Contestaţie la executare. Decizia nr. 547/2015. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 547/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 547/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 547
Ședința publică din data de 16.12.2015
Președinte: P.-A. A.
Judecător: Ș. O.-C.
Judecător: M. C.-A.
Grefier: S. L.-F.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-intimat D. D., CNP_, domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4366/03.04.2015 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-contestator .>, CUI RO_, J_, cu sediul în Ploiești, ..1-3, jud. Prahova, intimatul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC M. GOSLAN, cu sediul în Ploiești, ., ., . și cu intimații-terți popriți U. Ț. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, R. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 8, jud. Prahova, B. T. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, M. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., parter, județul Prahova, V. R. SA BUCUREȘTI -S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, P-ța Victoriei, nr. 3, . și C. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei, nr. 4-6, jud. Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise la dosar, instanța a amânat pronunțarea asupra recursului la data de 16.12.2015, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 29.11.2013 sub nr._, contestatoarea . contradictoriu cu intimații B. M. Goslan și D. D. și terții popriți U. Ț. B. - S. Ploiești, R. B. - S. Ploiești, B. - S. Ploiești, B. T. - S. Ploiești, M. B. - S. Ploiești, V. R. SA București - S. Ploiești și C. B. - S. Ploiești, a formulat contestație la executare împotriva executării silite precum și împotriva actelor de executare silită efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc (B.) M. Goslan în dosarul de executare silită nr. 15/2013 (dosar instanța nr._ ), cu privire la somația nr. 15/21.03.2013 și popririle înființate în baza titlului executoriu - Decizia civilă nr. 669/20.12.2011 a Tribunalului Prahova, la cererea creditorului D. D., solicitând să se dispună anularea în parte a somației nr. 15/21.03.2013 privind plata sumei de 29.582,00 lei reprezentând debit actualizat pentru perioada 16.08._13, în ceea ce privește plata sumei de 9.965 lei; anularea în parte a somației nr. 15/21.03.2013 privind suma de 6.408,69 lei TVA inclus reprezentând cheltuieli de executare silită, în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor de executare silită de la suma de 6.408,69 lei TVA inclus la suma de 2.919,45 lei TVA inclus.
De asemenea, a solicitat desființarea în parte a popririi înființate și a tuturor actelor de executare subsecvente și să fie redus cuantumul sumei stabilite de executorul judecătoresc ca făcând obiectul executării silite la suma de 22.836,45 lei reprezentând debit pentru perioada 16.08._12 și cheltuieli de executare silită și să se dispună:
- fie anularea adreselor de înființare a popririi pentru suma de 35.990,69 lei (29.582,00 lei reprezentând debit actualizat pentru perioada 16.08._13, precum și suma de 6.408,69 lei TVA inclus reprezentând cheltuieli de executare silita) emise de executorul judecătoresc către terții popriți: U. Tiriac B.; R. B.; B.R.D.; B. T., Marvin B., V. și C. B.
- fie îndreptarea adreselor de înființare a popririi indicate mai sus, în sensul reducerii cuantumului sumei ce face obiectul popririi de la suma de 35.990,69 lei reprezentând debit actualizat și cheltuieli de executare silită, la suma de 22.836,45 lei reprezentând debit pentru perioada 16.08._12 și cheltuieli de executare silită.
Totodată, a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii a arătat în esență că prin titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în Dosar nr._/281/2005, . a fost obligată să plătească reclamantului D. D. suma de 53.116 lei/an reprezentând lipsa de folosință, astfel încât, în opinia sa, lipsa de folosință este anuală și nu lunară, așa cum solicită creditorul.
Or, lipsa de folosință este indivizibilă și așa cum a fost stabilită de instanța de judecată, se datorează anual.
A menționat că pentru perioada 16.08._12 scadența lipsei de folosință este în luna ianuarie 2013, astfel încât lipsa de folosință aferentă acestei perioade, indicată în somația contestată, nu trebuia să fie actualizată cu indicele de inflație.
Cu alte cuvinte, în opinia sa, . creditorului D. D. doar suma de 19.917 lei pentru perioada 16.08._12, calculată astfel:
- 53.116 lei/an: 12 luni = 4.426 lei lunar
- 4.426 lei/luna: 2 = 2.213 lei (16.08._12)
- 4.426 lei/luna x 4 luni (septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2012) - 17.704 lei
- 17.704 lei (septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2012) + 2.213 lei (16.08._12) = 19.917 lei reprezentând lipsa de folosință.
S-a mai arătat că, în ceea ce privește lipsa de folosință pentru perioada 01.01._13, aceasta nu este exigibilă și cu atât mai puțin trebuia actualizată.
Așadar, lipsa de folosință nu se poate plăti cu anticipație motivat de faptul că intimatul creditor nu a fost încă lipsit de folosința bunului, iar lipsa de folosința aferentă anului 2013 urmează a fi datorată creditorului în anul 2014.
Mai mult, . nu datorează și nici nu recunoaște modalitatea de stabilire a unora din cheltuielile de executare silită în sarcina de plata a societății, după cum urmează:
- din suma de 1.000 lei, reprezentând onorariu de avocat, . că datorează numai suma de 200 lei, deoarece onorariul avocatului de 1.000 lei este disproporționat în raport cu munca prestată și solicită instanței să facă aplicarea prevederilor art. 274 C.proc.civ.
- din suma de 1.500 lei reprezentând onorariu expert, . că nu datorează această sumă întrucât expertiza efectuată nu numai că nu se justifică, ci este și ilegală, creditorul neavând dreptul la reactualizarea creanțelor sale.
