Contestaţie la executare. Decizia nr. 3252/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3252/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 3252/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3252
Ședința publică din data de 07.12.2015
Președinte: N. C.
Judecător: D. G.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, CUI_, cu sediul în Ploiești, .. 22, jud. Prahova, împotriva Sentinței civile nr. 8656/02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata - contestatoare .., CUI RO7502896, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, cu sediul în Ploiești, ., ., . și cu sediul ales la C.. Av. A. P., în București, Șoseaua C. nr. 16, ., ..
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata – contestatoare, reprezentat de avocat A. P., lipsind apelanta – intimată.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 06.10.2015, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimata – contestatoare, după care,
Apărătorul intimatei – contestatoare, având cuvântul, învederează că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul intimatei – contestatoare, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea întru totul a sentinței civile pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind temeinică și legală. Solicită a se observa că niciuna dintre criticile pe care apelanta le formulează în cuprinsul motivelor de apel nu își găsesc aplicabilitatea în speță. Arată că, în esență, aceasta solicită tribunalului să constate că în realitate cele 3 decizii de impunere ce au intrat în compunerea titlului executoriu pe care ei l-au contestat, le-au fost comunicate. Spune că le-au fost comunicate în data de 17.06.2014, aspect complet neverosimil din moment ce vorbesc de decizii de impunere care au ca dată de emitere data de 20.07.2014, astfel că se întreabă retoric cum ar fi fost posibil să li se comunice niște decizii de impunere emise la o dată ulterioară anterior acestei date. Mai mult decât atât, solicită a se observa că nici în susținerea potrivit căreia aceste decizii de impunere le-ar fi fost comunicate odată cu raportul de inspecție fiscală, deci în cuprinsul deciziei de impunere atașat acelui raport, pentru că vorbesc de un raport de inspecție fiscală emis în data de 30 mai 2014, vorbesc de impunere emisă în data de 20.07.2014 și, mai mult decât atât, ceea ce este foarte important pentru a lămuri faptul că este vorba de niște acte administrative fiscale distincte este faptul că se referă la sume distincte față de cele prevăzute în raportul de impunere fiscală și decizia aferentă din 30.06.2014, astfel încât nu pot să concluzioneze că este vorba de unul și același act administrativ fiscal. Arată că, în mod evident, au fost emise după data de 30 mai 2014 alte acte administrative fiscale, respectiv alte decizii de impunere, acestea 3 care nu le-au fost comunicate niciodată, iar acest lucru a fot precizat în mod corect de instanța de fond și, pe cale de consecință, le-a fost admisă contestația la executare. Solicită să se mențină această soluție și învederează faptul că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 12.08.2014 sub nr._, contestatoarea .. a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, solicitând anularea tuturor formelor de executare emise de intimată în dosarul de executare nr. M143/29/_ /_.
În motivare, contestatoarea arată, în esență, că titlul executoriu este compus din trei decizii de impunere nr. F-PH248IF din data de 17.06.2014, F-PH248IF din data de 17.06.2014, F-PH248IF din data de 17.06.2014, pentru suma totală de 722.495 lei, însă aceste decizii nu i-au fost niciodată comunicate.
Consideră că, în lipsa comunicării deciziilor de impunere, așa cum rezultă din art. 45 C.proc.fiscală, deciziile de impunere nu sunt opozabile contribuabilului.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 43, art. 44, art. 45 Cod de procedură fiscală, pct. 44.1 din HG nr. 1050/2004.
În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind anexate cererii, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, somația nr. 29/_ /_ și titlul executoriu nr._.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei (fila 16 din dosar).
Intimata a depus întâmpinare, la data de 03.11.2014, solicitând respingerea contestației, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat, în esență, că actele de executare contestate sunt realizate cu respectarea întocmai a Codului de procedură fiscală și a Codului Fiscal, astfel că, în cauză, contestatoarea datorează sumele de bani cu titlu de debit și accesorii.
Totodată, mai arată că i-a fost comunicată contestatoarei decizia de impunere nr. F-PH248/30.05.2014, prin poștă, împreună cu raportul de inspecție fiscală.
