Fond funciar. Decizia nr. 2734/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2734/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 2734/2015
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2734 | |
Ședința publică din data de 17 septembrie 2015 | |
PREȘEDINTE: | M. C. |
JUDECĂTOR: | M. N. |
GREFIER: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - reclamanți D. C., CNP_, D. E., CNP_, P. M. M., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat M. I. C., cu sediul in B., .. 14, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2203/29.05.2015, pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți Ș. G. C., CNP_, domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, S. M., CNP_, domiciliat în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, S. V., CNP_, domiciliat în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, A. M., CNP_, domiciliata în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR BĂICOI, cu sediul în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PRAHOVA,, cu sediul în Ploiești, .-4, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții - reclamanți D. C., D. E., P. M. M. reprezentați de avocat M. I. C. și intimații - pârâți Ș. G. C., S. M., S. V. și A. M., personal, lipsă fiind intimatele - pârâte C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi și C. Județeană de aplicare a legilor fondului funciar Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelanților - reclamanți D. C., D. E. și P. M. M., avocat M. I. C. și intimații - pârâți Ș. G. C., S. M., S. V. și A. M., personal, având pe rând cuvântul arată că alte cererii nu mai formulează și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelanților - reclamanți D. C., D. E. și P. M. M.,avocat M. I. C., având cuvântul în dezbateri arată că a investit Judecătoria Câmpina cu o cerere având ca obiect fond funciar, acțiune restrânsă. A arătat că apelanți în calitate de moștenitori ai defunctului D. V., unic moștenitor al lui D. Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru. I.. Potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991, precum și practicii judiciare, beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor doar moștenitorii acceptanți. Instanța a procedat la administrarea de probe și deși nu s-a contestat amplasamentul și posesia, a menținut dispoziția cu privire la audierea de martori. Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecata, astfel cum a fost restrânsă de reclamanți, apreciind că deși, singurul îndreptățit la reconstituire era autorul reclamanților D. V., cererea este neîntemeiată, întrucât cererea de reconstituire ar cuprinde mențiuni scrise de o altă persoană și nu ar fi fost menționată întreaga suprafață de teren. Instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 9 alin 2 c.pr.civ., ajungând la o soluție contradictorie. Solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii modificate, cu consecința constatării nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate, constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie, obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 Băicoi să întocmească o noua documentație privind constituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 2790 mp, obligarea Comisiei Județene Prahova de Stabilire a Dreptului de Proprietate sa emită un Titlu de proprietate pentru acest teren și obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 să emită un proces verbal de punere în posesie în acest sens, cu cheltuieli de judecată la instanța de fond.
Intimatele - pârâte Ș. G. C. și A. M. personal, având pe rând cuvântul în dezbateri, arată că lasă la aprecierea instanței.
Intimatul - pârât S. M. personal, având cuvântul în dezbateri arată că pentru suprafața de 2720 mp are de la mamaie testament pentru suprafața de 1000 mp, tatăl reclamanților pentru suprafața de 1200 mp și mama pârâitei Ș. pentru suprafața de 540 mp. Solicită respingerea apelului, întrucât și ceilalți moștenitori au dreptul la câte o parcelă de pământ la Coasta G..
Intimatul - pârât S. V. personal, având cuvântul în dezbateri solicită respingerea apelului pentru aceleași considerente.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /06.11.2014 la Judecătoria Câmpina, reclamanții D. C., D. E., P. M. M., au chemat în judecată pe pârâții Ș. G. C., S. M., S. V., A. M., C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi, C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.12.2008 în ceea ce privește moștenitorii legali ai defunctului D. St. I., a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, obligarea pârâtei C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi să întocmească o nouă documentație privind constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de 1,1632 ha situate în Băicoi, jud. Prahova rămase de pe urma defunctului D. St. I., să înainteze pârâtei C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar, obligarea acesteia din urmă să emită un titlu de proprietate asupra acestor terenuri pe numele defunctului D. V., în calitate de unic moștenitor al defunctului D. St. I., obligarea pârâtei C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi la emiterea unui proces-verbal de punere în posesie în acest sens, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că de pe urma defunctului D. St. I. a rămas ca unic moștenitor legal acceptant autorul lor D. V. în baza certificatului de moștenitor nr. 187/1971, motiv pentru care numai acesta din urmă are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut defunctului D. St. I., fiind singurul care a formulat cerere de reconstituire și că eronat au fost emise titlul de proprietate nr._/2008, procesul-verbal de punere în posesie nr. 2315/2008 în favoarea autorilor pârâților persoane fizice, fără să se țină seama că aceștia erau străini de succesiunea defunctului D. St. I. prin renunțare expresă, mai ales că au dreptul la reconstituire asupra tuturor terenurilor care au aparținut defunctului în suprafață totală de 1,1632 ha, aspect confirmat de sentința civilă nr. 2923/18.10.2012.
La adat de 22.12.2014 pârâta C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în condițiile în care actele contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, ținându-se seama de cererile de reconstituire formulate.
La data de 18.12.2014, pârâta C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii atât timp cât s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 1,41 ha în favoarea moștenitorilor defunctului D. St. I., respectiv S. E., D. V., în condițiile în care autorul reclamanților D. V. a formulat cerere de reconstituire la un interval de un an ulterior expirării termenelor prevăzute de Legea nr. 18/1991, fiind emis titlul de proprietate nr._/2013 pentru terenul de 2.468 mp, în favoarea numitului D. V. în calitate de moștenitor al defunctului D. St. I., în baza sentinței civile nr. 2923/2012 a Judecătoriei Câmpina.
