Obligaţie de a face. Decizia nr. 2875/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2875/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 2875/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2875
Ședința publică din data de 08.10.2015
PREȘEDINTE – M. N.
JUDECĂTOR – N. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de apelantul-reclamant C. C. H. VINICIUS, CNP_, domiciliat în orasul Slănic, .. 5, ., . și apelantul-pârât M. V., CNP_, domiciliat în orașul Slănic, orasul Slănic, .. 5, ., împotriva sentinței civile nr. 114/26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 08.10.2015, când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr. _ la data de 7 mai 2014 reclamantul C. C.-H.-Vinicius a chemat in judecată pe paratul M. V., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să-l oblige pe acesta să demoleze (desființeze) de urgentă ușa metalică montată abuziv intre trecerea către curtea de lumini (comună) pentru . 11 și casa scării a blocului 11, et. 1 din . Slănic, jud. Prahova; să evacueze de urgentă toate materiile si deșeurile depozitate de parat in curtea de lumini a cărei suprafață de 16 mp. plus 3,40 mp. ai trecerii le-a ocupat 100%; să prezinte actul de proprietate al imobilului deținut din . din care să reiasă suprafața cumpărată, camerele si anexele; să prezinte document legal al veniturilor sale in vederea recuperării valorii cheltuielilor de judecată si despăgubirilor datorate interzicerii folosirii spațiului comun indiviz.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că potrivit planurilor de execuție, efectuate conform proiectului nr. 4/6073A3/noiembrie 1997 de CONS PROIECT S.A. Ploiești, pentru . si pentru ., din orașul Slănic, .. 5, respectiv 7, jud. Prahova, intre acestea există o suprafață de 16 mp., amplasată la etajul 1, dintre cele două blocuri, fără acoperiș, cu acces din casa scării . trecere de 3,43 mp., fără ușă dinspre casa scării .> S-a mai precizat că pârâtul si-a atribuit in mod abuziv suprafața de 3,43 mp. a trecerii dintre casa scării . de lumini, dar si in totalitate suprafața de 16 mp. a acesteia prin depozitarea de materiale de diferite esențe, deșeuri inflamabile si cu mirosuri espilențiale, reale surse de infecție, paraziți, șoareci.
In continuare, reclamantul a arătat că din cauza acaparării abuzive a trecerii si a curții de lumini de către pârât, nu poate să-și întrețină propria locuință, nu poate să-și repare coșul de fum, dar nici să-l construiască, conform normelor PSI, pentru că de la etajul I la acoperișul existent pentru etajul IV al blocului trebuie montată o schelă pe înălțimea de 16 ml.
Reclamantul a mai menționat că la solicitarea verbală din luna septembrie 2013 paratul nu a vrut să accepte dreptul de proprietate si folosință a suprafeței indivize, numită trecere si curte de lumini, refuzând desființarea ușii metalice si a materialelor depozitate.
Paratul a formulat întâmpinare in care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, precum si excepția lipsei de interes a acestuia in promovarea acțiunii.
Pe fondul cauzei paratul a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată ca netemeinică si nelegală.
Paratul a arătat că in anul 1990 a închis ușa ce dădea din casa scării in luminator, cu acordul scris al vecinilor, accesul făcându-se prin apartamentul lui, precizând că reclamantul are un drept de folosință asupra accesului la spațiul numit luminator, dar nu are si un drept de folosință al accesului la luminator, deoarece acesta se face pe casa scării din blocul 11 unde altele sunt persoanele care au un drept de folosință asupra suprafețelor comune ale blocului.
La data de 2 octombrie 2014 reclamantul si-a completat acțiunea, in sensul că, in situația in care paratul va refuza să aducă la îndeplinire obligația de a demola ușa metalică montată abuziv, intre casa scării . către casa de lumină, solicita să fie el abilitat să efectueze aceste lucrări pe seama si pe cheltuiala paratului.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata de daune cominatorii in cuantum de 50 lei pe fiecare zi de întârziere pana la data aducerii la îndeplinire a tuturor obligațiilor menționate in acțiune.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si s-a luat interogatoriu părților.