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe disp. OG nr. 92/2003.
În dovedire, a depus înscrisurile aflate la filele 15-36.
În cauză, a fost administrată, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 8656/02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea .., fiind anulate formele de executare reprezentate de somația nr. 29/_ /_ și titlul executoriu nr._ emise de intimată în dosarul de executare nr. M143/29/_ /_.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Instanța a reținut că executarea silită însăși pornită împotriva contestatoarei și actele de executare sunt nule absolut, întrucât executarea a fost pornită în temeiul unui titlu de creanță, respectiv decizia de impunere nr. F-PH248IF din data de 17.06.2014, care nu a devenit executoriu, nefiind ajuns la scadență.
În acest sens, instanța reține că, potrivit art. 141 Cod procedură fiscală “(1) executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui raza teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”
Potrivit art. 111 Cod procedură fiscală, „creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
(2) Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.”
Instanța a reținut că decizia nr. F-PH248IF din data de 17.06.2014, care a stat la baza emiterii titlului executoriu contestat în prezenta cauză, nu a fost comunicată contestatoarei.
Deși instanța i-a pus în vedere intimatei să depună la dosarul cauzei dovada comunicării titlului de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu contestat, aceasta nu a înțeles să o depună, precizând că titlul de creanță menționat în titlul executoriu, este de fapt, decizia de impunere nr. F-PH 248/2628/30.05.2014.
Însă, instanța nu poate lua în considerare această apărare formulată de către intimată, având în vedere că, în această situație, era obligatorie menționarea, în titlul de creanță, a deciziei de impunere din data de 30.05.2014, iar nu cea din data de 17.06.2014.
În această situație, instanța a apreciat că s-a creat un dubiu contestatoarei în referire la titlul de creanță menționat în titlul executoriu contestat în prezenta cauză.
Mai mult, instanța a constatat că, pe de o parte, actul intitulat titlul executoriu nu este suficient de detaliat, fiind necesară defalcarea sumelor datorate, cu precizarea perioadei pentru care s-au calculat accesoriile, respectându-se, astfel, principiul dreptului la informare a contribuabilului, iar, pe de altă parte, sumele cuprinse în titlul executoriu nu coincid, în totalitate, cu cele din decizia de impunere nr. F-PH 248/2628/30.05.2014.
Totodată, nu se menționează nici în baza căror documente și a căror sume a fost determinată obligația de plată și nici modalitatea de calcul a accesoriilor.
În continuare, potrivit disp. art. 44 C.proc. fiscală, “1. actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destina.
2. actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. 2.1. actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
2.2. în cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
3. comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului*).
4. Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
Ca atare, instanța, fiind datoare a verifica existența unui titlu executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită, a constatat că decizia nr. F-PH248IF din data de 17.06.2014 care a stat la baza emiterii titlului executoriu contestat nu a devenit scadentă, pentru a deveni titlu executoriu, întrucât, cu privire la acest act administrativ fiscal, nu a expirat termenul de plată, deoarece decizia nu a fost comunicată către contestatoare.
Ținând cont de solicitările contestatoarei prin cererea formulată, în ceea ce privește anularea somației nr. 29/_ /_ și a titlului executoriu nr._ emise de intimată în dosarul de executare nr._/29/_ /_, instanța a admis cererea contestatoarei așa cum a fost formulată, pentru considerentele de fapt și de drept ce preced.
Instanța a luat act de precizarea formulată de către contestatoare în sensul că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Totodată, a luat act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Văzând disp. art. 718 alin. 1 Cod de proc. civ. (după renumerotare),
Împotriva acestei sentinței, în termen legal, a declarat apel intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii contestației la executare.
În motivarea cererii de apel apelanta a considerat că, în mod eronat, instanța de fond a anulat formele de executare pe motiv ca instituția emitentă nu a depus dovada comunicării titlului de creanță contestatoarei, iar titlul executoriu nr._/21.07.2014 nu este suficient detaliat în ceea ce privește defalcarea sumelor datorate.
De asemenea instanța de fond consideră că nu se menționează nici în baza căror documente și a căror sume a fost determinată obligația de plată și nici modalitatea de calcul a accesoriilor.
