Fond funciar. Decizia nr. 1010/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1010/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 05-07-2012 în dosarul nr. 1010/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ nr.1010
Ședința publică din data de 05 iulie 2012
Președinte – C. R. I.
Judecător – C. I.
– L. A. M.
Grefier – M. E.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea – intimată C. L. DE F. F. M., cu sediul în M., județ P., împotriva deciziei civile nr. 1489/15.11.2011 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. J. DE F. F. P., cu sediul în Ploiești, .-4, județ P., si cu intimații – petenți L. M. prin procurator L. Gh. A., domiciliat în Moreni, ., jud.Dâmbovița M. R., P. O. si C. V. toate prin procurator L. R. domiciliată în Ploiești, ., .. B, . șiN. C. A., domiciliată în com. Drajna, ., nr. 692, județ P. si prin procurator L. R., domiciliată în Ploiești, ., .. B, ., L. C. A. prin procurator R. C. L., domiciliată în Ploiești, ., județ P., S. S. M. prin procurator B. A. G., domiciliat în București, ., ., L. C., domiciliată în Ploiești, .. 1, .. B, ., județ P., L. A. prin procurator L. C., domiciliată în Ploiești, .. 1, .. B, ., M. GENȚIANA, domiciliat în Vălenii de M., .. 76, .. 15, județ P., P. C., domiciliat în Ploiești, . Afumați, nr. 6, județ P., A. V., domiciliat în Ploiești, str. ., ., ., L. I. P., domiciliat în Ploiești, ., ., ., B. O., domiciliată în Ploiești, ., județ P. și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. I. R., cu sediul în Ploiești, .. 12, ., toți cu domiciliul ales la C.. Av. I. R., cu sediul în Ploiești, .. 12, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta – intimată C. L. de F. F. M., reprezentată de consilier juridic B. G. E., intimatul – petent A. V., asistat și ceilalți intimații – petenți reprezentați de avocat I. R., lipsă fiind intimata C. Județeană de F. F. P..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea contestației în anulare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentantul recurentei – intimate C. L. de F. F. M., consilier juridic B. G., având cuvântul, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, desființarea în tot a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că decizia instanței de recurs are la bază o gravă eroare materială. Instanța de recurs a fost într-o gravă eroare în ceea ce privește actul de proprietate întrucât nu rezultă decât o punere în posesie scriptică, respectiv un Act de partaj voluntar datat 1934, prin care li se atribuia membrilor Obștei Moșnenilor Pântești Stănești în proprietate diferite suprafețe de teren pe raza comunei M., . gravă eroare vizează stabilirea amplasamentului terenului, întrucât la momentul la care s-a efectuat primul raport de expertiză s-a identificat exclusiv pe baza declarațiilor petenților, o suprafață de 1 ha în vatra satului C. și 5 ha în spatele Mănăstirii C., și s-a constatat că suprafața solicitată în spatele Mănăstirii C. nu este liberă, iar cea de 1 ha din vatra satului C. a fost identificată pe schița de plan și s-a făcut precizarea că face parte din domeniul privat al comunei. Ulterior în urma admiterii obiecțiunilor la raportul de expertiză petenții împreună cu instanța de fond și-au însușit atribuțiile comisiei locale și au stabilit un alt amplasament, deși nu s-a făcut nici o dovadă că terenul identificat reprezintă vechiul amplasament. Pe de altă parte unul din motivele pentru care comisia a înțeles să respingă cererea de reconstituire a fost acela că nu s-au depus înscrisuri pentru identificarea terenurilor solicitate. O dovadă în plus a faptului că dreptul de proprietate privată este ocrotit de lege și se impune respectarea acestuia, este faptul că în prezent prin Legea nr.267/2011 s-au abrogat dispozițiile din Legea nr. 1/2000 care prevedeau posibilitatea de a se reconstitui dreptul de proprietate și din domeniul privat al localității dacă nu mai existau terenuri în rezerva comisiei locale.
Apărătorul intimaților – petenți, avocat I. raluca, având cuvântul în dezbatere, solicită respingerea contestației în anulare în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. Contestația în anulare presupune analiza de către instanță numai a motivelor strict și limitativ prevăzute de lege pentru admisibilitatea acestei cai extraordinare de atac, însă nu există nici un motiv care să facă posibilă admiterea prezentei contestații întrucât atât în concluziile orale cât și în cele scrise contestatoarea C. L. de F. F. M. a reiterat motivele de recurs. Intimații au făcut dovada calității de proprietar asupra terenurilor situate în . de Partaj Voluntar din 22 mai 1934, precum și Declarațiile Rectificatoare și Ratificatoare de Partaj din 25 oct. 1934, precum și hotărârile judecătorești prin care s-a dat eficiență juridică actului de partaj și s-a stabilit în mod irevocabil dreptul de proprietate pentru suprafața de_,9 ha. Astfel s-a dispus restituirea în natură a terenului de 26 543 mp, stabilindu-se în concret amplasamentul acestui teren prin expertiza topometrică judiciară I. N., precum si actele si planurile de amplasament puse la dispoziție de către O.C.P.I.P., precum și reconstituire dreptului de proprietate pentru terenul de 33 457 mp ( diferența până la 6 ha) pe un amplasament echivalent, urmând a se respecta pe cât posibil categoria de folosință și valoarea economică cu terenul preluat. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
TRIBUNALUL
P. plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr. 2105/331 din 6 octombrie 2010 petenții L. M., P. C., A. V., L. I. P., M. R., P. O., C. V., N. C. A., L. C. A., B. O., S. S. M., M. G., L. C. și L. A. au chemat in judecată pe intimatele C. Locală de fond funciar M. si C. Județeană de fond funciar P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate nulitatea absolută a Hotărârii nr. 7012/20 august 2009 emisă de C. Județeană P.; reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament pentru suprafața de 6 ha. în punctele: 5 ha. – loc de casă în pct. Vatra Schitului C. și 1 ha. – loc de casă în satul C., precum si obligarea comisiilor de fond funciar la emiterea titlului de proprietate corespunzător, cu respectarea vechiului amplasament si categoria de folosință – intravilan – loc de casă.