- din suma de 2.950 lei onorariu executor TVA inclus, apreciază că acesta trebuie diminuat raportat la debitul datorat în sumă 19.917 lei reprezentând lipsa de folosință, corespunzător Ordinului M.J. nr. 2561/C/30.07.2012, astfel încât onorariul maxim care poate fi pretins cu TVA inclus este de 2.468 lei.
În drept, a invocat disp. art. 399 și următoarele C.proc.civ., art. 711 și urm. NCPC.
De asemenea, a anexat în copie certificată înscrisuri (filele 8-57).
Intimatul D. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, arătând că susținerile contestatoarei privind modul de calcul al debitului sunt neîntemeiate, câtă vreme creanța datorată este certă, lichidă și exigibilă, iar de la data pronunțării deciziei nr. 669/2011 a Tribunalului Prahova nu a făcut niciun demers legal și o ofertă de plată în vederea achitării creanței datorate.
Expertul contabil S. S. a calculat sumele datorate de debitoare pe perioada respectivă și s-au respectat indicii de inflație comunicați de INS și dispozițiile art. 371 ind. 2 C.proc.civ., la care s-au adăugat și cheltuielile de executare silită, calculate în conformitate cu disp. art. 37, alin 1 din Legea 188/2000 și cele ale OMJ nr. 2550/2006, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Cu privire la onorariul avocatului și expertului contabil, instanța trebuie să le aprecieze ca fiind rezonabile, ele fiind stabilite de B. Goslan M., iar pentru aceste categorii profesionale nu se minimalizează importanța acestora în faza de executare silită, rolul avocatului și expertului implicând consultarea actelor de executare, redactarea de acte, deplasări efectuate cu modalitatea de executare pe care trebuie să le adopte, toate implicând timp și muncă, ce trebuie corespunzător remunerate.
A solicitat proba cu înscrisuri .
Intimatul B. Goslan a depus la dosar un înscris prin care a arătat că în conformitate cu prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 162/22.04.2003, în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și nu are calitatea de parte.
A anexat în copie certificată dosarul de executare nr. 15/2013 (filele 223-301).
Terțul poprit C. B. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației față de acesta, deoarece banca a procedat la înființarea popririi conform dispozițiilor legale, comunicând executorului judecătoresc și faptul că asupra contului debitoarei a fost înființată anterior și altă poprire la cererea sa.
În drept a invocat disp. art. 205 C.proc.civ.
A solicitat proba cu înscrisuri.
Terțul poprit V. R. SA București - S. Ploiești, legal citat, a fost reprezentat în instanță dar nu a formulat întâmpinare.
Ceilalți terți popriți, legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.
Instanța a constatat în urma depunerii dosarului de executare, că prezenta cauză se judecă în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă de la 1865, întrucât cererea de executare a fost înregistrată de executorul judecătoresc la data de 18.01.2013.
Instanța a admis pentru contestatoare și intimatul D. D. proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă, iar pentru celelalte părți a admis proba cu înscrisuri.
Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R. este atașat la filele 344-358 dosar, la care intimatul D. D. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă, admise de instanță, suplimentul de expertiză contabilă judiciară, efectuat de expert V. R., fiind depus la filele 378-386 dosar.
În ședința publică din data de 12.03.2015, instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. M. Goslan, pe care a pus-o în discuția părților și a admis-o cu motivarea prevăzută în această încheiere.
Prin Sentința civilă nr. 4366/03.04.2015 Judecătoria Ploiești a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea . contradictoriu cu intimatul B. Goslan M., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . fost anulate în parte actele de executare reprezentate de somația nr. 15/21.03.2013, dispozițiile de poprire emise la data de 21.03.2013 către terții popriți, precum și actele de executare subsecvente, emise în dosar de executare nr. 15/2013 al B. Goslan M., în sensul reducerii cuantumului sumei de 29.582 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință actualizată pentru perioada 16.08._13 la suma de 20.101,44 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință aferentă perioadei 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pe perioada 01.01._13, conform obiectivului nr. 2 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R. raportat la obiectivul nr. 3 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R., al reducerii cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus la suma de 2.492,57 lei TVA inclus și al înlăturării onorariului de avocat în cuantum de 1.000 lei, menținându-se în rest actele de executare contestate, au fost respinse restul pretențiilor ca nefondate, a fost admis în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată și, în consecință, a fost obligat intimatul către contestatoare la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu expert și a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a arătat că, urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. M. Goslan prin încheierea de ședință din data de 12.03.2015, a respins contestația la executare formulată de contestatoarea . contradictoriu cu intimatul B. Goslan M., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Instanța de fond a reținut că prin Decizia civilă nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._/281/2005 (filele 225-233), rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4156/11.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-au admis apelurile declarate de apelanta-reclamantă B. F. și apelantul-intervenient D. D., în contradictoriu cu intimații-pârâți Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, . Agenția Națională pentru Resurse Minerale, a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 2503/10.03.2011 a Judecătoriei Ploiești, iar în privința apelantului-intervenient D. D., a fost obligată pârâta . plătească acestuia suma de 53.116 lei/an reprezentând lipsă de folosință pentru terenul cu lățimea de 10 m, ce constituie culoarul de protecție a conductelor aparținând intimatei-pârâte . suprafață totală de 18.970 mp, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert P. D., din data de 20.09.2010, începând cu data formulării cererii de intervenție, 03.11.2006 și până la încetarea operațiunilor petroliere exercitate prin utilizarea conductelor de pe proprietatea apelantului-intervenient.
De asemenea, a fost obligată intimata-pârâtă . plătească apelantului-intervenient sumele de 11.766 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și 4.655 lei în apel.