Prin sentința nr. 114/26.01.2015 Judecătoria Vălenii de M. a admis în parte acțiunea completată formulată de reclamantul C. C.-H.-Vinicius, împotriva pârâtului M. V., a dispus obligarea pârâtului să demoleze ușa metalică montată între trecerea către curtea de lumină pentru . si casa scării blocului 11, etaj 1, din . Slănic, jud. Prahova; in caz de refuz, a abilitat reclamantul să demoleze ușa susmenționată pe cheltuiala pârâtului; a respins capetele de cerere privind evacuarea materialelor depozitate in curtea de lumină si obligarea paratului la plata daunelor cominatorii si l-a obligat pe parat la 300 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit adresei nr. 541 din 14 martie 2014 a S.C. CONS PROIECT S.A. Ploiesti, blocurile nr. 10 si 11 de pe .. 5, Slanic, sunt alipite si au o curte de lumină comună, cu pardoseală la nivelul planșeului peste parter, planșeu ce constituie acoperiș peste magazine, iar accesul la această curte de lumină se face din casa scării etaj 1, . trecere fără ușă către scară, dar cu ușa către exterior.
S-a mai precizat în adresă că suprafața trecerii respective face parte din părțile comune ale blocului si aparține tuturor locatarilor in cota indiviza, accesul acestora in această zonă fiind necondiționat (fila 8).
La limita casei scării . si spațiul de trecere către casa de lumină ., paratul a montat o ușă, fără autorizație de construcție sau acordul scris al Inspectoratului in Construcții Prahova (interogatoriu – întrebarea nr. 1).
Așa cum recunoaște paratul, la interogatoriu, reclamantul in calitate de proprietar perimetral al curții de lumină are dreptul de acces in permanentă la aceste spatii la orice ora din zi si din noapte, fără să ceară acordul paratului si fără să fie nevoit să treacă prin apartamentul acestuia (întrebarea nr. 5).
Totodată, paratul estimează că in luna mai 2015 va efectua lucrările de demontare a ușii metalice pentru a permite accesul tuturor coproprietarilor in curtea de lumină prin repunere in situația anterioară a spațiului, conform actelor de proprietate, a proiectului si a adreselor emise de Politia Slănic si Primăria Slănic.
Având in vedere cele mai sus menționate, instanța a admis în parte acțiunea completată și l-a obligat pe parat să demoleze ușa metalică montată între trecerea către curtea de lumina pentru . si casa scării blocului 11, etaj 1, din . Slănic, iar in caz de refuz l-a abilitat pe reclamant să demoleze ușa susmenționată pe cheltuiala paratului.
Întrucât reclamantul nu a făcut dovada depozitarii de către parat a materialelor si deșeurilor in curtea de lumină, instanța in baza art. 249 cod procedură civilă, a respins acest capăt de cerere.
Totodată, având in vedere că reclamantul a fost abilitat să demoleze ușa montată de parat, pe cheltuiala acestuia, instanța a respins capătul de cerere privind daunele cominatorii.
In baza art. 453 alin. 2 cod procedură civilă, instanța a obligat pe parat la 300 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamantul C. C. H. VINICIUS si pârâtul M. V..
In motivarea apelului declarat pârâtul M. V. a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegala si netemeinica, solicitând admiterea apelului si, in principal, casarea hotărârii si trimiterea spre rejudecare, iar in subsidiar schimbarea in parte a sentinței civile, in sensul neobligării sale la demolarea ușii metalice.
De asemenea, s-a mai menționat că se critică sentința instanței de fond față de faptul că prin întâmpinarea formulata in termen legal pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului si excepția lipsei de interes a reclamantului in promovarea acestei acțiuni.
Aceste excepții au fost puse in discuția părților la primul termen de judecata, iar judecătorul fondului a rămas in pronunțare pe aceste doua excepții, pe care ulterior le-a unit cu fondul cauzei.
Însă, nici in practicaua hotărârii si nici in considerente nu se face vorbire despre excepțiile invocate, judecătorul urmând sa se pronunțe, prin hotărârea pronunțata judecătorul omițând însă sa se pronunțe asupra celor doua excepții.
Astfel, era prioritar ca judecătorul fondului sa se pronunțe asupra celor doua excepții chiar daca au fost unite cu fondul cauzei. Mai mult, in aceasta cauza nu au fost administrate probe, deși s-a solicitat încuviințarea probei cu doi martori care sa relateze situația de fapt, aceasta proba fiind fost respinsa.
De asemenea, s-a mai menționat că acțiunea reclamantului intimat nu a fost dovedita.
Astfel singurele probe încuviințate au fost proba cu acte si proba cu interogatoriul părților.