In motivarea plângerii petenții au arătat că autorul lor, I.D. L. are ca moștenitori pârtile din acțiune si a fost proprietarul suprafeței de teren de 6 ha. (loc de casă9 situat pe raza comunei M., .. Au mai precizat că, dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată este actul de partaj voluntar din 22 mai 1934, precum si declarația ratificatoare si rectificatoare din 25 octombrie 1934. De asemenea, au susținut că, potrivit sentinței civile nr. 1736 din 1 octombrie 2008 a Judecătoriei Vălenii de M., menținută prin decizia Tribunalului P. nr. 1345/15 decembrie 2008 s-a dispus obligarea intimatei C. Locală de fond funciar M. să întocmească propunerea de stabilire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren solicitată. In urma parcurgerii procedurii speciale instituită de legea specială a fost emisă Hotărârea nr. 7012/20 august 2009 a Comisiei Județene P., prin care s-a dispus respingerea contestației formulată de petenți împotriva propunerii Comisiei Locale M., in sensul invalidării reconstituirii dreptului de proprietate. De asemenea, au mai arătat că amplasamentul terenului solicitat este liber, putând fi restituită, astfel că solicită admiterea plângerii.
In drept, au invocat dispozițiile art. 112 si urm. cod procedură civila, Legea 247/2005 si HG 890/2005.
In ședința publică din 20 octombrie 2009, intimata C. Locală de fond F. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii arătând că, pe rolul Tribunalului B. este înregistrat dosarul nr._ având ca obiect plângerea formulată de Obștea moșnenilor Pântești Stănești pronunțându-se sentința civilă nr. 1736/01.10.2008 în raport de care s-au analizat cererile petenților care au invocat în dovedirea dreptului lor de proprietate un act de partaj voluntar din anul 1934, motiv pentru care s-a hotărât respingerea cererilor, pe de o parte întrucât legislația în materie stabilește ca an de referință anul 1945, dată la care nici unul dintre petenți nu a făcut dovada că autorul lor avea în posesie suprafețele solicitate, iar pe de altă parte, din nici un înscris depus la dosar, nu reiese că terenurile solicitate au fost preluate de către stat, sau din care să reiasă cu certitudine amplasamentul solicitat, deși s-a pretins reconstituirea pe vechiul amplasament.
După administrarea probelor cu acte și expertiză tehnică topografică, prin sentința civilă nr.553/29.03.2011, Judecătoria Vălenii de M. a admis plângerea și a dispus anularea hotărârii nr.7012/20.08.2009 emisa de C. județeana P. în sensul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața totala de 6 ha situat pe raza comunei M., . respectiv, pentru suprafața de 26.543 mp teren delimitat pe amplasamentul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,28,1 din planul de amplasament si delimitare al imobilului vizat de OCPI P. sub numărul 907/04.03.2010, iar pentru diferența de teren in suprafața de 33.457 mp, instanța a dispus acordarea de teren in echivalent pe cat posibil aceeași categorie de folosința si de aceeași valoare economica din terenurile fie aflate in rezerva Comisiei Locale M. fie din domeniul privat al acesteia sau despăgubiri in condițiile legii.
Totodată, instanța de fond a obligat intimata C. L. de fond funciar P. – prin primar sa elibereze proces verbal de punere in posesie pentru petenți iar pe intimata C. Județeana P. – prin prefect sa elibereze titlu de proprietate in favoarea petenților pentru terenul in suprafața totala de 6 ha situat pe raza comunei M., . așa cum s-a menționat anterior.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că potrivit actului de partaj voluntar din data de 25.05.1934, declarațiilor rectificatoare și ratificatoare de partaj din data de 25.10.1934 autorii petenților au primit pe raza comunei M. sta C. jud. P., un teren în suprafață de 5 ha – loc de casă situat în Pct. „Vatra Schitului C.”, și 1 ha loc de casă, astfel încât susținerile intimatelor în sensul că suprafețele solicitate de petenți ar face parte din mai multe suprafețe de teren ce ar fi aparținut Obștei Moșnenilor Pântești Stănești, printre care și un teren forestier de_,9 ha, și care formează obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B., sunt neîntemeiate între terenurile solicitate și cele ce formează obiectul dosarului sus menționat neexistând identitate nici în ceea ce privește întinderea și nici în ceea ce privește categoria de folosință, motiv pentru care terenurile ce fac obiectul prezentei cauze nu se regăsesc în amenajamentele silvice din anul 1948.