La data de 18.01.2013, creditorul D. D. a formulat cerere de continuare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova la B. Goslan M. (fila 224), solicitând actualizarea creanței pentru fiecare an, începând cu data de 03.11.2006 și efectuarea unei expertize specialitatea contabilitate în cadrul dosarului de executare.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 20.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în Dosar nr._, conform copiei de pe portalul instanțelor de judecată (fila 237) s-a admis cererea formulată de B. Goslan M. și s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._/281/2005.
În cadrul dosarului de executare nr. 15/2013 s-a dispus efectuarea unei expertize contabile de către expert S. S., având următorul obiectiv „să se actualizeze creanța de 53.116 lei cuvenită anual, conform titlului executoriu, pentru perioada 16 august 2012-28 februarie 2013 - chiria (creanța lunară neachitată este de 4426 lei) în funcție de indicele de inflație”.
În vederea achitării onorariului de expert, s-a emis factura nr._/11.03.2013 (fila 20) pentru suma de 1.500 lei.
Prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat de expert S. S. (filele 239-241) s-a stabilit că actualizarea creanțelor cuvenite lunar, sub formă de chirie, pentru perioada 16 august 2012-28 februarie 2013, în funcție de indicele de inflație este în valoare de 29.582 lei.
La data de 21.03.2013 s-a încheiat procesul-verbal de cheltuieli de executare (fila 243), prin care s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 6.408,69 lei, din care: onorariu executor judecătoresc și cheltuieli legate de executarea silită-3.845,24 lei TVA inclus (2.950 lei onorariu; înregistrare și formare dosar executare 11 lei; emitere somație mobiliară 1 x 10 lei; emitere dispoziții de poprire 11 x 10 lei; emitere adrese 20 lei) și alte cheltuieli de executare silită: 2.563,45 lei (onorariu avocat 1.000 lei; onorariu expert contabil 1.500 lei; încuviințare executare silită 10,15 lei; taxă judiciară de timbru 4 lei; trimiteri poștale 10 x 4,9 lei; timbre judiciare 2 x 0,15 lei).
La data de 21.03.2013 s-a emis către contestatoare somația nr. 15 (fila 244), prin care a fost somată aceasta ca în termen de 1 zi de la primire să achite creditorului suma de 29.582 lei reprezentând debit actualizat pentru perioada 16.08._13, conform titlului executoriu, precum și suma de 6.408,69 lei TVA inclus cheltuieli de executare silită.
La data de 21.03.2013 s-au emis către terții popriți din prezenta cauză dispoziții de poprire pentru suma de 35.990,69 lei (filele 245-259, 263).
În prezenta cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă de expert V. R. (filele 344-358 dosar), precum și un supliment de expertiză contabilă judiciară (filele 378-386 dosar).
Motivul invocat de contestatoare, conform căruia lipsa de folosință este anuală și nu lunară, astfel încât nu se datorează pentru perioada 16.08._13, ci numai pentru perioada 16.08._12 este apreciat de instanță ca întemeiat.
Astfel, având în vedere că prin titlul executoriu, . fost obligată la plata sumei de 53.116 lei/an reprezentând lipsă de folosință pentru terenul cu lățimea de 10 m, ce constituie culoarul de protecție a conductelor aparținând intimatei-pârâte . suprafață totală de 18.970 mp, iar prin această hotărâre nu s-a prevăzut modalitatea de plată, respectiv anual, lunar, trimestrial, din modul de formulare a dispozitivului rezultă că lipsa de folosință se achită anual și nu lunar, cum eronat interpretează creditorul.
În acest sens, conform raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R. (filele 344-358 dosar), lipsa de folosință aferentă perioadei 16.08._12 este de 20.027,34 lei.
Nu s-a putut reține susținerea contestatoarei, conform căreia lipsa de folosință aferentă perioadei 16.08._12 nu ar fi trebuit actualizată cu rata inflației, deoarece debitoarea nu a făcut dovada plății acesteia la data scadenței, 31.12.2012, iar în această situație, creditorul are dreptul la actualizarea sumei datorate cu rata inflației, conform art. 3712 alin. 3 C.proc.civ., tocmai pentru acoperirea prejudiciului efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței până la data plății efective a sumei, așa cum se reține și prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Astfel, instanța de fond a apreciat că suma aferentă perioadei 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pe perioada 01.01._13-data emiterii somației nr. 15/21.03.2013 este de 20.101,44 lei, conform obiectivului nr. 2 al expertizei efectuate.
Ca urmare a faptului că lipsa de folosință aferentă perioadei 01.01._13 nu era exigibilă la data emiterii somației contestate, întrucât trebuia achitată anual, respectiv la 31.12.2013, suma aferentă acestei perioade, solicitată prin actele de executare la data de 21.03.2013, nu este datorată.
Instanța de fond a mai reținut că în cazul în care debitoarea . a executat de bunăvoie obligația cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 669/20.12.2011 a Tribunalului Prahova, aceasta trebuie să suporte și cheltuielile de executare efectuate în procedura executării silite, respectiv onorariul executorului judecătoresc, taxe de timbru și cheltuieli de executare.
Această obligație a debitorului este prevăzută în disp. art. 3717 C.proc.civ., care instituie următoarele: „Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.”