Reclamantul intimat a înțeles sa se folosească de niște schițe conform unui proiect din noiembrie din noiembrie 1977 si nu noiembrie 1997 așa cum a reținut instanța de fond, eliberate de CONSPROIECT, fara a fi însoțite si de un proces verbal de finalizare si recepție, deoarece este de notorietate ca una era pe atunci proiectul si alta lucrarea finalizata.
De asemenea, instanța de fond nu a putut aprecia situația de fapt, deoarece pronunța o hotărâre prin care îl obliga pe pârât sa demolez o ușa de metal, ușa de metal care nu exista. De aici si concluzia ca prin puținătatea probelor administrate in cauza, instanța nu putea avea o reprezentare reala a situației de fapt. Mai mult încercarea instanței de a motiva admiterea in parte a cererii reclamantului intimat, doar pe o simpla recunoaștere a apelantului parat ca ar demonta ușa metalica pentru a permite accesul tuturor coproprietarilor la curtea de lumina nu este susținuta de nicio proba administrata in cauza, mai mult aceasta ușa metalica nu exista.
Așadar, instanța de fond pentru a se lamuri, in baza principiului disponibilității, putea din oficiu sa dispună efectuarea unei expertize de specialitate, sa încuviințeze si sa administreze proba cu martori, astfel incat sa se poată constata daca reclamantul intimat ar fi fost împiedicat vreodată de pârât in folosirea așa zisului spațiu comun, deci daca avea un interes in promovarea acestei acțiuni, excepție invocată prin întâmpinarea formulata si asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.
In ultima parte a considerentelor instanța de fond face vorbire ca «intrucat reclamantul nu a făcut dovada depozitarii de către parat a materialelor si deșeurilor in curtea de lumina, instanța va respinge acest capăt de cerere ».
De fapt niciunul din capetele de cerere din acțiunea promovata de reclamant nu a fost dovedit, mai ales ca din răspunsul la interogatoriul formulat de pârât, reclamantul intimat recunoaște ca nu a avut nevoie decât o singura data nevoie sa folosească calea de acces in ultimii 25 de ani, ca niciodată nu a avut vreun conflict cu pârâtul.
In drept, au fost invocate disp. art.466 si urm. NCPC.
Prin cererea de apel formulată reclamantul C. C. H. VINCIUS a arătat că prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Vălenii de M. a solicitat obligarea paratului M. V. sa demoleze ( desființeze) ușa metalica montata abuziv intre trecerea către curtea de lumini - . si 11 si casa scării blocului 11, etaj 1; de asemenea, a solicitat obligarea paratului sa procedeze la evacuarea de urgenta a tuturor materialelor si deșeurilor depozitate in mod abuziv in curtea de lumina; de asemenea, a solicitat obligarea paratului la plata de daune cominatorii in cuantum de 50 lei/zi de întârziere.
Prin sentința civila nr. 114/26 ian. 2015, Judecătoria Vălenii de M. a admis in parte acțiunea, obligând paratul M. V. sa demoleze usa metalica montata intre trecerea către curtea de lumina pentru blocurile 10 si 11 si casa scării blocului 11, etaj 1; a dispus abilitarea reclamantului sa demoleze ușa susmenționata pe cheltuiala paratului, in caz de refuz al acestuia din urma; a respins celelalte capete de cerere privind evacuarea materialelor depozitate in curtea de lumina si obligarea paratului la plata de daune cominatorii.
Soluția instanței de fond este in parte nelegala si netemeinica, in ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind obligarea paratului sa procedeze la evacuarea materialelor depozitate in curtea de lumina.
Instanța de fond, in momentul respingerii capătului de cerere privind obligarea paratului sa procedeze la evacuarea materialelor depozitate abuziv in curtea de lumina, nu a avut in vedere întreg materialul probator administrat in cauza, inclusiv răspunsul la interogatoriu al paratului.
a) Astfel, la întrebarea nr. 12 din interogatoriu ( fila 73- dosar fond), paratul M. V. a recunoscut faptul ca materialele combustibile necesare alimentarii sobei sale din apartamentul nr. 2. . in magazia din iluminator.