La data de 26.03.2015 reclamanții și-au modificat acțiunea, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.12.2008 în ceea ce privește moștenitorii legali ai defunctului D. St. I., a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, obligarea pârâtei C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi să întocmească o nouă documentație privind constituirea dreptului de proprietate asupra trenului de 2.790 mp rămas de pe urma defunctului D. St. I., descris în cuprinsul actelor sus menționate, înaintarea acestei documentații pârâtei C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar, obligarea acesteia din urmă să elibereze titlul de proprietate pentru acest teren pe numele defunctului D. V. în calitate de unic moștenitor legal al defunctului D. St. I., obligarea pârâtei C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi să emită un proces-verbal de punere în posesie în acest sens, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, motivându-se că obiectul acțiunii vizează doar . 2790 mp care a aparținut defunctului D. St. I. și nicidecum terenul de 1,1632 ha.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, prin sentința civilă nr. 2203/29.05.2015 a Judecătoriei Câmpina, a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanți împotriva pârâților ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza titlului de proprietate nr._/09.12.2008, procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului D. St. I., respectiv S. E., D. V., asupra terenului în litigiu de 2.790 mp, ținându-se seama de cererile de reconstituire formulate de moștenitoarele defunctului D. St. I., deși potrivit certificatului de moștenitor nr. 187/14.06.1971 numitele S. E., D. V. au renunțat la succesiunea defunctului, unicul moștenitor acceptant fiind autorul reclamanților D. C. V., în raport de cererea numitului D. V. la data de 10.03.1992 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din pct. O., Văcărie, Mărgineanca, care nu a vizat și terenul în litigiu situat în Băicoi pct. Coasta Gâdii.
S-a menționat că în cuprinsul cererii de reconstituire formulată de autorul reclamanților D. V. există o . mențiuni care nu produc efecte juridice, nefăcând dovada manifestării de voință din partea acestuia cu privire la terenul în litigiu de la pct. Coasta Gâdii, defunctul D. St. I. înscriindu-se în CAP numai cu un teren de 5000 mp, fără să se menționeze amplasamentul, ceea ce înseamnă că nu există nicio dovadă că terenurile în suprafață totală de 1,41 ha au fost preluate de către CAP, stat, pentru a face obiectul legilor fondului funciar, mai ales că în baza evidențelor din registrul agricol, defunctul D. St. I. a figurat la pct. Coasta Gâdii doar cu 1000 mp, aspect confirmat de declarațiile martorilor audiați în cauză potrivit cărora terenul de la pct. Coasta Gâdii care a aparținut inițial defunctului a fost împărțit copiilor acestuia în 3 loturi, fiind folosite de către aceștia din urmă, astfel încât, în lipsa dovezii de preluare a terenului în litigiu de către stat, CAP, autorul reclamanților și implicit, reclamanții nu au niciun interes în formularea acțiunii și în ceea ce privește constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire emise pe numele defunctului D. St. I..
S-a specificat că în baza dispozițiilor legilor fondului funciar, în lipsa unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu din partea autorului reclamanților, este imposibilă admiterea acțiunii, inclusiv emiterea unui nou titlu de proprietate, chiar dacă autorul reclamanților D. V. a formulat cererea de reconstituire în termen legal, termen care s-a prelungit până la data de 30.11.2005.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii, motivându-se că potrivit certificatului de moștenitor nr. 187/1971 s-a constatat calitatea de unic moștenitor a defunctului D. St. I., privindu-l pe autorul lor, D. V., autorii pârâților persoane fizice fiind străini de succesiune prin renunțare și că eronat nu a fost soluționată cererea de reconstituire nr. 646/10.03.1992 privind terenurile care au aparținut defunctului D. St. I. formulată de autorul lor D. V., fără să se țină seama de calitatea de unic moștenitor legal al acestuia din urmă, fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legilor fondului funciar în favoarea autorilor pârâților persoane fizice procesele – verbale de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, 2468/14.10.2009.
În continuare, reclamanții au arătat că defunctul D. St. I. a figurat înscris în registrele agricole în perioada 1959-1963 cu terenuri în suprafață totală de 1,41 ha, din care 1000 mp vie pct. Coasta Gâdii și că în baza sentinței civile nr. 2923/2012 a Judecătoriei Câmpina, s-a recunoscut calitatea autorului lor D. V. de unic moștenitor legal al defunctului D. St. I., fiind desființat parțial procesul-verbal de punere în posesie nr. 2468/14.10.2009, în sensul excluderii autorilor pârâților din cuprinsul acestuia, obligată C. L. Băicoi să emită un proces-verbal de punere în posesie în favoarea lor privind terenul de 2468 mp, caz în care se impune constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.12.2008, a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, privind terenul în litigiu de 2790 mp, ținându-se seama de disp. art. III pct. 1 lit. a din Legea nr. 167/1997, art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
De asemenea, reclamanții au menționat că actul juridic de opțiune succesorală reprezintă actul în temeiul căruia titularul dreptului subiectiv de opțiune are posibilitatea să-și manifeste voința de a renunța sau accepta moștenirea în integralitatea sa, fiind un act declarativ, neafectat de modalități, cu caracter retroactiv, irevocabil, imposibil să se revină asupra opțiunii făcută la data deschiderii succesiunii și că autorii pârâților persoane fizice au fost în imposibilitate legală să revoce renunțarea cu privire la succesiunea defunctului D. St. I. în urma formulării cererii de reconstituire în anul 1999, spre deosebire de autorul lor, D. V., care a formulat cererea de reconstituire în anul 1992, cerere formulată în termen legal, fiind cel care a folosit terenul în litigiu, construcțiile succesorale, mai ales că prin decizia civilă nr. 5717/20.10.2004 s-a stabilit că cel care renunță la moștenire este considerat potrivit disp.art. 696, 697 C.civ. că nu a fost niciodată erede, renunțarea vizând toate bunurile succesorale care existau la data deschiderii succesiunii sau urmau să intre în masa succesorală.