Conform prevederilor OMJ nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pct. 4 lit. a pct. 3 din anexă, onorariul minim admis de lege pentru creanțe executate silit prin poprire de peste 1.000 lei, dar până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depășește 1.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
De asemenea, onorariul maxim pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
În cadrul dosarului de executare s-a stabilit un onorariu al executorului judecătoresc în cuantum de 2.950 lei TVA inclus, raportat la creanța de 29.582 lei, motiv pentru care instanța, în urma reducerii creanței datorate în cadrul prezentei contestații la executare la suma de 20.101,44 lei, este necesară reducerea proporțională și a onorariului executorului judecătoresc pentru a se încadra în prevederile Ordinului M.J. nr. 2550/2006, pct. 4 din anexă.
Astfel, instanța de fond a redus onorariul executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus la suma de 2.492,57 lei TVA inclus (20.101,44 lei x 10%=2.010,144 lei x 24% TVA=482,43 lei + 2.010,14 lei=2.492,57 lei).
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că la cuantumul maxim al onorariului executorului judecătoresc poate fi aplicat TVA, deoarece potrivit art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal „Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu”.
Potrivit art. 137 alin. 1 lit. a din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni.
Instanța de fond a apreciat că în mod legal executorul judecătoresc a adăugat TVA la onorariu, deoarece numai în acest mod se pot încasa efectiv de către executor cheltuielile de executare maximale.
Totodată, instanța de fond a mai reținut că nu executorul judecătoresc trebuie să suporte TVA-ul, ci creditorul, în calitate de beneficiar al serviciul prestat de executor, iar TVA-ul aferent cheltuielilor de executare va fi recuperat tot de la debitor, având în vedere disp. art. 3717 alin. 2 C.proc.civ..
Referitor la onorariul de avocat în cuantum de 1.000 lei, solicitat în cadrul dosarului de executare, instanța de fond a constatat că acesta a fost achitat prin chitanța nr. 37/19.12.2012 (fila 224), însă nu a fost achitat pentru dosarul de executare nr. 15/2013, ci pentru un alt dosar de executare, respectiv nr. 771/2012, motiv pentru care a fost înlăturat, nefiind dovedită efectuarea sa în dosarul de executare nr. 15/2013 al B. Goslan M..
Având în vedere activitatea prestată de expertul contabil S. S. în cadrul dosarului de executare nr. 15/2013, instanța de fond a apreciat că un onorariu de 1.500 lei nu este disproporționat în raport de munca depusă, motiv pentru care nu se impune reducerea acestuia, conform art. 274 alin. 3 C.proc.civ.
Totodată, faptul că în cadrul prezentei contestații la executare s-a reținut că nu se datorează până la momentul emiterii somației - 21.03.2013, lipsa de folosință aferentă perioadei 01.01._13, nu înseamnă că nu s-a justificat efectuarea expertizei extrajudiciare în dosarul de executare nr. 15/2013, din moment ce suma aferentă perioadei 16.08._12 trebuia actualizată cu indicele de inflație.
Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciat că actele de executare reprezentate de somația nr. 15/21.03.2013, dispozițiile de poprire emise la data de 21.03.2013 către terții popriți, precum și actele de executare subsecvente, emise în dosar de executare nr. 15/2013 al B. Goslan M., sunt anulabile în parte, în sensul reducerii cuantumului sumei de 29.582 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință actualizată pentru perioada 16.08._13 la suma de 20.101,44 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință aferentă perioadei 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pe perioada 01.01._13, conform obiectivului nr. 2 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R. raportat la obiectivul nr. 3 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R., al reducerii cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus la suma de 2.492,57 lei TVA inclus și al înlăturării onorariului de avocat în cuantum de 1.000 lei.
În considerarea celor expuse mai sus, având în vedere disp. art. 399, 404 alin. 1 și 3717 C.proc.civ., instanța de fond a admis în parte contestația la executare, a anulat în parte actele de executare reprezentate de somația nr. 15/21.03.2013, dispozițiile de poprire emise la data de 21.03.2013 către terții popriți, precum și actele de executare subsecvente, emise în dosar de executare nr. 15/2013 al B. Goslan M., în sensul reducerii cuantumului sumei de 29.582 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință actualizată pentru perioada 16.08._13 la suma de 20.101,44 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință aferentă perioadei 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pe perioada 01.01._13, conform obiectivului nr. 2 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R. raportat la obiectivul nr. 3 din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert V. R., al reducerii cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus la suma de 2.492,57 lei TVA inclus și al înlăturării onorariului de avocat în cuantum de 1.000 lei.
De asemenea, a menținut în rest actele de executare contestate și a respins restul pretențiilor ca nefondate.
În baza disp. art. 274 C.proc.civ., instanța de fond a admis în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată și, în consecință, a obligat intimatul către contestatoare la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu expert.
Instanța a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei ca nefondată, având în vedere disp. art. 23 alin. 1 lit. e din Legea 146/1997, aplicabilă raporturilor juridice dintre părți, conform cărora în cazul admiterii contestației la executare, la rămânerea irevocabilă a hotărârii, contestatoarea are posibilitatea de a solicita în termen de 1 an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, restituirea taxei judiciare de timbru achitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul D. D., solicitând în temeiul art. 312 alin. 2 si 3 C.proc.civ. și art. 316 C.proc.civ., să se admită recursul și să se modifice hotărârea atacată, iar pe fond, să se respingă contestația, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de recurs, intimatul a susținut că motivele de recurs pe care le invocă și pe care își întemeiază recursul sunt cele prevăzute de art. 304 alin. 1 pct. 7, 8 și 9 C.proc.civ. și art. 3041 C.proc.civ., în sensul celor ce urmează:
Astfel, primul motiv de recurs este cel prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., respectiv hotărârea pronunțată cuprinde motive contradictorii, ori străine de natura pricinii.