F. de aprecierile instanței de fond, apelanta a arătat că în urma controlului efectuat la societatea . organele de inspecție fiscală au emis decizia de impunere nr. F-PH 248 /2628/30.05.2014 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane juridice, stabilind în sarcina societății obligații fiscale de plată în cuantum de_ lei, din care -_ lei TVA, dobânzi /majorări de întârziere -_ lei și penalități de întârziere -_ lei. Obligațiile de plată stabilite în urma controlului fiind menționate în decizia de impunere la pct. 2„Date privind creanța fiscală".
Apelanta a mai învederat instanței de apel faptul că, decizia de impunere nr. F-PH 248 /2628/30.05.2014 a fost comunicată de către organele de inspecție fiscală prin poștă la sediul contestatoarei cu confirmare de primire potrivit art. 44 alin. (2), din O.G. nr. 92/2003 Codul de Procedură Fiscală (R) și primită de către aceasta în data de 17.06.2014. în plus, menționând că decizia de impunere se întocmește în trei exemplare iar organele de inspecție fiscală conform Ordinului ANAF nr.1021/2013 comunică un exemplar și organului fiscal cu atribuții de gestiune a declaraților și a dosarului fiscal al contribuabilului. Organul fiscal cu atribuții de gestiune a declaraților și a dosarului fiscal al contribuabilului când operează în baza de date în vederea înregistrării obligațiilor fiscale datorate de contribuabil introduce numărul deciziei la care se adaugă inițiale organului emitent, în cauza de fata, IF (inspecție fiscală) si data la care a fost primită decizia de contribuabil, astfel ca decizia nr. F-PH 248 /2628/30.05.2014 este una si aceeași cu decizia de impunere nr. F-PH 248 IF/17.06.2014.
Apelanta a precizat și faptul că în decizia de impunere emisă de organele de inspecție fiscală și care constituie titlul de creanța sunt menționate motivele de fapt și de drept în ceea ce privește stabilirea obligațiilor fiscale în sarcina contestatoarei, perioada până la care s-au calculat accesorii și baza legală.
Titlul de creanța reprezentat de decizia de impunere nr. F-PH248IF/17.06.2014 (decizia de impunere nr. F-PH248/2628/30.05.2014) specificat în titlul executoriu nr._/21.07.2014 a fost comunicat prin poștă reclamantei cu adresa nr. 2628/30.05.2014, împreună cu raportul de inspecție fiscală, primită de contestatoare in data de 17.06.2014. în plus, apelanta a precizat că reclamanta a menționat in contestație ca a contestat raportul de inspecție fiscală, dar susține ca nu i-a fost comunicat titlul de creanță specificat în titlul executoriu nr._/21.07.2014, deși organul fiscal a comunicat ambele acte cu aceeași adresa.
Apelanta a mai precizat și că, adresa nr. 2628/30.05.2014 împreună cu confirmarea de primire a fost depusă la dosarul cauzei odată cu întâmpinarea nr._/29.10.2014.
După expirarea termenului de 30 zile de la data comunicării deciziei de impunere, înăuntrul căreia contribuabilul avea posibilitatea de a contesta decizia de impunere organele de executare au declanșat executarea silita prin emiterea titlul executoriu nr._/21.07.2014 si a somației nr._/21.07.2014, iar la baza acestora a stat un titlu de creanța valabil, respectiv decizia nr. F-PH 248 IF/17.06.2014.
Față de cele expuse, apelanta a solicitat instanței să constate că obligațiile fiscale, respectiv_ lei TVA, dobânzi -_ lei, penalități de întârziere -_ lei, menționate in titlul executoriu nr._/21.07.2014 sunt stabilite printr-o singură decizie de impunere.
De asemenea, suma de_ lei reprezentând TVA înscrisă în titlul executoriu este mai mică decât cea din decizia de impunere (_ lei), întrucât s-au realizat rambursări de TVA, iar la data emiterii formelor de executare contestatoarea, conform bazei de date a Administrației Județeană a Finanțelor Publice Prahova, figura doar cu obligațiile fiscale de plata menționate in titlul executoriu nr._/21.07.2014, astfel că organele de executare nu aveau cum să menționeze suma de_ lei TVA în titlul executoriu, întrucât in urma realizării rambursări de TVA, suma datorată la bugetul de stat s-a diminuat.
