Evacuare. Decizia nr. 1508/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1508/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 06-11-2012 în dosarul nr. 1508/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1508
Ședința publică din data de 6.11.2012
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTOR – R. I. C.
JUDECĂTOR – N. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul – reclamant M. PLOIEȘTI P. P. cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova în contradictoriu cu intimații - pârâți P. S. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, P. M. B. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, P. B. M. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, M. A. G. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova și M. N. D. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, sentinței civile nr. 7695/14.05.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata – pârâtă P. S. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10,00 lei conform chitanței . nr._/21.03.2012 și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei ce au fost anulate și întâmpinare formulată de intimata – pârâtă P. S..
Intimata – pârâtă P. S. învederează instanței că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile intimatei - pârâte, în temeiul disp.art. 150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Intimata - pârâtă având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțată de Judecătoria Ploiești întrucât nu are o altă locuință.
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamantul M. Ploiești- prin Consiliul Local Ploiești a chemat in judecată pe pârâții P. S., P. M. C., P. B. M., M. A. G. și M. N. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate încetat contractul de închiriere nr._/10.06.2004 prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat; să se dispună evacuarea pârâților din spațiul locativ deținut; să se dispună obligarea pârâților la achitarea sumei de 2469 lei, reprezentând chiria restantă și majorări de întârziere, sumă ce urmează a fi actualizata până la data plății efective, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că între M. Ploiești și P. S., în calitate de titular, s-a încheiat contractul nr._/10. 06.2004, având ca obiect închirierea spațiului cu destinație de locuință situat în Ploiești, ., jud. Prahova. Contractul a fost încheiat pe perioada de la 03.06.2004 până la 02.06.2009, în prezent fiind încetat prin expirarea termenului convenit de părți. De asemenea, reclamanta a arătat că în contract mai figurează, în afară de pârâta P. S., și membrii familiei acesteia, respectiv fiii: P. M. C., P. B. M., M. A. G. și M. N. D..
A mai arătat reclamantul că, prin actul adițional încheiat la data de 14.06.2007, cuantumul chiriei a fost stabilit la 67,2 lei pe lună, în conformitate cu prevederile H.G nr. 310/2007.
Reclamantul M. Ploiești, a precizat că în mod repetat pârâții au acumulat debite la plata chiriei, motiv pentru care au fost somați să achite aceste debite, prin adresele nr. 386/21.01.2009 și nr. 401/03.06.2010.
Mai mult decât atât, reclamantul a precizat că pârâții au fost notificați cu privire la debitele restante și li s-a adus la cunoștință că neachitarea sumelor restante generează majorări de întârziere la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, însă cu toate acestea pârâții nu au dat curs notificărilor.
În drept - acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 114/1996, art. 969, art. 970, art. 1073, 1429 Cod Civil.
P. întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea, ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, având în vedere împrejurarea că a făcut dovada achitării integrale a debitului până la data de 04.01.2011.
De asemenea, pârâta a mai învederat că a neglijat să se ocupe de prelungirea contractului de închiriere, însă nu este de acord cu evacuarea din spațiul închiriat, întrucât are în îngrijire cinci copii, dintre care trei minori, fiind singura întreținătoare a familiei, anexând, în copii xerox, certificatele de naștere ale copiilor acesteia, acte medicale privind starea precară de sănătate a mamei sale.
La data de 22.03.2011, pârâta P. S., a depus cerere prin care a menționat că a făcut îmbunătățiri la imobilul în care locuiește și solicită să i se aprobe cererea privind prelungirea contractului de închiriere și respingerea cererii de evacuare, întrucât evacuarea din spațiul respectiv duce la rămânerea sa cu cei 5 copii în stradă.
P. Sentința Civilă nr. 3585/04.04.2011, instanța de fond a admis în parte cererea precizată a constatat încetat contractul de închiriere nr._/10.06.2004 prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat, a respins ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata chiriei și a majorărilor de întârziere.
De asemenea, instanța, a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova.
La data de 10.05.2011, reclamanta a formulat recurs împotriva Sentinței civile nr. 3585/04.04.2011 pronunțata de Judecătoria Ploiești, in dosarul nr._ .
P. Decizia civila nr. 572/15.11.2011 pronunțata de Tribunalul Prahova - Secția Civilă în dosarul nr._, instanța a admis apelul declarat de apelantul – reclamant M. Ploiesti prin P., a desființat Sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, Judecătoria Ploiești, potrivit considerentelor deciziei.
Potrivit rezoluției de primire din data de 18.01.2012, instanța a fixat termen pentru continuarea judecații la data de 06.03.2012.
