, Lt. D. G. nr. 2, . S. A., domiciliat în . S., ., jud. Prahova și, în consecintă:
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite acțiunea precizată - completată (f.84 – dos. fond).
Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.4074/25.09.2009 având ca obiect terenul în suprafață de 132 mp. indiviz din terenul în suprafață de 306,00 mp. situat în Mun. Ploiești, ., jud. Prahova, T 274, P Cc 16, având categoria de folosință curți - construcții.
Ia act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
N. C. A. G. H.
GREFIER
M. Ș.
Operator date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H.
6 ex. – 23.02.2015
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. M. R.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 3004/2015. Tribunalul PRAHOVA | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
