Contestaţie la executare. Decizia nr. 3077/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3077/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 3077/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3077
Ședința publică din data de 03.11.2015
Președinte: D. G.
Judecător: N. C.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, împotriva Sentinței civile nr. 495/26.06.2015, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator S. C., CNP_, având domiciliul în M., ..128, județul Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, conform Ordinelor de plată nr._/18.06.2015 și nr._/07.07.2015, ce a fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, s-au depus la dosar: cu cerere, dovada de achitare de către apelanta – intimată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei (în completare), conform ordinului de plată mai sus menționat; la data de 28.09.2015, întâmpinare formulată de intimatul – contestator, iar la data de 08.10.2015, răspunsul apelantei – intimate la întâmpinarea susmenționată, după care,
Tribunalul ia act că, prin cererea de apel, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Apreciind admisibilă, necesară și utilă soluționării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de apelanta - intimată prin cererea de apel, în temeiul disp. art. 478 corob. cu art. 482 rap. la art. 258 NCPC, tribunalul încuviințează pentru apelanta - contestatoare proba cu înscrisuri.
Totodată, analizând actele și lucrările dosarului, constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoria M. sub nr._ contestatorul S. C. a formulat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, contestație împotriva executării silite pornită la cererea intimatului, în baza titlului executoriu reprezentat de: procesul verbal ..11 nr._/16.08.2011 și procesul verbal ..11 nr._/16.08.2011, solicitând anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 5450/2014, aflat pe rolul B. C. V. și M. A. D. ; anularea încheierii din 01.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul cu nr._/301/2014; suspendarea executării pană la soluționarea contestației, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea contestației se arată că prin încheierea din 01.09.2014 Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea formulată de B. C. V. și M. A. D. și a dispus încuviințarea executării silite a creanței în cuantum de 56 euro plus cheltuieli de executare împotriva petentului, motiv pentru care la data de 11.03.2015 B. a înființat poprirea conturilor ce le deține.
Mai arată contestatorul faptul că începând cu data de 06.09.2013, conform copiei certificată pentru conformitate de pe cartea de identitate a petentului, domiciliul acestuia este in M., .. 128, jud. Prahova și că atât intimata cât și B. au la dispoziție baze de date naționale din care să rezulte domiciliul corect al celor ce sunt sancționați contravențional sau puși în executare, iar intimata beneficiază de acces nelimitat și neîngrădit la baza de date a Poliției Române, calitatea de executor aducându-i și „beneficiul" comunicării datelor personale, inclusiv a domiciliului înscris în cărțile de identitate, în urma unei simple cereri.
Cu privire la cererea de suspendare a executării, contestatorul arată că, potrivit art.718 alin.(4) pct. 1 c. pr. civ. „.Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă ... hotărârea sau înscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu", iar în speță înscrisul care se execută este reprezentat de procesele verbale menționate anterior, respectiv dispozițiile inserate în acestea privind tariful de despăgubire.
Mai arată contestatorul că prin Legea nr.144 din 23 iulie 2012 a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de 28 de euro. Conform art. 632. C. pr. civ. „(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”
Coroborând toate aceste aspecte, contestatorul solicită a se observa că actul ce a stat la baza începerii executării este emis în baza unei norme abrogate, deci nu poate constitui titlu executoriu și astfel se impune suspendarea executării fără achitarea cauțiunii.
Cu privire la capetele de cerere privind anularea formelor de executare și a încheierii de încuviințare a executării, contestatorul arată că intimata s-a adresat unui executor judecătoresc ce nu avea competența de a dispune executarea împotriva petentului, susținând că art. 651 alin. (1) lit. b) c. pr. civ. prevede că este competent ..executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel ... unde se află domiciliul său, după caz, sediul debitorului", ori, în speță, după cum a învederat instanței, începând cu data de 06.09.2013 domiciliul său se află în M., ..128, jud. Prahova, în circumscripția Curții de Apel Ploiești.
De asemenea, contestatorul solicită a se observa că toate actele de executare au fost efectuate de către B. C. V. și M. A. D. din circumscripția Curții de Apel București.