Apelanta a mai precizat că formele de executare au fost emise în conformitate cu Ordinul ANAF nr. 2447/2014 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, modelul formularului titlu executoriu prevăzut în anexa 1 a Ordinul ANAF nr. 2447/2014 nu prevede că rubrică modalitatea de calcul a accesoriilor, ci doar natura obligației de plată, documentul prin care s-a individualizat suma, termenul de plata și cuantumul sumei datorate.
Așadar, apelanta a solicitat instanței să constate că somația nr._/21.07.2014, titlul executoriu nr._/21.07.2014 reprezintă acte de executare silită emise în mod valabil, în conformitate cu prevederile legale ale Codului de Procedură Fiscală și la baza acestora stă titlu de creanță valabilă.
Prin urmare, organul fiscal și-a îndeplinit atribuțiile și a procedat, în acest sens,1a emiterea formelor de executare, conform informațiilor înregistrate în baza de date, contribuabilul figurând cu creanțe fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului.
Totodată, apelanta a mai precizat și faptul că reclamanta, în prezent, conform bazei de date a Administrației Județeană a Finanțelor Publice Prahova, nu mai figurează cu obligațiile fiscale de plată menționate în titlul executoriu nr._/21.07.2014 acestea fiind stinse prin poprire până la sfârșitul anului 2014.
În concluzie, apelanta a solicitat instanței de apel să rețină că organele de executare aplică prevederile O.G. nr. 92/2003 în mod corect și unitar față de toții contribuabilii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.466 Noul Cod Procedură Civilă, art.136 și art. 141 Cod procedură fiscală.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 09.09.2015.
Legal citat intimata – contestatoare P. S.R.L a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea în tot a sentinței civile ca fiind legală și temeinică.
Prin întâmpinare intimata a arătat că titlul executoriu contestat face referire în mod expres la trei decizii de impunere, respectiv decizia din data de 20.07.2014 pentru suma de_ lei, decizia din data de 20.07.2014 pentru suma de_ lei și decizia din data de 20.07.2014 pentru suma de_ lei, însă niciuna dintre aceste decizii nu a fost comunicată niciodată contestatoarei, iar apelanta - intimata nu a dovedit contrariul prin nicio probă depusă la dosarul cauzei.
De asemenea, intimata – contestatoare a apreciat că nu poate fi primită afirmația apelantei - intimate potrivit căreia aceste decizii, au fost comunicate anterior la data de 17.06.2014, întrucât, în primul rând, apelanta - intimata susține ca a comunicat decizii emise în data de 20.07.2014 în data de 17.06.2014, așadar, se propune instanței de control judiciar acceptarea tezei potrivit căreia apelanta - intimată a putut comunica decizii emise cu o lună după data pretinsei comunicări.
În al doilea rând, intimata – contestatoare a învederat instanței că se afirma că s-au comunicat un număr de trei decizii de impunere menționate ca atare și individualizate în cuprinsul titlului executoriu într-o singură decizie de impunere, distinctă emisă în data de 30.05.2014 care ar fi fost comunicată în cuprinsul raportului de inspecție fiscală, însă susținerea este nereală și este de natură să releve o încercare grosieră de denaturare a unor date și fapte care se impun cu puterea evidenței.
Astfel, intimata solicitând instanței să observe că decizia de impunere emisă în data de 30.05.2014 se referă la cu totul alte sume și face referire la anumite baze de calcul reprezentând baze impozabile stabilite suplimentar.
Totodată, în al treilea rând, este de observat că în mod cert, după data de 30.05.2014 apelanta - pârâtă a emis alte acte administrativ fiscale prin care au fost stabilite obligații de plata prin raportare la anumite baze de impunere, însă nefiind comunicat niciun astfel de act.