Totodată, reclamanții au precizat că eronat a fost depășit cadrul procesual stabilit de părți, analizându-se situații de fapt, de drept, fără ca instanța de fond să fie investită cu împrejurările inserate în cadrul considerentelor, în ceea ce privește conținutul cererii de reconstituire formulată de D. V., neînscrierea la CAP a tuturor terenurilor menționate în cerere și că eronat s-a considerat că cererea de reconstituire a autorului lor, nu a vizat și terenul în litigiu, deși, terenurile au fost nominalizate în cuprinsul cererii de către o terță persoană, mai ales că pârâții, cele două comisii nu au contestat că terenul în litigiu nu ar fi făcut obiectul înscrierii la CAP, legilor fondului funciar, modalitatea de întocmire a cererilor de adeziune, iar în speță, se impunea analizarea calității autorului lor de unic moștenitor al defunctului, renunțarea la succesiune a autorilor pârâților, tardivitatea cererii de reconstituire, aspecte cu care instanța de fond a fost investită, fiind imposibilă analizarea altor împrejurări privind legalitatea titlului de proprietate, a procesului-verbal de punere în posesie.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 17.07.2015.
La data de 6.08.2015, pârâta C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Băicoi a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului în condițiile în care, autorul reclamanților D. V. a formulat cererea de reconstituire după expirarea termenului de 30 de zile de la . Legii nr. 18/1991, adică până la data de 21.03.1991, acesta formulând cererea la data de 10.03.1992.
La data de 7.08.2015 pârâții persoane fizice, au formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului atât timp cât autorii lor au formulat cereri de reconstituire în anul 1991, fiind de acord să se anuleze titlul de proprietate emis inițial cu privire la terenul de 2468 mp situat în Băicoi, . pct. Acasă și că renunțarea exprimată de către autorii lor cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului D. St.I. a vizat doar imobilele existente în patrimoniul defunctului (terenul de 800 mp, o construcție), motiv pentru care au fost de acord cu atribuirea în proprietate, în favoarea reclamanților a întregului teren de la pct. Acasă în suprafață de 2468 mp, mai ales că în anul 1970 autoarea părților, D. O. a întocmit un testament pentru terenul de 2790 mp pct. Coasta Gâdii, în baza căruia a împărțit acest teren între moștenitorii săi, atribuindu-le parcelele de 1200 mp și respectiv 1100 mp autorului reclamanților și numitelor D. V., S. E.,
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În cuprinsul cererii înregistrată cu nr. 646/10.03.1992 s-a menționat că, numitul D. V. a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate în favoarea sa privind terenurile situate în Băicoi, pct. O., Văcărie, Mărgineanca, preluate de către CAP Ț., cerere în cadrul căreia s-au înscris de către o terță persoană toate terenurile cu care ar fi figurat înscris în evidențele agricole defunctul D. St. I., în suprafață totală de 1,41 ha din care 1000 mp vie pct. Coasta Gâdii.
În temeiul cererii nr. 5233/19.03.1991, numitele S. E., D. V. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile care au aparținut defunctului D. St. I. în suprafață totală de 1,41 ha din care 1000 mp vie pct. Coasta Gâdii.
În baza certificatului de moștenitor nr. 187/1971, de pe urma defunctului D. St. I., decedat la 4.03.1971 a rămas ca unic moștenitor testamentar numitul D. V., autorul reclamanților și o masă succesorală compusă din imobilele situate în Băicoi, . jud. Prahova, având un teren de 800 mp, dreptul indiviz de ½ dintr-o construcție cu 3 camere, bucătărie, ocazie cu care în cuprinsul certificatului de moștenitor s-a menționat că numitele D. O., în calitate de soție supraviețuitoare, S. V., S. E., în calitate de fiice au renunțat la succesiunea defunctului, fiind emise în acest sens declarațiile autentificate nr. 2451/04.06.1971, 2445/30.04.1971, 2453/30.04.1971.
În conformitate cu testamentul nr. 519/19.02.1970, numita D. O. a dispus ca întreaga sa avere imobilă, după încetarea sa din viață, să revină numiților S. C V. și S. M., în calitate de nepoți de fiice, testament în urma căruia, testatoarea a înțeles să partajeze terenul în suprafață totală de 2300 mp situat în Băicoi între cei doi nepoți din care numitului S. V. i-ar fi revenit o parcelă de 1200 mp, iar numitului S. M. o parcelă de 1100 mp.
Potrivit titlului de proprietate nr._/9.12.2008, procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitelor S. E., D. V., în calitate de moștenitoare legale ale defunctului D. St. I., asupra terenului de 2790 mp situat în Băicoi T 63, P1468/38 pășuni, intravilan.