Pentru termenul din data de 06.03.2012, pârâta P. S., a depus întâmpinare prin care a arătat că a efectuat plata chiriei la zi ( conform chitanțelor anexate la dosar) pentru spațiul deținut.
De asemenea, a arătat faptul că, nu are alta locuință unde să poată locui cu cei cinci copiii, are mama bolnavă de cancer, iar evacuarea acestora din spațiul închiriat, ar însemna rămânerea în stradă, neavând niciun ajutor.
Față de aspectele arătate, pârâta P. S., a solicitat instanței, prelungirea contractului de închiriere care a expirat.
P. sentința civilă nr.7695/14.05.2012 Judecătoria Ploiești a admis in parte cererea precizată având ca obiect evacuare formulata de reclamantul M. Ploiești, prin Consiliul Local Ploiești, a constatat încetat contractul de închiriere nr._/10.06.2004 prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat; a respins ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata chiriei și a majorărilor de întârziere; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova. A fost admisă cererea reconvențională, constatându-se intervenită tacita relocațiune în ce privește spațiul situat în Ploiești, ., jud. Prahova, urmând ca părțile să stabilească termenul contractului de închiriere ce se va încheia în scris, ad probationem; s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că între reclamanta Mun. Ploiești și pârâta, în calitate de titular, s-a încheiat contractul nr._/10.06.2004, având ca obiect închirierea spațiului cu destinație de locuință situat în Ploiești, ., jud. Prahova, pentru perioada 03.06._09, în contract figurând și membrii familiei pârâtei, respectiv copiii acesteia (fila 25).
P. actul adițional încheiat la data de 14.06.2007, cuantumul chiriei a fost stabilit la suma de 67,2 lei pe lună, în conformitate cu prevederile HG 310/2007, iar pârâta acumulase, la data promovării cererii de chemare în judecată, un debit de 2469 lei, reprezentând chirie restantă și majorări de întârziere.
Instanța de fond a reținut însă, că, până la data de 04.01.2011, pârâta a achitat integral debitul datorat reclamantei, motiv pentru care aceasta din urma a solicitat respingerea, ca rămasă fără obiect, a capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata chiriei restante.
Instanța de fond a mai constatat că a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul de închiriere nr._/10.06.2004 încheiat între părți, că acesta a încetat prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat (03.06._09), pârâta recunoscând că a neglijat să mai solicite prelungirea contractului.
În ce privește, însă, capătul de cerere privind evacuarea pârâților din spațiul ce a făcut obiectul contratului de închiriere, instanța de fond a reținut că este neîntemeiat și l-a respins ca atare, apreciind că o soluție contrară în speța dedusa judecații, ar încălca dreptul pârâților la un domiciliu, consacrat de disp. art. 8 CEDO.
Pârâții au acumulat, anumite restanțe în ce privește plata chiriei și a majorărilor de întârziere, însă acest lucru nu este rezultatul relei credințe a acestora, ci, într-un context mai larg, al crizei economice cu care se confruntă marea majoritate a cetățenilor în această perioadă.
Instanța de fond a reținut că pârâta este singura întreținătoare a familiei sale, având cinci copii, dintre care trei minori, cel mai mic având trei ani, iar întreținerea și școlarizarea acestora presupune un efort financiar major pentru aceasta, care este îngrijitoare la Colegiul Național “N. S.”, cu un salariu net de 512 lei .
De asemenea, prima instanță a avut în vedere împrejurarea că pârâta nu deține un alt spațiu în care ar putea locui împreuna cu copiii, iar mama acesteia suferă de o maladie gravă (tumora maligna sânul stâng, conform bilet de externare fila 45), astfel încât nu o poate ajuta în nici un fel.
Evacuarea pârâților ar însemna o ingerință a dreptului acestora la domiciliu și, pentru a putea dispune o astfel de măsură, ar fi necesar ca aceasta să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să apară ca necesară într-o societate democratică.
În plus, instanța de fond a reținut că dreptul la domiciliu reglementat de legislația europeană nu se întemeiază, în mod obligatoriu, pe dreptul de proprietate asupra spațiului în care o persoană locuiește, în speță, existând posibilitatea încheierii unui nou contract de închiriere, recomandare pe care, de altfel, instanța de fond a făcut-o celor doua părți.
Ca atare, măsura evacuării pârâților le-ar încălca dreptul la domiciliu consfințit de art. 8 CEDO, aceasta nefiind o măsură echitabilă și proporțională cu scopul urmărit de către reclamantă, motiv pentru care instanța de fond a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova.