Potrivit art.651 alin (4) c. pr. civ. „Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiționată a actelor de procedură efectuate", motiv pentru care solicită a se constata nerespectarea dispozițiilor amintite și anularea actelor de executare.
Privitor la încheierile emise de către executor, care nu îndeplinesc forma cerută de lege, contestatorul arată că potrivit art.656 alin.(1) lit. d) c. pr. civ. încheierile executorului trebuie să cuprindă „numele și domiciliul ... debitorului”, în speța de față încheierile emise de către executor nu cuprind domiciliul corect al debitorului. Astfel, potrivit art. 656 alin. (2) c.pr. civ. sancțiunea pentru nerespectarea formei cerute de lege este cea a nulității, sancțiune a cărei aplicare înțelege să o solicite.
Cu privire la anularea încheierii de încuviințare a executării, contestatorul precizează că face această solicitare având în vedere considerentele de la punctul I, raportat la art. 665 alin. (5) pct. 2.
La data de 10 aprilie 2015 intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care arată că, în fapt, ca urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat ca autovehiculul aparținând contestatorului S. C. circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabilă, așa cum este definită de art. 1 (1A1) din norma de referința, respectiv O.G. nr.15/2002.
În scopul sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din același act normativ menționat anterior, a fost emis procesul verbal în cauză, în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, potrivit textului art.13 alin.1 din O.G.nr.2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor, citând expres: "Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei".
În contextul legislativ expus, intimata arată ca agentul constatator a emis actul coercitiv astfel cum legea dispune imperativ, sub sancțiunea anulării procesului verbal, în interiorul termenului de 6 luni.
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, intimata susține că aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare: „Comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor", fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară. În speță, comunicarea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției a fost consemnată în Procesul Verbal de Afișare, semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
Pe de altă parte, susține intimata, procesul verbal de afișare îndeplinește cerințele art.19 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 - privind regimul contravențiilor coroborat cu cele ale art. 164 C.pr.civ., în sensul că are în conținutul său informații atât suficiente, cât și concludente, nu doar cu privire la datele de identificare ale martorului, dar și cu celelalte dispoziții ale acestora.
Mai mult, susține intimata, că afișarea efectuată în virtutea art. 27 din O.G. nr. 2/2001 echivalează afișării reglementată de prevederile art. 168 NCPC.
De altfel, în sensul celor arătate, art. 165 pct. 1 NCPC precizează că procedura se socotește îndeplinită „la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului verbal prevăzut la art.164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal".
Având în vedere principiul neretroactivității legii, menționează intimata că, deoarece procesul verbal comunicat în timp util și neatacat în termen legal prin plângere contravențională a devenit titlu executoriu, în contextul art. 37 din O.G. nr. 2/2001, în context nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 144/2012, întrucât, conform art. II din această normă, se anulează doar tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a acesteia, adică pânță la data de 27iulie 2012, ceea ce nu este cazul în prezenta speță.
Deoarece constatarea faptei s-a realizat în mod electronic și nu personal de către agentul constatator, așa cum se menționează expres și în procesul verbal de constatare a contravenției, precizează intimata că speței îi sunt aplicabile în mod prioritar dispozițiile O.G. nr. 15/2002 ca lege specială raportată la legea generală de constatare a contravențiilor, respectiv O.G. nr. 2/2001, coroborat cu normele Legii nr. 455/2001.
Este de principiu că legea generală se aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul stabilește un regim special și derogatoriu, instituind în anumite materii reglementari speciale, care sunt prioritare față de norma generală, așa cum este cazul și în speța de față.
Din motivul detaliat în prezenta, autovehiculul surprins de sistemul SIEGMCR ca circulând pe rețeaua de drumuri naționale fără rovinietă valabilă, s-a regăsit la data controlului figurând în baza electronică de date ca aparținând proprietarului-utilizator Ș. C.. Având în vedere cele precizate, intimata opinează că debitorul Ș. C. nu îndeplinește cumulativ condițiile de exonerare ale răspunderii conform art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor, în concluzie, îi incumbă în continuare obligația de plată prevăzută în actul sancționator.