Conform sentinței civile nr. 2923/18.10.2012 a Judecătoriei Câmpina, rămasă irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă în parte acțiunea restrânsă formulată de reclamanți împotriva pârâților și s-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2468/14.10.2009 în sensul excluderii din cuprinsul acestuia a numitelor S. E., D. V., includerii numitului D. V., în calitate de moștenitor legal al defunctului D. St. I., obligarea celor două comisii la eliberarea unui alt proces-verbal de punere în posesie, a titlului de proprietate privind terenul de 2468 mp în favoarea acestuia din urmă, reținându-se că autorul reclamanților a fost cel care a acceptat succesiunea defunctului D. St. I., numitele S. E., D. V. fiind străine de succesiune prin renunțare expresă, iar cererea de reconstituire formulată de D. V. înregistrată cu nr. 646/10.03.1992 a fost formulată în termen legal, fiind singura persoană îndreptățită la reconstituire de pe urma defunctului.
Prin titlul de proprietate nr._/01.07.2013 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitului D. V., în calitate de moștenitor legal al defunctului D. St. I. asupra terenului de 2468 mp situat în Băicoi, intravilan pct.Acasă, T13, P860-862.
În temeiul hotărârii nr. 1844/30.04.1999, registrului agricol depus la dosar, numitul D. St. I. a figurat înscris în perioada 1959-1961 cu terenuri în suprafață totală de 1,41 ha situate în Băicoi, din care 1000 vie pct. Coasta Gâdii, motiv pentru care, după . Legii nr. 18/1991, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitelor S. E., D. V., asupra terenurilor în suprafață totală de 1,41 ha, fiind emisă hotărârea sus menționată, ținându-se seama și de cererea de înscriere în CAP înregistrată cu nr. 198/10.10.1961 în urma căreia defunctul s-a înscris în CAP la data respectivă cu un teren de 5000 mp arabil.
Martorii R. I., N. N., L. A., N. M., au declarat că defunctul D. St. I. a deținut în timpul vieții un teren de 3000 mp pct. Coasta Gâdii, pe care l-a împărțit în 3 loturi de cca 1000 mp între cei trei copii ai săi, respectiv Siivestru M., D. V., Ș. A., terenuri folosite anterior anului 1989.
Disp.art.8-11 din Legea nr.18/1991 modificata, stipuleaza ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP-urilor, in favoarea persoanelor fizice indreptatite se face tinandu-se seama de suprafata adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de inscriere in CAP, registrul agricol de la data intrarii în CAP, evidentele CAP-ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel încat terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara înscriere în CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente daca sunt libere.
De asemenea, disp.art.39 din L.18/1991 modificata, art.16 din L.1/2000 modificata, prevad ca persoanelor ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 si al oricaror acte normative de expropriere sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se reconstituie dreptul de proprietate, in natura, in limita suprafetei de teren trecuta in proprietatea statului.
Totodata, art.III lit.a pct.i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificată și completată stabilesc ca sunt lovite de nulitate absoluta potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, acele acte emise cu incalcarea prevederilor legilor fondului funciar si anume, actele de reconstituire sau de constituire a dreptuluid e proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite in baza legii la asemenea reconstituiri sau constituiri, inclusiv in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP, la stat, care nu au mostenit asemenea terenuri in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari solicitate de catre acestia in termen legal.
In baza art.13 din Legea nr. 18/1991 modificata si completata, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor, a hotararii judecatoresti definitive, iar in lipsa acestora, prin orice probe care atesta acceptarea mostenirii, astfel incat mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, in conditiile in care terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, fiind considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei, caz in care titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca acestia sa provedeze potrivit dreptului comun.
Doctrina si jurisprudenta au stabilit ca, pentru ca o persoana fizica sau juridica sa aiba dreptul de a culege total sau partial mostenirea lasata de o persoana fizica decedata, este necesar ca acea persoana sa aiba chemare la mostenire fie in virtutea legii, fie in virtutea testamentului lasat de defunct, caz in care, in ceea ce priveste mostenirea testamentara, dreptul de mostenire apare numai ca o aptitudine general abstracta si ca vocatie succesorala concreta, adica, cei care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că numitul D. St I., a figurat înscris în evidențele agricole în perioada 1959-1961 cu terenuri în suprafață totală de 1,41 ha, situate pe raza localității Băicoi, din care 1000 m.p. vie pct. Coasta Gîdii, terenuri cu care s-ar fi înscris în CAP în anul 1962, formulând cerere de înscriere în CAP cu nr.198/10.10.1961 cu privire la un teren de 5000 m.p.arabil, iar în urma decesului acestuia intervenit la data de 04.03.1971, cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului, în baza certificatului de moștenitor nr.187/1971 a rămas ca unic moștenitor testamentar autorul reclamanților, respectiv D. V., fiind străine de succesiunea defunctului prin renunțare expresă numitele D. O., în calitate de soție supraviețuitoare, S. V., S. E., în calitate de fiice, în temeiul unor declarații autentificate nr. 2451/04.06.1971, 2445/30.04.1971, 2453/30.04.1971.
Pe de altă parte, potrivit probelor administrate în cauză, autorul reclamanților D. V. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o . terenuri care ar fi aparținut defunctului D. St. I., înregistrată cu nr.646/10.03.1992, cerere nesoluționată nici până în prezent de către cele două comisii, neexistând nicio hotărâre emisă în acest sens, motiv pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitelor S. E., D. V., în calitate de moștenitoare ale defunctului D. ST I., ținându-se seama de cererea de reconstituire înregistrată cu nr.5233/19.03.1991, fiind emise titlul de proprietate nr._/09.12.2008, procesul verbal de punere în posesie nr.2315/11.08.2008 în favoarea acestora, privind terenul de 2790 m.p. situat în Băicoi, T 63 P 1468/38, pășuni intravilan, pct.Coasta Gîdii.