De asemenea, la întrebarea nr. 14, paratul M. V. a estimat ca va efectua pana in luna mai 2015- lucrările de demolare a ușii pentru a permite accesul tuturor coproprietarilor in Curtea de lumina, prin repunerea in situația anterioara a spațiului conform actelor de proprietate, a proiectului si a adreselor emise de Politia Slanic si de Primăria Slanic. Acest răspuns implica si acceptul paratului de a-si ridica magazia pe care a montat-o abuziv în Curtea de lumina, magazie in care a depozitat materiale combustibile ce prezintă un real pericol pentru siguranța celor doua blocuri 10 si 11.
b)Mai mult decât atât, cu planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, apelantul-reclamant a făcut dovada existentei magaziei improvizate in care intimatul-parat a depozitat materiale inflamabile. A se vedea in acest sens fotografiile depuse la fila 14 - dosar fond - in care se poate observa magazia învelita cu materiale plastice inflamabile amplasata in curtea de lumina.
c)Proiectele blocurilor 10 si 11 autentificate de Consproiect SA Ploiești si depuse la filele 32 si 33, proiecte completate cu adresa nr. 541/14.03.2014 ( fila 8 dosar fond) - nu conțin nicio magazie a vreunui coproprietar perimetral al spațiului indiviz al curții de lumina.
Intimatul-parat a încălcat dispozițiile art. 636 c.civ., care prevede ca fiecare proprietar are dreptul de a folosi bunul comun in măsura in care nu schimba destinația si nu aduce atingere dreptului celorlalți coproprietari. Ori, este evident faptul ca intimatul-parat a schimbat destinația Curții de lumina a blocurilor 10-11, transformând-o in magazie proprie, pentru depozitarea materialelor inflamabile necesare încălzirii apartamentului proprietatea sa. De asemenea, a blocat accesul coproprietarilor cu instalarea magaziei proprii, precum si a ușii, aducând astfel atingere dreptului celorlalți coproprietari.
d)Primăria Slanic - proprietara apartamentului nr. 13, ., coproprietara a Curții de lumina ( filele 62, 63 dosar fond), prin adresa nr. 8748/05.11.2013 (fila 9 dosar fond) a arătat faptul ca „i s-a adus la cunoștința acestuia f lui M. V., n.n.) sa elibereze spațiul pe care l-a închis."
e)Nu in ultimul rând, este de remarcat faptul ca magazia amplasata abuziv de către intimat in interiorul Curții de lumina înglobează in ea si . de lumina - care are ușa proprie conform proiectului ( depus la filele 32-33- dosar fond ), inclusiv conform adresei nr. 541/14.03.2014 emisa de Consproiect SA ( fila 8- dosar fond). Astfel, toți coproprietarii vom fi in continuare împiedicați in folosirea dreptului nostru de proprietate si de folosința asupra Curții de lumina prin însăși magazia amplasata abuziv de către intimat, care de altfel a recunoscut la interogatoriu existenta acesteia.
Având in vedere toate acestea in mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea paratului sa-si ridice magazia improvizata in curtea de lumina.
Pe cale de consecința, instanța de fond, admițând acțiunea trebuia sa dispună obligarea paratului la plata tuturor cheltuielilor de judecata - conform notei depuse de reclamant si nu doar in parte. In acest sens, s-a solicitat obligarea paratului si la plata diferenței de 327 lei conform notei de ședința depusa in fata instanței de fond.
Nu in ultimul rând, instanța de fond a reținut din eroare ca ușa montata abuziv de către intimatul-parat M. V. este din material metalic, cu toate ca la fila 67- dosar fond se regăsește cererea formulata de apelant de îndreptare eroare in sensul ca ușa sus-menționata este din material lemnos si nu metalica.
De asemenea, tot la fila 67, apelantul a reiterat cererea privind obligarea paratului sa depună schița de plan anexa la contractul de vânzare cumpărare, schița de plan din care ar rezulta in mod clar faptul ca acesta nu este proprietar pe suprafața de 3.43 m.p. reprezentând calea de trecere dintre casa scării si curtea de lumină si nici pe suprafața de 16 mp, reprezentând curtea de lumina, aceste suprafețe fiind in indiviziune pentru toți proprietarii apartamentelor perimetrale curții de lumina.
In dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 18.05.2015 reclamantul C. C. H. VINICIUS a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de paratul M. V., ca nefondat.
In motivare, s-a arătat că se susține in mod netemeinic de către apelantul-parat M. V. faptul ca in mod corect trebuiau admise excepțiile invocate de acesta in fata instanței de fond.
Apelantul-reclamant si-a dovedit prin probele administrate in cauza, atât interesul cat si calitatea procesuala activa.
Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2657/11.04.1991 ( fila 6), reclamantul este proprietar in indiviziune împreuna cu ceilalți coproprietari ai blocurilor 10 si 11 - asupra Curții de lumina existenta intre cele doua blocuri sus-menționate.