În ce privește cererea formulata de către pârâtă la fila 43 dosar ( prim ciclu procesual), interpretată de către instanța de apel ca fiind reconvențională, prin care solicita ca, ținând cont de faptul că a făcut îmbunătățiri la imobilul în litigiu și că a achitat toate debitele la zi, să se dispună prelungirea contractului de închiriere, instanța de fond a admis-o reținând că, după încetarea contractului de închiriere încheiat intre părți, respectiv 02.06.2009, pârâta a continuat să locuiască în imobilul în litigiu, fiind somată de către reclamantă să achite chiria restantă, fără, însă, a i se solicita să părăsească spațiul, conform adresei nr. 401/03.06.2010 (fila 35 dosar prim ciclu procesual).
Constatând că locatarul a rămas în folosința imobilului după expirarea termenului contractual și fără ca locatorul să-l împiedice, deci cu permisiunea lui, în speță a operat tacita relocațiune, aceasta nefiind exclusă printr-o clauză expresă și nici împiedicată prin anunțarea concediului.
Pe cale de consecința, instanța de fond a apreciat că, tacita relocațiune a operat în condițiile primului contract, acordul de voință al părților fiind exprimat în mod tacit, urmând ca acestea să încheie, ad probationem și cu stabilirea unui termen, un nou contract de închiriere pentru spațiul situat în Ploiești, ., jud. Prahova.
Cât privește împrejurarea că solicitarea pârâtei-reclamante vizează prelungirea contractului de închiriere, s-a apreciat că, în speță, neavând cunoștințe juridice suficiente, aceasta se referă, de fapt, la încheierea unui nou contract, căci nu se mai poate prelungi un contract deja expirat, însa instanța a avut în vedere motivarea în fapt a cererii-reconvenționale pentru a se putea pronunța asupra acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prin cererea introductivă de instanță, formulată în contradictoriu cu pârâții P. S. - titular contract, P. M. C.- fiu, P. B. M.- fiu, M. A. G. - fiu, M. N. D.- fiu, toti domiciliați în Ploiești, ., a solicitat sa se constate încetat contractul de închiriere nr._/10.06.2004 prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat; să se dispună evacuarea pârâților din spațiul locativ deținut; pârâții să fie obligați la achitarea sumei de 2469 lei, reprezentând chiria restantă și majorări de întârziere, sumă ce urmează a fi actualizată până la data plății efective.
Ulterior, întrucât pârâții au achitat integral debitul datorat, a precizat acțiunea în ceea ce privește capătul trei de cerere, în sensul că acesta a rămas fără obiect, urmând ca acesta să fie respins ca atare.
A învederat instanței faptul că între M. Ploiești și P. S., în calitate de titular, s-a încheiat contractul nr._/10.06.2004 având ca obiect închirierea spațiului cu destinație de locuință situat în Ploiești, .. Contractul a fost încheiat pe perioada de la 03.06.2004 până la 02.06.2009, în prezent fiind expirat.
În contract mai figurează, în afară de pârâta P. S., și membrii familiei acesteia, respectiv fiii: P. M. C., P. B. M., M. A. G. și M. N. D..
Critică recurentul reclamant sentința întrucât a fost pronunțată de instanța de fond, care cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, a admis numai în parte acțiunea precizata. Astfel, instanța a constatat încetat contractul de închiriere, a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata chiriei și a majorărilor de întârziere și a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești, ..
Instanța de fond a pronunțat sentința recurată fără a avea în vedere faptul că prin contractul de Închiriere, art. 6, chiriașul însuși se obliga că „ la expirarea acestui contract va restitui proprietarului locuința în aceeași stare în care a primit-o potrivit procesului verbal de predare primire încheiat."
Totodată, instanța nu a avut în vedere nici prevederile legale prevăzute de art. 23 din Legea nr. 114/1996 privind locuințele, potrivit cărora" În cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul este obligat să părăsească locuința la expirarea termenului contractual".
Astfel, deși se reține împrejurarea că pârâții au recunoscut că au neglijat să mai solicite prelungirea contractului și cu toate că instanța a constatat încetat contractul de închiriere, aceasta respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind evacuarea.
Apreciază recurentul reclamant că soluția pronunțată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, în vigoare, instanța apreciind în mod greșit ca fiind neîntemeiat capătul de cerere privind evacuarea pârâților, trecând peste susținerile sale.
O data admis capătul de cerere privind constatarea ca fiind încetat a contractului de închiriere, o consecința firească, singura de altfel în speța de față, era aceea de admitere a capătului de cerere privind evacuarea.
Față de motivele de fapt si de drept expuse, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, iar pe fondul cauzei admiterea în parte a acțiunii, numai în ceea ce privește capătul 1 si 2 de cerere, capătul de cerere privind obligarea pârâților la achitarea chiriei restante și a majorărilor de întârziere urmând a fi respins ca rămas fără obiect.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 09.07.2012.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
P. contractul de închiriere nr._ din 10.06.2004, recurenta reclamantă a închiriat intimaților pârâți spațiul cu destinația de locuință situat în Ploiești, ., județul Prahova.