Ca atare, atât timp cât în cuprinsul certificatului de moștenitor nr.187/1971, emis cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului D. St. I., decedat la 04.03.1971, s-a menționat ca unic moștenitor acceptant al succesiunii defunctului autorul reclamanților D. V., în calitate de legatar universal, fiind străine de succesiunea acestuia prin renunțare expresă în baza unor declarații autentificate numitele D. O., în calitate de soție supraviețuitoare, S. V., S. E.,în calitate de fiice, autoarele pârâților persoane fizice, înseamnă că în realitate certificatul de moștenitor sus menționat constituie prin însăși natura sa o dovadă certă în ceea ce privește persoanele care au acceptat succesiunea la data deschiderii acesteia, dobândind calitatea de moștenitoare, precum și persoanele care și-au manifestat voința de a nu înțelege să accepte succesiunea defunctului, rămânând străine de moștenirea acestuia din urmă în integralitatea sa.
De fapt, în condițiile în care autorul reclamanților, D. V. a acceptat succesiunea defunctului D. St I., cu ocazia deschiderii acesteia, fiind singurul moștenitor acceptant al defunctului în baza certificatului de moștenitor nr.187/1971, iar acesta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului, înregistrată cu nr.646/10.03.1992 înseamnă că în realitate acesta a fost repus de drept în termenul de acceptare a succesiunii defunctului în urma formulării cererii de reconstituire la data de 10.03.1992 cu privire la toate terenurile care au aparținut autorului său, preluate abuziv de către stat sau CAP, motiv pentru care cele două comisii aveau obligația să soluționeze o asemenea cerere care a fost formulată în termenul legal prevăzut de Legea nr.18/1991, termen care a fost prelungit succesiv, mai ales că autorul reclamanților a fost cel care a acceptat succesiunea defunctului, constând în manifestarea de voință de a dobândi o asemenea calitate, la data deschiderii acestei succesiuni, calitate consolidată în urma formulării efective a cererii de reconstituire, cu ocazia intrării în vigoare a Legii nr.18/1991.
De altfel, la stabilirea calității de moștenitori a persoanelor cu vocație succesorală legală, concretă la succesiunea defunctului se ține seama în exclusivitate de modalitatea în care autorii părților din prezenta cauză și-au manifestat voința la data deschiderii succesiunii defunctului, respectiv la data de 04.03.1971, de a accepta sau nu succesiunea, de modalitatea exercitării dreptului de opțiune succesorală și nicidecum dacă autorii părților au formulat sau nu cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, cereri care se analizează în strânsă legătură cu certificatul de moștenitor nr. 187/1971 care atestă prin însăși natura sa calitatea de moștenitori a persoanelor care au acceptat succesiunea în termenul de 6 luni de la data deschiderii acesteia, a celor care au înțeles să rămână străini de succesiunea defunctului prin renunțare în baza unor declarații exprese date la momentul dezbaterii succesiunii.
Analizându-se certificatul de moștenitor nr. 187/1971 reiese cu certitudine că, singura persoană care în temeiul vocației sale succesorală legală, concretă la succesiunea defunctului a înțeles să accepte moștenirea autorului său, a fost tatăl reclamanților, respectiv numitul D. V. și nicidecum autoarele pârâților persoane fizice, respectiv numitele S. V., S. E. care a renunțat efectiv la succesiune, dând declarații autentificate în acest sens.
De altfel, în condițiile în care numitele S. V., S. E. nu au înțeles să accepte succesiunea defunctului D. St. I., înțelegând să rămână străine de succesiunea acestuia, iar certificatul de moștenitor nr. 187/1971, produce afecte juridice, făcând dovada calității de persoane străine a numitelor S. V., S. E. în raport de succesiunea defunctului, înseamnă că acestea se aflau în imposibilitate legală să formuleze cererea de reconstituire înregistrată cu nr.5232/19.03.1991 și să solicite reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului D. ST I., neavând calitatea de persoane îndreptățite la reconstituire.
Faptul că numitele S. V., S. E. au formulat o cerere de reconstituire cu nr. 5233/19.03.1991, în ceea ce privește terenurile de 1,41 ha care ar fi aparținut defunctului D. St. I. nu înseamnă în mod automat că acestea au calitatea de moștenitoare legale ale defunctului și că o asemenea cerere echivalează cu acceptarea succesiunii defunctului deoarece, în realitate, la stabilirea calității de moștenitori a acestora față de defunct se ține seamă în exclusivitate dacă autoarele pârâților persoane fizice au acceptat sau nu succesiunea defunctului, iar în lipsa unei asemenea calități, numitele S. V., S. E., pârâții persoane fizice nu se pot prevala de dispozițiile legilor fondului funciar care stabilesc în mod cert că, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în raport de fostul proprietar este necesar să se facă dovada calității de moștenitor prin orice mijloace de probă, inclusiv în baza unor certificate de moștenitor care atestă o asemenea calitate și nicidecum, pur și simplu, doar prin formularea unei cereri de reconstituire.