Atât dispozițiile Legii 50/1991, cat si ale Legii 4/1973- in prezent abrogata - prevăd faptul ca proprietarii dobândesc si o cota parte de proprietate asupra părților de construcție si instalații, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.
Nu in ultimul rând, este de remarcat adresa nr. 541/14.03.2014 (fila 8 - dosar fond ), prin care se adeverește existenta Curții de lumina . si 11: „Accesul in aceasta curte de lumina se face din casa scării, etaj 1 . trecere fara ușa către scara, dar cu ușa către exterior, conform planurilor anexate."
„Suprafața trecerii respective face parte din părțile comune ale blocului si aparține tuturor locatarilor in cota indiviza, accesul acestora in aceasta zona fiind necondiționat".
Aceeași situație este relevata si in planurile celor doua blocuri aflate la filele 32-33 - dosar fond.
Apelantul-parat a demontat ușa de lemn de la apartamentul proprietatea sa ( notata cu cifra 1 in planul AA3873-1019 si a montat-o la limita dintre Casa Scării si Trecerea către Curtea de Lumina. In consecința, a introdus abuziv in apartamentul sau suprafața de cea. 20 m.p., respectiv suprafața trecerii către Curtea de lumina. De asemenea, a acaparat in mod abuziv întreaga Curte de lumina pe care înțelege sa o folosească in scopuri personale ( edificând o magazie din materiale inflamabile), împiedicându-le accesul celorlalți coproprietari.
De asemenea, s-a mai arătat că apelantul-reclamant a obținut documentația necesara pentru realizarea instalației pentru evacuare noxe de la instalația de încălzire si reabilitare termica a pereților exteriori pe latura de sud, nord si nord vest. In cuprinsul acestei documentații se menționează ca noxele vor fi eliberate in atmosfera prin racordarea la un cos de fum amplasat pe peretele din curtea de lumina . 10 si 11 din . 46-59- dosar fond).
Astfel, din toate actele enumerate mai sus rezulta calitatea procesuala activa a apelantului-reclamant, precum si interesul acestuia in promovarea prezentei acțiuni.
Totodată, s-a mai susținut că apelantul-parat a recunoscut atât prin înscrisurile depuse, cat si prin răspunsurile la întrebările nr. 1,2,4,10,11,12 si 14 din interogatoriu existenta holului de trecere dintre Casa scării . si Curtea de lumina . si 11, pe care si l-a inclus in mod abuziv in proprietate.
Astfel, si-a însușit toate cotele indivize ale celor 18 proprietari, blocând accesul tuturor la Curtea de lumina, pentru întreținerea propriilor apartamente si utilități.
Referitor la structura materialului din care este confecționată ușa montata abuziv de apelantul-parat la limita dintre Casa scării . (fara ușa din proiectare si construcție) către Curtea de lumina . 11, arătam faptul ca aceasta este confecționată din lemn. In acest sens este planșa foto de la fila 13- dosar fond, precum si cererea de îndreptare eroare din data de 8 ian. 2015 in care apelantul-reclamant a arătat faptul ca ușa montata abuziv de către apelantul-parat M. V. nu este din metal, ci din lemn (fila 67).
In dispozitivul sentinței civile nr. 114/2015 se menționează in mod clar ce ușa trebuie demontata: „ montata intre trecerea către Curtea de lumina pentru blocurile 10 si 11 si casa scării . din . Slanic."
Astfel, nu are importanta materialul din care este confecționată ușa, ci spațiul din care aceasta ușa trebuie demontata.
Mai mult decât atât, este de remarcat faptul ca apelantul-reclamant locuiește in apartamentul nr. 2, bi.10 încă din anul 1980 ( anul darii in folosința a celor doua blocuri), iar apelantul - parat M. V. nu are cunoștința de cate ori a fost necesar sa intre in curtea de lumina apelantul C. C., atât timp cat ușa a fost montata recent. De asemenea, nu este firesc ca toți coproprietarii blocurilor 10 si 11 sa se justifice apelantului parat M. V. de fiecare data când este necesar sa intre in curtea de lumina - spațiu in indiviziune pentru toți proprietarii blocurilor 10 si 11.
In concluzie, s-a solicitat respingerea apelului formulat de paratul M. V. ca nefondat.
La data de 08.06.2015 pârâtul M. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului apelantului reclamant ca nelegal si netemeinic si admiterea apelului său.
De asemenea, in principal, s-a solicitat ca instanța sa dispună decăderea reclamantului apelant din dreptul de a mai formula apel conform dispozițiilor art. 470 al 3.