Recurentul a susținut că în motivarea hotărârii instanța de fond face trimitere la disp. art. 3712 alin. 3 și 377 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ., învederând prevederile acestor texte de lege, străine de natura pricinii, executare silita prin poprire care este reglementata de prevederile art. 452, 461 C.proc.civ.
Prin cererea de executare silită ce formează obiectul dosarului de executare silită nr. 15/21.03.2015 al B. M. Goslan, s-a solicitat executarea silită prin toate formele de executare a sumei de 29.582,00 lei, reprezentând debit actualizat perioadei 16.08._13, stabilită prin titlul executoriu Decizia nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._/281/2005, în care a avut calitate de intervenient, iar poprirea s-a înființat la cererea sa, prin avocat L. A. de către B. M. Goslan, prin somație și prin adrese comunicate terțului poprit.
Or, în cauza de față, fiind înființată o singură poprire, nu sunt aplicabile disp. art. 562 si 563 alin. 1 C.proc.civ.
În continuare, s-a arătat că al doilea motiv de recurs este cel prevăzut de pct. 8 art. 304 pct. 8 C.proc.civ.
Astfel, recurentul a susținut că instanța a interpretat greșit actul dedus judecații, procesul-verbal de constatare încheiat la data emiterii somației de plată, în dosarul de executare 15/2013 al B. M. Goslan privind sumele datorate de debitoarea . titlu executoriu, Decizia nr. 669/20.12.2011 pronunțata de Tribunalul Prahova, s-a stabilit că lipsa de folosință în cuantum de_ lei/an se datorează începând cu data formulării cererii de intervenție 03.11.2006 și până la încetarea operațiunii petroliere exercitate prin utilizarea conductelor de pe proprietatea apelantului intervenient D. D., suma care a fost achitată în baza calculelor lunare în baza raportului de expertiza V. R..
În acest sens, prin dispoziția B. M. Goslan s-a emis Adresa din 06.08.2012 către expertul contabil S. S., precizând că obiectivul expertizei consta în actualizarea creanței datorate de către debitor 53.116 lei/an, conform titlului executoriu pentru fiecare an, începând cu data de 03.11.2006 la zi, care a calculat în mod clar această lipsă de folosință prin aplicarea dobânzii bancare conform OG 9/2000, modificată, începând cu 01.09.2011 în rata dobânzii de referința a BNR publicata în Monitorul Oficial nr. 607/28.08.2011.
Astfel, la cererea debitoarei ., executorul judecătoresc a transmis expertului contabil S. S. să calculeze (actualizeze) lipsa de folosință pentru perioada 16.08.2012 la zi, prin aplicarea coeficientului ratei inflației.
Or, față de cererea formulată de debitoarea-contestatoare în cauza de față, executorul judecătoresc a transmis raportul de expertiză contabilă întocmit de S. S. și față de aceasta valoarea rezultată a întocmit procesul-verbal de cheltuieli.
De asemenea, s-a menționat că instanța de judecată în mod greșit a înlăturat rapoartele de expertiza întocmite de expertul S. S. și procesul verbal de cheltuieli, considerând că actualizarea lipsei de folosința datorată de debitoare, contestatoare . cu data de 16.08._12, iar perioada 01.01._13 nu se regăsește, prejudiciul adus fiind cele două luni ianuarie și februarie, care nu se regăsesc in următoarea executare silită.
Astfel că, în cauză s-a întocmit raportul de expertiză V. R., contestat de către intimat prin obiecțiunile formulate și pe care instanța le-a admis în totalitate, care reprezintă valoarea solicitată de contestatoare prin cererea de chemare în judecată la care se adaugă cele două luni (ianuarie + februarie 2013).
Recurentul a precizat că al treilea motiv de recurs este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ, în sensul că instanța a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, ori a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Astfel, în primul rând, instanța nu a reținut faptul că, în cauza de față, executarea silită prin poprire s-a înființat la cererea creditorului prin avocat L. A., și nu prin plata voluntară a debitoarei . precizează în acțiune că suma datorată la data de 31.12.2012 este în sumă totală de 35.990,69 lei, compusă din 22.836,45 lei contravaloare lipsa folosința, perioada 16.08._12 și cheltuieli de executare silită, onorariu avocat, onorariu expert contrabil, onorariu expert judecătoresc încălcând Legea 188/2000 și Ordinul MJ 2561/C/30.07.2012.
În al doilea rând, munca avocatului și expertului contabil a fost apreciată de executorul judecătoresc în raport de volumul lucrărilor din dosarul de executare, și nu de către debitoare, pe care instanța și-a însușit-o în mod greșit.
În al treilea rând, raportul de expertiza contabila întocmit de S. S. este în doua variante cu dobânda bancară și cu rata inflației solicitata de către debitoare, cu calcule matematice și tabele lunare, anuale, pe perioada 16.08._13, conducând la un volum mare de muncă.
În al patrulea rând, raportul de expertiza refacere V. R. a fost întocmit conform obiectivelor încuviințate și obiecțiunilor formulate la raportul de expertiza V. R..
Conform raportului de expertiza supliment, în total, pe perioada 16.08._12 este de 21.379,18 lei, la care se adaugă și perioada 01.01._13 calculate conform variantei nr. 4 de 9.450,22 lei la 21.03.2013, data plății.
De altfel, prin actualizarea obligației cu rata inflației, se urmărește acoperirea unui prejudiciu cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și până la plata efectiv a sumei datorate.