Chiar dacă disp.art. 8-13, art. 39 din Legea nr. 18/1991, stabilesc clar obligativitatea reconstituirii și emiterii titlului de proprietate pe numele moștenitorilor fostului proprietar decedat, cu condiția formulării unei cereri de reconstituire în urma repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, odată cu cererea formulată înlăuntrul termenului prevăzut de lege, nu înseamnă că aceste dispoziții conferă calitatea de moștenitori legali acceptanți persoanelor care au formulat asemenea cereri și că repun de drept în termenul de acceptare a succesiunii pe toate persoanele cu vocație succesorală legală la succesiunea respectivă, întrucât aceste dispoziții au ca efect repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai a persoanelor care au acceptat succesiunea respectivă la data deschiderii acesteia sau care nu și-au manifestat în nici o modalitate stabilită de codul civil, dreptul de opțiune succesorală, nefiind aplicabile în cazul persoanelor care au renunțat în mod expres la succesiune, mai ales că o asemenea renunțare are un caracter total, absolut, producând efecte juridice pentru totdeauna, făcând dovada calității persoanei respective ca fiind străină de succesiune.
Mai mult chiar, în condițiile în care în cuprinsul titlului de proprietate nr._/09.12.2008, a procesului verbal nr. 2315/11.08.2008 au fost menționate numitele S. V., S. E., ca fiind persoane îndreptățite la reconstituire în raport de defunctul D. St. I., fără să se țină seama că acestea erau străine de succesiune prin neacceptarea moștenirii la data deschiderii acesteia, înseamnă că în mod nelegal au fost emise aceste acte în favoarea autoarelor pârâților persoane fizice, cu nerespectarea disp. art. 8-13 din Legea nr. 18/1991, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute a acestor acte în sensul excluderii numitelor S. V., S. E. din cuprinsul acestora, singura persoană care are calitatea de moștenitoare a defunctului și care are dreptul la terenul în litigiu rămas de pe urma acestuia de cca 2790 mp, fiind autorul reclamanților, respectiv D. V..
Mențiunile înserate în cuprinsul cererii de înscriere în CAP privind înscrierea numitului D. ST I. în CAP la data de 10.10.1961 cu un teren de 5000 m.p. arabil, indicarea în cuprinsul cererii nr.646/10.03.1992 de către autorul reclamanților a unor suprafețe de teren, a amplasamentelor acestora (pct.O., Văcărie, Mărgineanca), nu atestă imposibilitatea reclamanților de a solicita desființarea parțială a titlului de proprietate nr._/2008, a procesului verbal nr.2315/2008, întrucât la stabilirea calității persoanelor îndreptățite la reconstituire nu se ține seama în exclusivitate de conținutul propriu zis al cererii de reconsituire, de terenurile nominalizate în cadrul acesteia, ci în ce măsură persoanele cu vocație succesorală legală la succesiunea unei persoane decedate fac dovada calității lor de moștenitoare acceptante a succesiunii, mai ales că la stabilirea terenurilor care fac obiectul reconstituirii de pe urma defunctului D. St I., se ține cont nu numai de cererea de înscriere în CAP, ci și de evidențele agricole existente în perioada 1959-1961, inclusiv cu privire la terenul în litigiu de 2790 m.p. pct.Coasta Gîdii.
În realitate, chiar dacă în cuprinsul evidențelor agricole s-a menționat că numitul D. ST I. a figurat înscris în perioada 1959-1961 cu un teren de 1000 m.p. vie pct.Coasta Gîdii, în condițiile în care niciuna dintre părți nu a contestat că defunctul nu ar fi deținut în timpul vieții suprafața totală de 2790 m.p. pct.Coasta Gîdii, inclusiv cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar, înseamnă că moștenitorul defunctului D. St I., are dreptul la reconstituire cu privire la întreaga suprafață deținută în timpul vieții și preluată de către CAP de la defunct, situată în pct.Coasta Gîdii, de 2790 m.p., motiv pentru care instanțele se află în imposibilitate legală să cenzureze întinderea acestei suprafețe, mai ales că pârâții persoane fizice nu au contestat niciodată întinderea acestei suprafețe de teren, modalitatea de preluare a acesteia de la defunctul D. ST I. și nu au formulat nicio cerere reconvențională în baza căreia să pretindă drepturi de proprietate în nume propriu cu privire la această suprafață de teren.
Existența testamentului nr. 519/19.02.1970 în temeiul căruia numita D. O. ar fi testat în favoarea numiților S. V., S. M., parcelele de teren de 1200 mp, respectiv 1100 mp pct.Coasta Gîdii nu conferă de plano dobândirea unui drept de proprietate în favoarea persoanelor nominalizate în cadrul testamentului sus-menționat asupra terenurilor de 1200 mp, 1100 mp pct.Coasta Gîdii, inclusiv asupra terenului în litigiu de 2790 mp, deoarece nu există nicio dovadă la dosar că acest testament ar fi produs efecte juridice și că persoanele respective ar fi acceptat succesiunea defunctei D. O. în calitate de moștenitori testamentari, cu atât mai mult cu cât nu există niciun act la dosar care să ateste că numita D. O. sau persoanele respective s-ar fi înscris în CAP cu terenurile descrise în cuprinsul testamentului, singura dovadă conform căreia terenurile în suprafață totală de 2790 mp pct.Coasta Gîdii au aparținut defunctului D. St. I. o reprezintă evidențele registrului agricol și emiterea titlului de proprietate nr._/09.12.2008 în favoarea acestuia din urmă.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea precizată ca neîntemeiată, fără să țină seama în realitate de disp. art. 8-13 din Legea nr. 18/1991, de dovedirea calității de unic moștenitor legal acceptant al autorului reclamanților, D. V., în raport de defunctul D. St. I., fiind singurul care a acceptat succesiunea defunctului în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, dovedindu-și o asemenea calitate în temeiul certificatului de moștenitor nr. 187/14.06.1971 care produce efecte juridice, de inexistența calității de moștenitoare legale acceptante față de succesiunea defunctului a autoarelor pârâților persoane fizice, respectiv S. E., D. V. străine de succesiunea defunctului prin renunțare expresă, impunându-se constatarea nulității absolute parțiale a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, a titlului de proprietate nr._/09.12.2008, întocmite cu nerespectarea disp. art.III lit.a pct.i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificată și completată în ceea ce privește excluderea din cuprinsul acestora a numitelor S. E., D. V. și includerea în cadrul acestora a numitului D. V., în calitate de unic moștenitor legal al defunctului D. St. I..