Totodată, la art. 470 al 2 lit. se menționează ca in cererea de apel trebuie indicate motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază apelul.
Or, in cererea de apel formulata de către reclamantul apelant, temeiul de drept este indicat greșit, ca fiind 282 cod procedura civila.
Având in vedere ca acțiunea de fond a fost formulata sub imperiul noilor coduri, temeiul de drept este indicat greșit, astfel ca se impune ca instanța de apel sa facă aplicarea dispoz. art. 470 al 3 cod procedura civila si sa constate sancțiunea decăderii din drept a apelantului reclamant de a mai formula apel.
In cazul in care se va trece peste această sancțiune s-a solicitat să se aibă in vedere următoarele aspecte:
l-prin întâmpinarea formulata la instanța de fond s-au invocat doua excepții si anume: lipsa calității procesual active a reclamantului cat si lipsa de interes a acestuia de a promova acțiunea de la instanța de fond, excepții care au fost unite cu fondul cauzei, dar prin hotărârea pronunțata instanța de fond nu s-a pronunțat, astfel ca si acesta fost obligat sa declare apel si sa solicite casarea hotărârii.
In motivele de apel formulate de către apelantul reclamant acesta este nemulțumit de faptul ca instanța a respins capătul de cerere privind obligarea sa la evacuarea materialelor depozitate in curtea de lumina ca fiind unele inflamabile si care ar reprezenta un real pericol pentru restul locatarilor.
Susținerea apelantului ca ar exista asemenea materiale inflamabile si periculoase in curtea de lumini este nedovedita, neadministrându-se nicio proba in acest sens.
Faptul ca pârâtul ar fi recunoscut la interogatoriu anumite aspecte cu privire la situația invocata de către reclamantul apelant la răspunsul la interogatoriu este irelevant, deoarece o simpla recunoaștere nu este îndeajuns pentru convingerea ferma a instanței daca nu este coroborata si cu alte probe.
Se invoca de către reclamantul-intimat ca la dosar s-au depus anumite adrese de la organele de politie cat si de la primăria orașului Slanic, insa ambele instituții l-au îndrumat ca pentru rezolvarea situației sa se adreseze instanței de judecata.
Cu privire la schițele depuse de la Consproiect - Reclamantul intimat a înțeles sa se folosească de niște schițe conform unui proiect din noiembrie 1977 si nu noiembrie 1997 așa cum a reținut instanța de fond, eliberate de CONSPROIECT, fără a fi insolite si de un proces verbal de finalizare si recepție, deoarece este de notorietate ca una era pe atunci proiectul si alta lucrarea finalizata.
Reclamantul intimat susține ca ar fi fost împiedicat sa aibă acces la curtea de lumini, atât el, cat si alti proprietari, insa in acest sens nu si-a dovedit susținerea pe care o reiterează si in apel. Reclamantul-intimat nu a înțeles sa-si dovedească acțiunea prin niciun fel de probe, astfel încât instanța de fond sa fie lămurită asupra situației de fapt.
Pe tot parcursul procesului reclamantul intimat a susținut ca acesta ar avea o cota parte din curtea de lumini.
Prin invocarea dispozițiilor legale privind coproprietatea forțată de către reclamant in cererea de chemare in judecata, acesta conform actelor de proprietate, respectiv contractul de vânzare cumpărare nr. 2657 din 11.04.1991 deține o cota indiviza de 8,87 % din suprafața de folosința . anume a imobilului situat in .. 5 . din blocul 11 situat pe aceeași .. 7 .
Ca accesul către curtea de lumina se face prin scara blocului nr. 11, nu înseamnă ca acesta are o cota parte din proprietatea ., ci doar acces către curtea de lumina de lumina.
Astfel ca, in niciun caz nu poate pretinde conform actelor sale de proprietate un drept de folosința asupra suprafeței de folosința comuna in alt . care locuiește.
Parți comune, cu destinație de suprafața . in art. 649 nou cod civil, astfel ca reclamantul nu are in proprietate si folosința decât strict ce este cuprins in actul de vânzare mai sus menționat, precum si a schiței anexe ce face parte din prezentul contract si care nu este depusa la dosarul cauzei.
Pe cale de consecința, in mod corect instanța de judecata a înțeles sa nu acorde in totalitate nici cheltuielile de judecata.
Astfel, reclamantul intimat a promovat o acțiune și a făcut anumite afirmații care nu au fost dovedite.