În plus, în al patrulea rând, intimata – contestatoare a apreciat că nu poate fi primita apărarea apelantei – intimate, potrivit căreia decizia de impunere menționată în titlul executoriu este în fapt decizia de impunere aferentă raportului de inspecție fiscală câtă vreme aceste decizii poartă date diferite și au în vedere sume complet diferite, or, dacă este vorba de unul și același act administrativ fiscal nu se explică de ce a fost nevoie ca el să poarte date diferite și să fie emis pentru sume diferite.
În realitate, apelanta - intimata a emis un titlu executoriu pe baza unor decizii de impunere pe care nu le-a comunicat intimatei - contestatoare și pentru care a împiedicat în mod evident să exercită calea contestației administrativ fiscale, deciziile de impunere menționate în cuprinsul titlului executoriu neavând în realitate caracter exigibil, deoarece acest caracter este conferit actului administrativ fiscal prin comunicarea sa către contribuabil.
Or, necomunicarea deciziilor de impunere, a apreciat intimata – contestatoare că le lipsește în mod absolut de orice caracter exigibil, lipsindu-le în egală măsură și de caracterul lor executoriu pe care îl dobândesc după expirarea termenului in care trebuie făcuta plata obligației fiscale, termen care începe sa curgă de la comunicare.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente
Prin decizia de impunere nr. F-PH 248/2628/30.05.2014 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane juridice, au fost stabilite în sarcina contestatoarei obligații fiscale de plată în cuantum de_ lei din care_ lei TVA, dobânzi, majorări de întârziere -_ lei și penalități de întârziere -_ lei. Obligațiile de plată stabilite au fost menționate în decizia de impunere la pct. 2, date privind creanța fiscală.
Susținerea intimatei în sensul că decizia de impunere nr. F-PH 248/2628/30.05.2014 este una și aceeași cu decizia de impunere nr. F-PH 248 IF/17.06.2014, și faptul că au fost comunicate contestatoarei prin poștă cu adresa nr. 2628/30.05.2014 împreună cu raportul de inspecție fiscală, primită de aceasta pe data de 17.06.2014, este nejustificată având în vedere că era obligatoriu a fi menționat în titlul executoriu decizia de impunere din data de 30.05.2014 iar nu decizia din 17.06.2014.
Potrivit art. 111 C. pr. fiscală, creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
Pentru diferențele de obligațiile fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora.
Este de observat faptul că sumele înscrise în titlul executoriu nu coincid în totalitate cu cele din decizia de impunere nr. F-PH 248/2628/30.05.2014 și nici nu este menționat în baza căror documente și a căror sume a fost determinată obligația de plată și nici modalitatea de calcul a accesoriilor.
Deși intimata susține că decizia de impunere nr. F-PH 248IF/17.06.2014, decizia nr. 3226 din 21.07.2014 a fost comunicată,titlul executoriu de asemenea fiind comunicat contestatoarei, se constată că decizia nr. F-PH 248IF din data de 17.06.2014 ce a stat la baza emiterii titlului executoriu ce a fost contestat în prezenta cauză nu a fost comunicată contestatoarei nefiind îndeplinite dispozițiile art. 44 C. pr. fiscală privind comunicarea actului administrativ contribuabilului căruia îi este destinat.
Tribunalul constată că deciziile de impunere au date diferite și sume diferite, decizii care nici nu au fost comunicate contestatoarei.
Așa fiind, tribunalul va respinge apelul declarat de intimată ca nefondat potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
Instanța va lua act că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, CUI_, cu sediul în Ploiești, .. 22, jud. Prahova, împotriva Sentinței civile nr. 8656/02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata - contestatoare .., CUI RO7502896, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, cu sediul în Ploiești, ., ., . și cu sediul ales la C.. Av. A. P., în București, Șoseaua C. nr. 16, ., ., ca nefondat.
Ia act că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.12.2015.
Președinte, Judecător
N. CălinDaniela G.
Grefier,
A. – Ș. P.
Fiind în CO semnează P. Grefier
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored.N.C.
5 ex./ 22.12.2015
D.f._ – Judecătoria Ploiești
J. f. D. M. A.
| ← Servitute. Decizia nr. 3250/2015. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3077/2015. Tribunalul... → |
|---|