Pretențiile reclamanților conform cărora s-ar impune obligarea celor două comisii la întocmirea documentației, emiterea procesului-verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate în favoarea defunctului D. V. privind terenul în litigiu de 2790 mp sunt nejustificate, întrucât în condițiile în care obiectul pretențiile deduse judecății a vizat printre altele desființarea parțială a titlului de proprietate nr._/09.12.2008, a procesului-verbal nr. 2315/2008 numai în ceea ce privește calitatea persoanelor nominalizate în cadrul acestora de moștenitoare ale defunctului D. St. I., necontestându-se amplasamentul terenului, întinderea acestuia din urmă, este imposibilă emiterea altor acte de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv a unui alt titlu de proprietate, a unui alt proces-verbal de punere în posesie cu privire la aceeași suprafață de teren, nefiind posibil să existe în același timp două procese verbale, două titluri de proprietate cu privire la același moștenitor și aceeași suprafață de teren.
Susținerile reclamanților potrivit cărora autorul are calitatea de unic moștenitor al defunctului D. St. I. în baza certificatului de moștenitor nr. 187/1971, autorii pârâților persoane fizice fiind străini de succesiune prin renunțare și că eronat nu a fost soluționată cererea de reconstituire nr. 646/10.03.1992 formulată de autorul lor D. V., fără să se țină seama de calitatea acestuia de unic moștenitor legal al acestuia din urmă, fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legilor fondului funciar, procesele – verbale de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, 2468/14.10.2009 sunt justificate întrucât, într-adevăr, certificatul de moștenitor sus-menționat constituie prin însăși natura sa o dovadă certă în ceea ce privește calitatea persoanelor de moștenitoare ale defunctului D. St. I., a celor străine de succesiunea acestuia, producând efecte juridice, iar în speță, cele două comisii aveau obligația să soluționeze cererea formulată de autorul reclamanților înregistrată cu nr. 646/10.03.1992, formulată în termen legal.
De fapt, nesoluționarea cererii de reconstituire nr. 646/10.03.1992 formulată de autorul reclamanților conferă în favoarea acestora din urmă dreptul de a solicita pe cale judecătorească desființarea actelor emise cu nerespectarea dispozițiilor legilor fondului funciar cu privire la terenul în litigiu, a modalității de întocmire a titlului de proprietate, a procesului-verbal sus-menționat, mai ales că s-a stabilit în temeiul puterii lucrului judecat, conform sentinței civile nr. 2923/18.10.2012, refuzul celor două comisii de a soluționa cererea nr. 646/1992 formulată de autorul reclamanților, în termenul legal prevăzut de dispozițiile legilor fondului funciar, constatându-se inexistența tardivității formulării unei asemenea cereri.
Împrejurările invocate de către reclamanți în sensul că defunctul D. St. I. a figurat înscris în registrele agricole în perioada 1959-1963 cu terenuri de 1,41 ha, din care 1000 mp vie pct. Coasta Gâdii și că în baza sentinței civile nr. 2923/2012 s-a recunoscut calitatea autorului lor D. V. de unic moștenitor legal al defunctului D. St. I., fiind desființat parțial procesul-verbal de punere în posesie nr. 2468/14.10.2009, în sensul excluderii autorilor pârâților din cuprinsul acestuia, impunându-se constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.12.2008, a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, privind terenul în litigiu de 2790 mp, constituie prin însăși natura lor dovezi certe în ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 la data emiterii actelor sus menționate cu privire la calitatea persoanelor îndreptățite la reconstituire care au făcut dovada calității de moștenitoare ale defunctului D. St. I., inexistența unei asemenea calități în ceea ce le privește pe numitele S. E., D. V., impunându-se excluderea acestora din cuprinsul celor două acte și includerea în cadrul acestora a titularului dreptului la reconstituire, respectiv a autorului reclamanților.
Motivele invocate de către reclamanți conform cărora actul juridic de opțiune succesorală reprezintă actul în temeiul căruia titularul dreptului subiectiv de opțiune are posibilitatea să-și manifeste voința de a renunța sau accepta moștenirea în integralitatea sa, fiind un act declarativ, neafectat de modalități, cu caracter retroactiv, irevocabil și că autorii pârâților persoane fizice au fost în imposibilitate legală să revoce renunțarea cu privire la succesiunea defunctului D. St. I. în urma formulării cererii de reconstituire potrivit disp.art. 696, 697 C.civ., autorul lor D. V., formulând cererea de reconstituire în termen legal, sunt întemeiate deoarece renunțarea la succesiunea defunctului D. St. I. de către numitele S. E., D. V. a avut un caracter irevocabil, fiind totală, necondiționată, vizând toate bunurile care au aparținut defunctului, indiferent de existența sau inexistența acestora la data deschiderii succesiunii, iar în speță era imposibil din punct de vedere legal ca numitele S. E., D. V. să fie repuse în termenul de acceptare al succesiunii în urma intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, devenind aplicabile dispozițiile Codului civil în condițiile în care acestea au dobândit în urma renunțării la succesiune calitatea de persoane străine față de moștenirea autorului lor, pierzându-și pentru totdeauna orice drept cu privire la bunurile care au aparținut autorului lor.