Nici măcar nu a dovedit faptul ca ar fi fost împiedicat sa aibă acces la curtea de lumini, ba mai mult la interogatoriul administrat Ia instanța de fond reclamantul a recunoscut faptul ca nu a avut nevoie sa treacă către curtea de lumini decât de doua ori.
Acum invoca faptul ca si ceilalți coproprietari ar fi fost împiedicați, insa la instanța de fond nu a dovedit cele afirmate.
Din aceste considerente s-a solicitat respingerea apelului formulat de către reclamantul intimat ca nelegal si netemeinic si admiterea apelului declarat de către pârât împotriva aceleiași sentințe civile mai sus menționate.
La data de 19.06.2015 reclamantul C. C. H. Vinicius a formulat răspuns la întâmpinare.
In ceea ce privește excepția decăderii din dreptul de a formula apel pe motiv ca in cuprinsul apelului s-a făcut trimitere din eroare la dispozițiile art. 282 vechiul c.pr.civ. si nu art. 466 noul c.pr.civ., s-a solicitat respingerea acestei excepții ca nefondate.
Astfel, in data de 11 iunie 2015, sesizând eroarea de dactilografiere, s-a formulat o cerere la Tribunalul Prahova prin care s-a solicitat sa se ia act de îndreptarea erorii strecurate in cuprinsul apelului.
Apelantul-reclamant a îndeplinit toate cerințele prevăzute de art. 470 n.c.pr.civ., dovada fiind faptul ca instanța nu a solicitat, in temeiul art. 471 al.3 c.pr.civ. complinirea lipsurilor înăuntrul termenului de apel.
Din punct de vedere teoretic, motivarea în drept înseamnă explicarea obiectului acțiunii, din perspectiva dreptului substanțial și a celui procesual, iar nu indicarea textelor de lege aplicabile, care vor fi stabilite de instanță, aceasta având posibilitatea de a stabili corecta încadrare a faptelor. Sub acest aspect este de remarcat faptul ca apelantul-reclamant a indicat in cuprinsul motivelor de apel temeiul de drept pe care isi bazează criticile aduse sentinței instanței de fond. Practic, nu se poate susține ca simpla neindicare a dispozițiilor art. 466 n.c.pr.civ. - care reglementează apelul - poate duce la decăderea apelantului din dreptul de a formula apel, situație care practic intra in contradicție atât cu dispozițiile Constituției României, cat si ale Convenției Europene pentru respectarea Drepturilor Omului, fiind încălcate principiile privind accesul liber la justiție si la un proces echitabil.
Este evident faptul ca in redactarea motivelor de apel a apărut o eroare de dactilografiere, fiind menționat temeiul de drept al apelului din vechiul cod de procedura civila. Este de remarcat faptul ca in cuprinsul motivelor de apel sunt menționate atât motivele in fapt cat si cele in drept, reprezentând argumentat criticile aduse sentinței de fond.
Mai mult decât atât, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat în cuprinsul Deciziei nr. 64/12 ianuarie 2011 că, spre deosebire de obiectul acțiunii care nu poate fi schimbat, temeiul juridic al acesteia poate fi pus în discuție de către instanța de judecată, care, în exercitarea rolului activ, este îndreptățită și chiar obligată, pentru a contribui la ocrotirea intereselor legitime ale părților, să dea acțiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea de chemare în judecată. în acest scop, calificarea acțiunii se va face nu după natura termenilor folosiți de reclamant, ci după motivele de fapt ale cererii și după scopul urmărit prin promovarea acțiunii.
De asemenea, al.470 al.2 n.c.pr.civ. pe care isi întemeiază excepția intimatul-parat vizează dovada achitării taxei de timbru, obligație care a fost îndeplinita de către apelantul-reclamant.
F. de aceste aspecte, s-a solicitat respingerea excepției ca nefondata.
In ceea ce privește excepțiile invocate de către intimatul-parat in fata instanței de fond, s-a arătat faptul ca s-a răspuns detaliat la acestea, atât in răspunsul la întâmpinare depus in fata instanței de fond, cat si in cuprinsul întâmpinării pe care a formulat-o la apelul promovat de acesta.
Astfel, in dosarul de fond se regăsesc o . înscrisuri.
Conform proiectului, precum si constructiv, geamurile de la 16 bai, precum si coșurile de evacuare a noxelor sunt practicate in pereții perimetrali ai Curții de Lumina. Conform dispozițiilor art. 656n.c.civ. si art. 636 n.c.c, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in mod necondiționat, precum si la despăgubiri in caz de obstrucționare.