Pentru considerentele expuse, solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare a contravenției ..11 nr._/16.08.2011 și ..11 nr._/16.08.2011 cu valoare de titluri executorii, a derulării în continuare a procedurii de executare silită, fără suspendare, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum și a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
În cauză s-au administrat, probatorii cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 495 din data de 26.06.205, Judecătoria M. a admis contestația la executare formulată de Ș. C. în contradictoriu cu CNADNR SA, a dispus anularea tuturor formelor de executare din dosarul de executare nr. 5450/2014, aflat pe rolul B. C. V. și M. A. D. și a dispus anularea încheierii de încuviințare a executării silite din 01.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul cu nr._/301/2014.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul Ș. C. a formulat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, contestație împotriva executării silite pornită la cererea intimatului, în baza titlului executoriu reprezentat de: procesul verbal ..11 nr._/16.08.2011 și procesul verbal ..11 nr._/16.08.2011, solicitând anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 5450/2014, aflat pe rolul B. C. V. și M. A. D. ; anularea încheierii din 01.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul cu nr._/301/2014; suspendarea executării pană la soluționarea contestației, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Conform art. 632 Cod proc. civ. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Instanța de fond a constatat că, în prezenta cauză executarea silită s-a pornit în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011 și procesul verbal . nr._/16.08.2011.
Procesele verbale amintite sunt generate și semnate electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG 259/2001.
Prin decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 privind interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și s-a constatat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Astfel, întrucât procesele verbale constatare a contravenției sunt lovite de nulitate absolută ca urmare a deciziei de admitere a recursului în interesul, titlu executoriu în baza căruia a pornit executarea în prezenta cauză este desființat cu efect retroactiv, motiv pentru care nu mai subzistă condiția prevăzută de art. 623 Cod proc. civ.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a admis contestația la executare formulată și a dispus anularea tuturor formelor de executare pornite în dosarul de executare nr. 5450/2014.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C.N.A.D.N.R. – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile apelate, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitorului la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum și a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
Apelanta-intimată a susținut că hotărârea instanței este nelegală si neîntemeiata pentru următoarele motive:
Prin cererea adresata B. C. V. și M. A. D. a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului Ș. C. cu domiciliul în M., .. 128, jud. Prahova, întrucât acesta nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, respectiv Procesul Verbal de Constatare a Contravenției.
În urma solicitării sale, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
Prin Sentința Civilă nr. 495 pronunțată în data de 26.06.2015 Judecătoria M. a anulat actele si formele de executare silită dispusa B. C. V. și M. A. D. și a admis contestația la executare, formulată de contestator, în mod nelegal, în condițiile în care, a respins o acțiune fără a analiza în profunzime toate detaliile dosarului de executare constituit.
În acest sens, apelanta-intimata a arătat ca procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis deoarece, ca urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat că vehiculul aparținând debitorului Ș. C. circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabila, așa cum este definită de art. 1 (1A1) din norma de referință, adică O.G. nr. 15/2002.
În scopul sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din același act normativ menționat anterior, a fost emis procesul verbale în cauză, în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, potrivit textului art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor: "Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei".
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare: „ Comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plata se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”, fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară. În speță, comunicarea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției a fost consemnată în procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
În ceea ce privește aspectul legat de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001 procesul - verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator - angajat al CNADNR -SA - CESTRIN în baza certificatului emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Aceste mențiuni se regăsesc și în subsolul procesului - verbal de constatare in cauza.
În acest caz, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 prevăd că "în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic* un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
Or, în speța de față, procesul - verbal de contravenție contestat a fost generat și semnat electronic în forma scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat logic semnătura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat, respectiv certificat emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Prin urmare, apelanta-intimata arată că susținerea contestatoarei potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul - verbal este nul, semnătura electronică nefiind menționată în OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, este neîntemeiată și nu poate fi luata în considerare ca motiv de nulitate a procesului - verbal de constatare a contravenției în cauză.
Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator.
Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre "semnătura", astfel încât chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică, se poate constatata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă.
Totodată, semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul - verbal contravențional.
Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezultă că procesul - verbal este legal semnat, nefiind nul.
În ceea ce privește invocarea de către contestator a dispozițiilor Deciziei nr. 6/2015 pronunțata de către ICCJ, apelanta-intimata a învederat faptul că, în speța de față, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului - verbal de contravenție reprezintă momentul în care contravenția continuă se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv CNADNR - SA prin agenții constatatori.
Având în vedere cele menționate și că, în speța, momentul epuizării contravenției continue îl reprezintă anul 2011, a învederat instanței de judecată faptul că aplicarea dispozițiilor în vigoare, înainte de apariția Deciziei nr. 6/2015 pronunțata de ICCJ, prevedeau că pvcc este generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2011 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel art. 7 din Legea 455/2001 prevede: " în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
În plus, O.G.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe pvcc, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept " ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" ( unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).
Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr. 15/2002, precum și că legea contravenționala aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că, în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.
De asemenea, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.
Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ în speța de față, deci pentru o situație anterioară momentului pronunțării, ar fi echivalentă cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurala căreia nu i se aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, a solicitat instanței de judecata să constate faptul că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștința, precum și hotărârea judecătoreasca irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.
În baza acestor considerente, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a Sentinței civile apelată, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitorului la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum si a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
În drept, apelanta-intimată a invocat dispozițiile art. 466 și următoarele NCPC, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezentul apel. În temeiul art. 223 NCPC a solicitat judecata și în lipsă.
În dovedire, apelanta-intimată a solicitat proba cu înscrisurile aflate la dosarul de fond al cauzei.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 01.0908.2015.
La data de 28.09.2015, intimatul-contestator a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate.
În motivare, intimatul-contestator a arătat că apelanta critică soluția instanței de fond motivat de faptul că aceasta a aplicat retroactiv Decizia nr. 6/2015, procesele verbale contestate fiind întocmite și comunicate în anul 2011.
Solicită respingerea acestor critici având în vedere următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 6/2015 a ICCJ se constată că procesele verbale semnate electronic, „transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator".
Instanța de fond nu aplicat retroactiv dispozițiile legii ci doar a constatat, la momentul judecării cauzei, că executarea, contestată era efectuată în baza unui proces verbal nul, motiv pentru care a aplicat sancțiunea legală și a admis contestația pe fond.
În opinia sa nu importă că la momentul emiterii proceselor verbale contestate Decizia ICCJ încă nu era în vigoare. Orice act emis trebuie să îmbrace forma legală, și să corespundă rigorilor legii. Chiar dacă procesele verbale sunt emise în anul 2011, executarea a fost pornită în anul 2015, la cererea apelantei, și în termen legal a formulat contestație împotriva acesteia, instanța aplicând normele legale în vigoare !a momentul pronunțării, inclusiv Decizia ICCJ.
De altfel, acesta decizie nu schimba forma impusă de lege pentru completarea proceselor verbale ci doar o explică, normele privind semnătura olografă necesar a fi aplicată procesului verbal existând și la momentul emiterii acestuia, apelanta înțelegând să nu le aplice.
Pentru aceste considerente intimatul-contestator a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate, în subsidiar, dacă se va admite apelul, a solicitat să se aibă în vedere motivele invocate in plângerea contravențională formulată, și să se dispună, pe fondul cauzei, admiterea acesteia.
Intimatul-contestator a solicitat proba cu înscrisurile administrate, în fața instanței de fond.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.proc.civ.
La data de 08.10.2015, apelanta-intimată a formulat răspuns la întâmpinare prin care a formulat următoarele precizări:
În ceea ce privește aspectele legate de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare, a solicitat instanței de judecata să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001 procesul - verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator angajat al CNADNR - SA - CESTRIN, ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat logic semnătura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Aceste mențiuni se regăsesc și în subsolul procesului - verbal de constatare în cauza.
În acest caz, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 prevăd ca "în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.