Criticile reclamanților în sensul că eronat a fost depășit cadrul procesual stabilit de părți, analizându-se situații de fapt, de drept cu care instanța de fond nu a fost investită și că eronat s-a considerat că cererea de reconstituire a autorului lor nu a vizat terenul în litigiu, terenurile fiind nominalizate în cuprinsul cererii de către o terță persoană, sunt fondate întrucât într-adevăr era necesar să se țină seama de toate probele administrate în cauză, de împrejurările deduse judecății, de necontestarea de către cele două comisii a suprafeței de 2790 mp care a aparținut defunctului D. St. I. preluată efectiv de la acesta de către CAP în perioada 1959-1962, neexistând nicio dispoziție legală care să condiționeze întinderea suprafețelor la momentul reconstituirii de modalitatea de formulare a cererilor de reconstituire de către persoanele îndreptățite la reconstituire.
Aspectele invocate de către reclamanți în sensul că pârâții,inclusiv cele două comisii nu au contestat preluarea terenului în litigiu de către CAP, aplicarea legilor fondului funciar, modalitatea de întocmire a cererilor de adeziune, impunându-se analizarea calității autorului lor de unic moștenitor al defunctului, renunțarea la succesiune a autorilor pârâților și că era imposibilă analizarea altor împrejurări privind legalitatea titlului de proprietate, a procesului-verbal de punere în posesie, demonstrează în realitate că terenul în litigiu de 2790 mp a aparținut în proprietate la momentul preluării de către CAP numitului D. St. I., existând efectiv în patrimoniul acestuia la data preluării, caz în care era imposibilă analizarea pretențiilor deduse judecății, ținându-se seama doar de anumite acte depuse la dosar de către C. L. Băicoi care nu a contestat niciodată întinderea acestei suprafețe de teren, dreptul de proprietate al defunctului D. St. I. asupra acestei parcele de teren.
În raport de aceste considerente, tribunalul în baza disp. art. 480 alin. 1, 2 C.pr.civ., va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea modificată și va constata potrivit disp. art.III lit.a pct.i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificată și completată nulitatea absolută în parte a procesului-verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008, a titlului de proprietate nr._/09.12.2008 în sensul excluderii din cuprinsul acestora a numiților S. E., D. V. și includerii în cadrul acestor acte a numitului D. V. în calitate de unic moștenitor legal al defunctului D. St.I., întrucât în mod nelegal au fost incluse în cuprinsul acestor acte persoane neîndreptățite la reconstituire cu privire la terenurile care au aparținut defunctului D. St. I., singurul care a acceptat succesiunea și și-a dovedit calitatea de titular al dreptului la reconstituire cu privire la terenurile care au aparținut defunctului D. St. I. fiind autorul reclamanților, respectiv D. V..
De asemenea, tribunalul va respinge ca neîntemeiate capetele acțiunii privind obligarea celor două comisii la întocmirea documentației, la emiterea procesului verbal de punere în posesie, a titlului de proprietate în favoarea defunctului D. V. privind terenul de 2790 mp în litigiu, în condițiile în care este imposibilă instituirea unor asemenea obligații în sarcina celor două comisii atât timp cât se impune doar desființarea parțială a actelor sus-menționate constând în nulitatea absolută parțială a acestora numai în ceea ce privește calitatea persoanelor îndreptățite la reconstituire față de defunctul D. St. I., mai ales că nu se justifică întocmirea altor acte în cazul în care există titlu de proprietate și proces verbal de punere în posesie cu privire la terenul în litigiu desființate doar parțial.
Totodată, tribunalul va respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel, ca nedovedită, întrucât nu există nicio dovadă la dosar că reclamanții ar fi suportat cheltuieli de judecată în calea de atac a apelului, constând în onorariu avocat, nefiind îndeplinite condițiile prev. de disp. art. 451 și urm. C.pr.civ. în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții - reclamanți D. C., CNP_, D. E., CNP_, P. M. M., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat M. I. C., cu sediul in B., .. 14, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2203/29.05.2015, pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți Ș. G. C., CNP_, domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, S. M., CNP_, domiciliat în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, S. V., CNP_, domiciliat în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, A. M., CNP_, domiciliata în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR BĂICOI, cu sediul în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PRAHOVA,, cu sediul în Ploiești, .-4, jud. Prahova și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea modificată
Constată nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie nr. 2315/11.08.2008 și a titlului de proprietate nr._/09.12.2008, în parte, în sensul excluderii din cuprinsul acestora a numiților S. E., D. V. și includerii în cadrul acestor acte a numitului D. V., în calitate de unic moștenitor legal al defunctului D. St.I..
Respinge ca neîntemeiate capetele acțiunii privind obligarea celor două comisii la întocmirea documentației, la emiterea procesului verbal de punere în posesie, a titlului de proprietate în favoarea defunctului D. V. privind terenul de 2790 mp în litigiu.
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel, ca nedovedită.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. M. N.
GREFIER,
E. M.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat M.C./Tehnored. B.M.D.
11 ex./30.10.2015
D.f._ Judecătoria Câmpina
J.f. Ș. M. A.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 2730/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2739/2015. Tribunalul... → |
|---|