Apelantul-reclamant a depus la dosarul cauzei schița imobilului - proprietatea sa, spre deosebire de intimatul - parat care, cu rea credința nu a depus aceste înscrisuri. Daca ar fi depus acest act, s-ar fi putut observa in mod clar faptul ca acesta nu are in proprietate nici suprafața de 3,43 m.p. a trecerii către Curtea de Lumina si nici suprafața de cca. 20 m.p. a Curții de Lumina, ocupate abuziv de intimat prin mutarea ușii apartamentului sau.
In concluzie, s-a solicitat admiterea apelului formulat de reclamantul C. C. si respingerea apelului formulat de paratul M. V., cu cheltuieli de judecata.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel formulate, a dispozițiilor legale incidente,dar și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 479 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că apelurile sunt fondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Conform sentinței apelate, Judecătoria Vălenii de M. a admis în parte acțiunea completată formulată de apelantul reclamant C. C.-H.-Vinicius, împotriva apelantului pârât M. V., a dispus obligarea pârâtului să demoleze ușa metalică montată între trecerea către curtea de lumină pentru . si casa scării blocului 11, etaj 1, din . Slănic, jud. Prahova; in caz de refuz, a abilitat reclamantul să demoleze ușa susmenționată pe cheltuiala pârâtului; a respins capetele de cerere privind evacuarea materialelor depozitate in curtea de lumină si obligarea paratului la plata daunelor cominatorii si l-a obligat pe parat la 300 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Prin Încheierea de ședință din data de 06.10.2014 au fost unite cu fondul cauzei excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului si lipsei de interes a reclamantului in promovarea acțiunii.
În aplicarea disp. art. 248 NCPC, tribunalul reține că instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar în ipoteza în care pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluționarea fondului, acestea vor fi unite cu fondul cauzei.
Excepția lipsei calității procesuale active a părților și excepția lipsei de interes constituie excepții de fond absolute care obligă instanța, în cazul admiterii lor, la respingerea cererii, fără să mai fie posibilă discutarea fondului pe de o parte, iar omisiunea de a pune o excepție în dezbaterea contradictorie a părților și apoi de a o soluționa motivat, echivalează cu încălcarea de către instanță a dreptului părților la apărare.
În speța dedusă judecății se constată că instanța de fond nu s-a pronunțat prin sentința apelată și asupra celor două excepții, astfel că, procedând în această manieră, pune instanța de control judiciar în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia sentinței căci semnifică nedezlegarea unui mijloc de apărare care era hotărâtor pentru soluția dată.
Or, în raport cu motivele de apel formulate de către ambii apelanți, Tribunalul nu se poate pronunța direct și pentru prima oară în cadrul procesual legal asupra calității procesuale active a apelantului reclamant, precum și a interesului acestuia în promovarea acțiunii întrucât ar priva ambele părți de calea legală de atac și nu ar asigura, mai cu seamă părții nemulțumite de dezlegarea dată, garanțiile unui proces echitabil.
Cum această neregularitate procedurală constând în nesocotirea unor principii fundamentale care guvernează procesul civil atrage sancțiunea nulității hotărârii, Tribunalul va admite ambele apeluri, apelul apelantului reclamant impunându-se a fi admis pentru a se asigura o soluție unitară asupra fondului cauzei, și în temeiul art. 480 alin. 2 și 3 NCPC va anula în tot hotărârea primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru a soluționa motivat excepțiile invocate, după punerea acestora în discuția contradictorie a părților și luarea concluziilor lor, iar în raport de dezlegarea dată să soluționeze, după caz fondul acțiunii, urmând a fi avute în vedere și celelalte critici formulate pe calea apelului de către cei doi apelanți, prin administrarea tuturor probelor impuse de natura cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite apelurile declarate de declarate de apelantul-reclamant C. C. H. VINICIUS, CNP_, domiciliat în orasul Slănic, .. 5, ., . și apelantul-pârât M. V., CNP_, domiciliat în orașul Slănic, orasul Slănic, .. 5, ., ., împotriva sentinței civile nr. 114/26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M..
Anulează în tot sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, potrivit considerentelor prezentei decizii.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică azi 08.10.2015.
Președinte, Judecător,
M. N. N. A.
Grefier,
L. E. A.
operator de date cu caracter personal 5595
red. N.A./tehnored. M.C.
4 ex./16.10.2015
d.f. nr._
j.f. V. T.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 3141/2015. Tribunalul... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