Prin urmare, susținerea contestatoarei potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul - verbal este nul, semnătura electronică nefiind menționată în OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, este neîntemeiată și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului - verbal de constatare a contravenției în cauză.
Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator.
În plus, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem).
Totodată, semnătura electronică este o modalitate reglementata de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul - verbal contravențional.
Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul - verbal este legal semnat nefiind nul.
Având în vedere cele menționate și că, în speță, momentul epuizării contravenției continue îl reprezintă anul 2011, apelanta-intimată a învederat instanței de judecată de aplicarea dispozițiilor în vigoare, înainte de apariția Deciziei nr. 6/2015 pronunțată de ICCJ. Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr. 15/2002, precum și că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că, în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.
De asemenea, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.
Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ în speță de față, deci pentru o situație anterioară momentului pronunțării, ar fi echivalentă cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.
Prin urmare, debitoarea a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, debitoarea nu a apelat la aceasta cale procesuala și prin urmare până la desființarea acestora, titlurile executorii își mențin puterea executorie. În altă ordine de idei, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că în speța de față executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și prin urmare, motivele invocate în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și prin urmare nu pot fi luate în considerare întrucât în legătura cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Prin urmare, apelanta-intimată a susținut că motivele invocate de către debitoare constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fii analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronica a procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie sa fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC.
Pentru considerentele expuse, apelanta-intimată a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a încheierii apelate.
In drept: art. 466 Cod proc. civ., precum si cele conținute de prezenta.
Apelanta-intimată a solicitat proba cu înscrisuri și oricare alta probă a cărei necesitate va reieși din dezbateri.
Apelanta-intimată a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său potrivit art. 242 alin. 2 din Codul de procedura civila.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de către intimată, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 477 și urm. Noul Cod procedură civilă, tribunalul constată apelul fondat, pentru considerentele ce urmează:
Prin Procesul verbal de constatare a contravenției . 11nr._ din 16.08.2011 și Procesul Verbal de Contravenție . 11 nr._ din 16.08.2011, contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de câte 250 de lei și un tarif de despăgubire de 118,85 lei, deoarece, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat că vehiculul aparținând debitorului Ș. C. circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabila, așa cum este definită de art. 1 (1A1) din norma de referință, adică O.G. nr. 15/2002.
Comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare: „ Comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plata se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”, fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară. În speță, comunicarea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției a fost consemnată în procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
Procesul - verbal de contravenție contestat a fost generat și semnat electronic în forma scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat logic semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, respectiv certificat emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Nu se poate susține că în lipsa semnăturii olografe procesul verbal de contravenție este nul în condițiile în care semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege.
A invocat contestatorul în sprijinul contestație sale decizia nr. 6/2015 a ICCJ, reținută și de instanța de fond în argumentarea soluției pronunțate, însă, momentul epuizării contravenției continue îl reprezintă anul 2011, înainte de apariția Deciziei nr. 6/2015 pronunțata de ICCJ, când dispozițiile legale prevedeau că pvcc este generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2011 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel art. 7 din Legea 455/2001 prevede: " în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
Totodată, O.G.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe pvcc, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr. 15/2002, precum și că legea contravenționala aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că, în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.
Decizia ICCJ nr. 6/2015 nu este aplicabilă speței de față întrucât faptele sunt anterioare momentului pronunțării deciziei iar pe de altă parte contestatorul a avut posibilitatea formulării plângerii contravenționale împotriva procesului verbal de contravenție fapt ce nu a avut loc.
Așa fiind, tribunalul va admite apelul declarat de intimată conform disp. art. 4801lin. 2 C. pr. civ., va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, împotriva Sentinței civile nr. 495/26.06.2015, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator Ș. C., CNP_, având domiciliul în M., ..128, județul Prahova și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2015.
Președinte, Judecător,
D. G. N. C.
Grefier,
A. Ș. P.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. /Tehnored.N.C.
4 ex./20.11.2015
D.f._ – Judecătoria M.
J. f. C. P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 3252/2015. Tribunalul... | Suspendare provizorie. Decizia nr. 3317/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