Actualizarea se constituie într-o modalitate de raportare a pierderilor suferite de creditor și reprezintă determinarea obligației bănești la data efectuării plății și, cu toate ca titlul executoriu nu prevede modalități de plată a sumei anuale de 53.116 lei, ca fiind calculată de către expert și prin plata fracționata în luni, trimestre, semestre, ce a avut în vedere expertul contabil V. R. în raportul de expertiza supliment.
În continuare, s-a apreciat că instanța a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, conducând la un prejudiciu pentru lunile ianuarie și februarie 2013, în sumă de 8.852 lei (4426 lei/luna x 2 luni), conducând la prejudicierea creditorului, având în vedere că în executarea silită pe anul 2013 s-a inclus la plata numai perioada 01.03._13 de către B. Goslan M..
Totodată, urmează să se aibă în vedere că același complet de judecată în dosarul nr._/281/2012 a pronunțat sentința civilă nr._/14.11.2014, în care a precizat că perioada 01.01._12, solicitată prin actele de executare dosar 771/02.08.2012 al B. Goslan M., nu este datorată, și, deci, în mod greșit instanța de judecată a admis în parte contestația la executare formulată de către . omologând Varianta nr. 2 și raportul de expertiză V. R., conducând la un prejudiciu creat în executarea silită, în dosarele de executare nr.771/02.08.2012 și nr. 15/28.02.2013 al B. Goslan M., pentru perioadele 01.01._12 și 01.01._13, pe care instanța nu-l justifică, cât și la o nejustificată plată de către debitoarea . perioadele menționate mai sus.
Mai mult, prejudiciul se ridica la suma de 44.200 lei (neactualizați), pentru lipsa de folosința neachitată pentru perioadele respective, iar la aceste valori se adaugă și cheltuielile de judecată pe care instanța nu le-a admis în totalitate.
De altfel, executarea silită împotriva debitorului a fost efectuată de către executorul judecătoresc având în vedere că societatea contestatoare nu și-a achitat obligațiile de plata de buna voie în baza titlului executoriu Decizia civilă nr. 669/2011 pronunțata de Tribunalul Prahova, definitivă și executorie, și, deoarece aceasta obligație de plata stabilită prin titlu executoriu in valoare de 53.116 lei/an reprezintă lipsa de folosință care, în opinia contestatoarei este anuală. și nu lunară, ori lipsa de folosința este indivizibilă, așa cum a fost calculată de expertul S. S. în dosarul de executare nr. 15/2013 al B. Goslan M., cât și prin raportul de expertiza supliment întocmit de către V. R. și însușit în totalitate fără obiecțiuni sau opinie separată de către expertul consilier D. M., propus de către contestatoarea .>
Cu privire la onorariul avocatului L. A. și expertului contabil S. S., recurentul a susținut că instanța trebuie să Ie accepte, ele fiind stabilite de către B. Goslan M., iar pentru aceste categorii profesionale nu se minimalizează importanta acestora în faza de executare silită, rolul avocatului și expertului implicând consultarea actelor de executare, redactarea de acte, deplasări efectuate cu modalitatea de executare pe care trebuie să le adopte, toate implicând timp si munca ce trebuie corespunzător remunerate.
Astfel că, recurentul a solicitat să se aibă în vedere toate precizările formulate, să se modifice în tot Sentința civila nr. 4366/03.04.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești, iar pe fondul cauzei, să se respingă contestația la executare ca fiind netemeinică și nelegală.
În susținerea recursului, intimatul a precizat că înțelege să se folosească de înscrisuri și de alte dovezi ce vor rezulta din dezbaterea cauzei.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 28.10.2015 sub același număr de dosar, respectiv nr._ .
Contestatoarea .. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a Sentinței civile nr. 4366/03.04.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Astfel, în legătură cu primul motiv de recurs, se solicită cenzurarea lui, pe care îl apreciază ca fiind profund nelegal și netemeinic, invocat de către recurent cu scopul vădit de a încerca să inducă în eroare instanța de control judiciar, apreciind că aceste texte legale la care s-a raportat în motivarea hotărârii instanța de fond au aplicabilitate corectă în speța dedusă judecații.
Astfel,, potrivit art. 3712 C.proc.civ., „Pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege. În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii. Dacă titlul executoriu conține suficiente criterii în funcție de care organul de executare poate actualiza valoarea obligației stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda și la actualizarea ei. în cazul în care titlul executoriu nu conține nici un criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în funcție de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plății efective a obligației cuprinse în titlul executoriu.”
De asemenea, potrivit art. 377 „Sunt hotărâri definitive (…) 3. hotărârile date în apel”.
Instanța de fond, în motivarea hotărârii, s-a raportat la faptul că titlul executoriu (decizia civila nr. 669/20.12.2011) a fost pus în executare potrivit legii și a judecat contestația formulata de . prisma prevederilor Codului de procedura civila de la 1865 și, prin urmare, textele de lege de mai sus nu sunt străine de natura pricinii așa cum afirma recurentul.
În continuare, contestatoarea a susținut că al doilea motiv de recurs a fost invocat neîntemeiat de către recurent, solicitându-se a se observa că în cauză, la cererea sa, s-a efectuat un raport de expertiză judiciară specialitatea contabilitate de către de expert Voculescu R., expertiză cu ale cărei obiective recurentul D. D. a fost de acord.
Or, potrivit obiectivului nr.2 al expertizei efectuate, instanța a reținut în mod corect că suma aferentă perioadei 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pe perioada 01.01._13 - data emiterii somației nr. 15/21.03.2013, este de 20.101,44 Iei și, prin urmare, întrucât lipsa de folosința aferenta perioadei 01.01._13 nu era exigibilă Ia data emiterii somației contestate, întrucât aceasta trebuia achitată anual, respectiv la 31.12.2013, suma aferentă acestei perioade, solicitată prin actele de executare la data de 21.03.2013, nu este datorată.