La data de 14.07.2007 a fost încheiat actul adițional la contractul de închiriere prin care a fost stabilit cuantumul contractului de închiriere la suma de 67,2 lei pe lună.
Intimata pârâtă a achitat debitul datorat reclamantei până la data de 04.01.2011, astfel că, recurenta reclamantă a solicitat respingerea cererii privind obligarea intimaților pârâți la pata debitului ca rămas fără obiect.
Instanța de fond având în vedere solicitarea recurentei reclamante în mod corect a dispus respingerea cererii de obligarea intimaților pârâți la plata debitului restant ca rămasă fără obiect.
Capătul de cerere prin care recurenta reclamantă a solicitat evacuarea intimaților pârâți din spațiul închiriat a fost respins ca neîntemeiat de către instanța de fond în mod greșit.
Potrivit contractului de închiriere nr._ din 10.06.2004, capitolul V, art. 6, chiriașul, la expirarea acestui contract, va restitui proprietarului, locuința în aceeași stare în care a promit-o, potrivit procesului verbal de predare primire încheiat. În cazul în care refuză, proprietarul va proceda la promovarea unei acțiuni de evacuare a chiriașului în fața instanței competente.
Din cuprinsul contractului de închiriere, depus în copie la dosarul de fond- filele 25-28- rezultă că termenul de închiriere este de 5 ani, cu începere de la data de 03.06.2004 până la data de 02.06.2009.
Totodată, în cuprinsul contractului de închiriere s-a prevăzut că, în situația în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul este obligat să părăsească locuința la expirarea termenului contractual.
Tribunalul constată că, în mod greșit instanța de fond fără să aibă în vedere prevederile contractului de închiriere, care este legea părților conform cu care la expirarea termenului, chiriașul va restitui proprietarului locuința în starea în care a primit-o pe baza procesului verbal de predare primire încheiat, excepție făcând situația în care părțile convin cu privire la prelungirea termenului contractual.
Așa fiind, instanța de fond în mod greșit a respins capătul de cerere privind evacuarea intimaților pârâți din spațiul ce a făcut obiectul contractului de închiriere, în condițiile în care contractul de închiriere cuprindea clauze exprese în acest sens.
Reține instanța de fond că, locatarul a rămas în locuință și după expirarea termenului contractului fără a fi împiedicat de locator, situație ce echivalează cu tacita relocațiune, acordul de voință al părților fiind exprimat în mod tacit.
Instanța de fond în mod greșit a constatat că operează tacita relocațiune și pe de altă parte constată încetat contractul de închiriere nr._ din 10.06.2004 prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat.
Nu rezultă că, recurentul reclamant și-a exprimat acordul tacit în sensul ca intimații pârâți să locuiască în imobil și după expirarea contractului de închiriere, aceștia fiind somați să părăsească spațiul închiriat de mai multe ori, determinat de faptul că nu au achitat chiria la termenul stipulat în contract.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va admite recursul potrivit disp.art. 312 alin. 2 și 3 C. pr. civ. rap. la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești ., județul Prahova
Referitor la cererea reconvențională, tribunalul o va respinge ca neîntemeiată, pentru considerentele deja expuse.
Locațiunea făcută pentru un timp determinat încetează de la sine la împlinirea termenului fără o prealabilă înștiințare.
Chiar și în ipoteza în care s-ar considera că, după expirarea termenului, locatarul rămâne în imobil și plătește chirie, operează tacita relocațiune, introducerea cererii de evacuare formulată de locator semnifică intenția acestuia de încetare a contractului de locațiune pentru lipsa oricărui titlu.
Având în vedere că în contractul de închiriere nr._ din 10.06.2004 încheiat între recurentul reclamant și intimata pârâtă P. S., părțile nu au prevăzut posibilitatea prelungirii sau renegocierea locațiunii după împlinirea termenului, așa încât, în absența unei astfel de clauze, recurentul reclamant nu poate fi obligat la încheierea unui nou contract.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul – reclamant M. PLOIEȘTI P. P. cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova în contradictoriu cu intimații - pârâți P. S. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, P. M. B. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, P. B. M. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, M. A. G. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova și M. N. D. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, sentinței civile nr. 7695/14.05.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite capătul de cerere privind evacuarea pârâților din imobilul situat în Ploiești ., județul Prahova
Respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
A. G. H. R. I. C. N. C.
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored.N.C.
3 ex/28.11.2012
d.f. nr._ Judecătoria Ploiești
j.f. S. V.-I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1519/2012. Tribunalul... | Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc. Decizia... → |
|---|