În continuare, în ce privește al treilea motiv de recurs, contestatoarea a apreciat că instanța de fond a reținut corect următoarele: conform prevederilor OMJ nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pct. 4 lit. a pct. 3 din anexă, onorariul minim admis de lege pentru creanțe executate silit prin poprire de peste 1.000 lei, dar până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depășește 1.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
De asemenea, onorariul maxim pentru creanțele în valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite, iar în cadrul dosarului de executare s-a stabilit un onorariu al executorului judecătoresc în cuantum de 2.950 lei TVA inclus, raportat la creanța de 29.582 lei, motiv pentru care instanța de fond, în urma reducerii creanței datorate în cadrul acestei contestații la executare la suma de 20.101,44 lei a apreciat ca fiind necesară și reducerea proporțională a onorariului executorului judecătoresc pentru a se încadra în prevederile Ordinului MJ nr. 2550/2006, pct. 4 din anexă.
Astfel, instanța a redus onorariul executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus la suma de 2.492,57 lei TVA inclus (20.101,44 lei x 10% = 2.010,144 Iei x 24% TVA = 482,43 lei + 2.010,44 lei = 2.492,57 lei).
Referitor la onorariul de avocat în cuantum de 1.000 lei, solicitat în cadrul dosarului de executare silita, contestatoarea a apreciat că instanța în mod corect a constatat că acesta a fost achitat prin chitanța nr. 37/19.12.2012 (fila 224), însă nu a fost achitat pentru dosarul de executare nr. 15/2013, ci pentru un alt dosar de executare, respectiv nr. 771/2012, motiv pentru care pe bună dreptate acest onorariu a fost înlăturat, nefiind deci dovedita efectuarea sa în dosarul de executare nr. 15/2013 al B. M. Goslan.
Față de cele arătate, contestatoare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinica a sentinței civile nr. 4366/03.04.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești în dosar nr._ .
În drept, intimata-contestatoare a invocat disp. art. 115 C.proc.civ.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de intimat, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt parțialfondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
În fapt, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, tribunalul constată că prin decizia civilă nr. 669/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._/281/2005 au fost admise apelurile declarate de reclamanta B. F. și de intervenientul D. D., a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 2503/10.03.2011 a Judecătoriei Ploiești, și s-a dispus obligarea pârâtei . plătească intervenientului D. D. suma de 53.116 lei/an reprezentând lipsă de folosință pentru terenul cu lățimea de 10 m, ce constituie culoarul de protecție a conductelor aparținând intimatei-pârâte . suprafață totală de 18.970 mp, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert P. D., din data de 20.09.2010, începând cu data formulării cererii de intervenție, 03.11.2006 și până la încetarea operațiunilor petroliere exercitate prin utilizarea conductelor de pe proprietatea apelantului-intervenient.
De asemenea, pârâta a mai fost obligată să plătească intervenientului sumele de 11.766 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și de 4.655 lei în apel.
Această hotărâre judecătorească, având caracter definitiv, fiind pronunțată în apel, a devenit și irevocabilă, prin respingerea recursului declarat împotriva sa, prin decizia nr. 4156/11.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Potrivit art. 3711 alin. 1 C.proc.civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Alineatul 2 al aceluiași articol stabilește faptul că în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită (…).
Având în vedere că societatea debitoare . a înțeles să execute de bună voie obligația stabilită prin titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 669/20.12.2011 a Tribunalului Prahova creditorul D. D. a formulat cerere de executare silite, adresându-se B. Goslan M. la data de 18.01.2013, formându-se dosarul de executare nr. 15/2013.
În cadrul acestei executări silite, s-a solicitat și actualizarea creanței, în conformitate cu prevederile art. 3712 C.proc.civ., astfel că a fost efectuat un raport de expertiză contabilă de către expert S. S..
Astfel, prin acest raport de expertiză s-a stabilit că, printre altele, contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 16.08._12, actualizată în raport de rata inflației la data de 21.03.2013, este în cuantum de 29.582 lei.
Una din criticile prezentei contestații la executare, formulate de debitoarea . reprezintă modalitatea de calcul a acestei sume, motiv pentru care instanța de fond a dispus efectuarea în cauză a unui nou raport de expertiză contabilă, întocmit de expert V. R. (filele 344-354 dosar fond).
Potrivit concluziilor acestui raport de expertiză contabilă, suma datorată de pârâtă, cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 16.08._12, actualizată în raport de rata inflației la data de 21.03.2013, ar fi în sumă de 20.351,28 lei.
Urmare a obiecțiunilor formulate de creditorul D. D. față de aceste concluzii, instanța de fond a dispus reîntregirea (refacerea raportului de expertiză), iar în acest nou raport de expertiză (filele 378-383 dosar fond) expertul a stabilit că valoarea acestor despăgubiri este, în realitate, de 21.379,18 lei.
Prin urmare, tribunalul constată că sunt fondate criticile recurentului, din al doilea motiv de recurs, în sensul că în mod greșit s-a luat în considerare suma stabilită de expert în primul raport de expertiză, instanța de fond neluând în considerare această din urmă sumă, care conține și actualizarea pentru perioada 01.01._13, dată la care creanța a fost achitată de către debitoare.
Așadar, tribunalul constată că executarea silită efectuată împotriva debitoarei . să se realizeze pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 21.379,18 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 16.08._12, actualizată în raport de rata inflației până la data de 21.03.2013, și nu pentru suma de 20.101,44 lei, cum s-a stabilit prin sentința atacată.
În ce privește al treilea motiv de recurs, se observă că recurentul-creditor a susținut că nu se impunea înlăturarea onorariului avocatului ales al creditorului din faza de executare silită.
Astfel, potrivit înscrisurilor aflate în copie la dosar (fila 224 dosar fond), se observă că recurentul-creditor a achitat apărătorului său suma de 1.000 lei cu titlu de onorariu avocat în cadrul executării silite efectuate de B. M. Goslan în dosarul de executare nr. 771/2012.
Or, în cauza de față este analizată executarea silită efectuată în cadrul dosarului de executare nr. 15/2013 al aceluiași executor judecătoresc, astfel că în mod corect instanța de fond a înlăturat această sumă din cuantumul total al creanței pentru care s-a efectuat executarea silită.
Deși creditorul a mai susținut, prin recursul declarat, că instanța de fond a înlăturat aceste onorariu de avocat apreciind că acea sumă nu este echivalentă volumului de muncă prestat de apărătorul ales al creditorului, în realitate, după cum s-a arătat mai sus, motivul pentru care a fost înlăturat acest onorariu de avocat a fost acela că el a fost achitat în cadrul unui alt dosar de executare silită, menționat în cuprinsul chitanței.
Ca o consecință a stabilirii unui nou cuantum al sumei pentru care se impunea executarea silită a societății debitoare . la 20.101,44 lei (menționat de instanța de fond) la suma de 21.379,18 lei (stabilit de instanța de recurs, conform celor arătate mai sus), tribunalul va modifica și cuantumul onorariului executoriului judecătoresc, ținând seama de grila stabilită prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2561/C/30.07.2012.
Astfel, se va dispune reducerea cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei, TVA inclus, la suma de 2.651,01 lei (în loc de 2.492,57 lei, cum a stabilit instanța de fond).
În sfârșit, în ce privește primul motiv de recurs invocat de creditor, tribunalul constată că acesta este nefondat, deoarece în mod corect instanța de fond a indicat, în preambulul considerentelor sentinței atacate, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 3712 C.proc.civ., care prevăd posibilitatea calculării, în cadrul executării silite, a dobânzilor, penalităților sau a altor sume (inclusiv actualizarea în raport de rata inflației), dacă titlul executoriu prevede aceste sume.
Este adevărat că executarea silită s-a efectuat în dosarul de executare nr. 15/2013 al B. M. Goslan prin poprire, dar acest lucru nu împiedică aplicarea acestor prevederi legale, la care, de altfel, a făcut trimitere și instanța de recurs în prezenta decizie.
Cât privește dispozițiile art. 562 și 563 C.proc.civ., despre care creditorul afirmă că nu ar fi aplicabile în cauză, tribunalul constată că instanța de fond nu a făcut nicio referire la aceste texte de lege.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 3041 raportat la art. 312 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va admite recursul declarat de creditorul D. D. împotriva sentinței civile nr. 4366/03.04.2015 pronunțate de Judecătoria Ploiești, pe care o va modifica în parte, în sensul că va dispune anularea parțială a actelor de executare silită efectuate împotriva intimatei-contestatoare în dosarul nr.15/2013 al B. M. Goslan, în limita debitului de 21.379,18 lei, (și nu 20.104,44 lei), reprezentând contravaloarea lipsa de folosință pentru perioada 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pentru perioada 01.01._13, conform raportului de expertiză în specialitatea contabilitate, întregit de expert V. R. (filele 378-383 dosar fond).
În mod evident, se va dispune reducerea cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus, la suma de 2.651,01 lei (și nu 2.492,57 lei).
De asemenea, va menține în rest sentința, ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 274-276 C.proc.civ., tribunalul va obliga intimata-contestatoare . plătească recurentului-creditor D. D. suma de 147,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, proporțional cu motivele de recurs apreciate ca fiind fondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-intimat D. D., CNP_, domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4366/03.04.2015 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-contestator .>, CUI RO_, J_, cu sediul în Ploiești, ..1-3, jud. Prahova, intimatul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC M. GOSLAN, cu sediul în Ploiești, ., ., . și cu intimații-terți popriți U. Ț. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, R. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 8, jud. Prahova, B. T. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, M. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., parter, județul Prahova, V. R. SA BUCUREȘTI -S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, P-ța Victoriei, nr. 3, . și C. B. - S. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei, nr. 4-6, jud. Prahova, și, în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că dispune anularea parțială a actelor de executare silită efectuate împotriva intimatei-contestatoare în dosarul nr.15/2013 al B. M. Goslan, în limita debitului de 21.379,18 lei, reprezentând contravaloarea lipsa de folosință pentru perioada 16.08._12, actualizată cu indicele de inflație pentru perioada 01.01._13, conform raportului de expertiză în specialitatea contabilitate, întregit de expert V. R. (filele 378-383 dosar fond), cu reducerea cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 2.950 lei TVA inclus, la suma de 2.651,01 lei.
Menține în rest sentința, ca fiind legală și temeinică.
Obligă intimata-contestatoarea la plata sumei de 147,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, către recurentul-intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2015.
Președinte, Judecători,
P.-A. A. Ș. O.-C. M. C.-A.
Fiind în C.O. semneazăFiind în C.O. semnează
Președintele TribunaluluiPreședintele Tribunalului
Grefier,
S. L.-F.
Red. O.C.Ș./tehnored. A.Ș.P.
3 ex./30.12.15
D. f. nr._ Judecătoria Ploiești
J. f. M. A.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
← Pretenţii. Decizia nr. 542/2015. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3337/2015. Tribunalul... → |
---|