Mai arată instanța de fond că, în ceea ce privește faptul ca petenții isi întemeiază cererile pe acte de proprietate vechi si nu fac dovada continuității instanța de fond a arătat că înscrisurile prezentate fac dovada proprietarii terenului solicitat până la proba contrara, regulă ce este valabila indiferent de vechimea actelor de proprietate, fiind necesară doar îndeplinirea condiției ca între persoana care apare ca titulara a dreptului de proprietate si persoana ce a fost deposedata sa existe identitate.
Motivează prima instanță că, în speță s-a făcut dovada unei asemenea identități în condițiile în care, astfel, cum rezulta din decizia civila nr.524/ R/27.11.2006, Curtea de Apel B. a stabilit, raportat la contractul de partaj voluntar opus de către petenți pe de o parte dreptul Obștii Moșnenilor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de 12.440,9 ha si a recunoscut ca valide înstrăinările succesive făcute de către moșneni către persoanele fizice I.D.L., N.I. P. si I.D.E., s.a, suprafete de teren ce sunt identificate in „declarațiunile” ce fac parte din Actul de Partaj Voluntar, ceea ce înseamnă că, identitatea dintre titularul dreptului de proprietate și persoana deposedată a fost stabilită de către instanța de apel cu putere de lucru judecat.
Precizează instanța de fond că, referitor la susținerea intimatelor în sensul că petenții nu au făcut dovada continuității dreptului de proprietate, a preluării abuzive a terenului de către stat, cât timp acesta nu se regăsește în Rolul agricol al localității, cea care trebuia să probeze asemenea susțineri era intimata care însă nu a făcut nici o dovadă că terenul solicitat ar fi ieșit din patrimoniul autorilor petenților ulterior anului 1945 când au fost preluate și suprafețele de pădure ce se regăsesc în același act de partaj voluntar și, deși cu ocazia efectuării raportului de expertiză topo a susținut că parte din terenul solicitat a fost reconstituit altor persoane, nu au prezentat acte care să ateste o asemenea împrejurare și mai mult chiar, susținerea că terenul în discuție ar fi făcut obiectul altor reconstituiri, dovedește tocmai susținerea petenților că terenul a fost preluat abuziv de către stat, neexistând nici o dovadă că ar fi fost preluat de la alte persoane decât autorii petenților.
P. decizia civilă nr. 1489/15.11.2011, Tribunalul P. a respins recursul declarat de recurenta-intimată C. Locală de fond funciar M., împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, recurenta fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 5.000 lei, către intimații-petenți.
Împotriva acestei decizii, C. Locală de aplicare a legilor fondului funciar M. a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea acesteia, desființarea în tot a deciziei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, a susținut că, atât instanța de recurs, cât și cea care a soluționat fondul cauzei nu au avut în vedere obligațiile stabilite de legislația în materie în sarcina persoanelor care depun cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, nu au ținut cont că anul de referință raportat la care se face dovada dreptului de proprietate este 1945, iar dovada dreptului de proprietate este în sarcina celor care solicită reconstituirea acestuia și nu în sarcina comisiei locale, părțile neaflându-se într-o acțiune în revendicare imobiliară.
A mai susținut că nu s-au respectat dispozițiile legale cu privire la stabilirea amplasamentului, întrucât s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 1 ha., în vatra satului C. și 5 ha. în spatele Mănăstirii C., fără alte date de identificare.
Mai mult, s-a susținut că instanța de recurs apreciază în mod eronat că actele de proprietate depuse de autoritatea publică în dovedirea dreptului de proprietate privată asupra terenului și a faptului că așa-zisul amplasament nu este liber, atât timp cât se cunosc efectele operațiunilor de întabulare și înscriere a dreptului de proprietate în C.F. față de terți.
În concluzie, contestatoarea a susținut că decizia instanței de recurs are la bază o gravă eroare materială.
În drept, a invocat prev.art. 318 C.p.c.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de contestatoare, precum și a temeiurilor contestației în anulare prev. de art. 318 Cod pr. civilă, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 318 alin. 1 C.p.c., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
În speță, contestatoarea invocă săvârșirea unor erori materiale de către instanța de recurs, în soluționarea deciziei atacată prin prezenta cale extraordinară de atac.
Tribunalul reține că această cale extraordinară de atac de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 C.p.c. (necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C.p.c. (greșeală materială au nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs, nu și în contestația în anulare.
În sensul art. 318 C.p.c., „greșeală materială” înseamnă o greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință, darea unei soluții greșite. Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.
Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. În această categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei (de ex. anularea recursului ca netimbrat, deși la dosar se află recipisa de plată a taxelor legale de timbru). P. urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată.
Având în vedere faptul că, prin prezenta cerere sunt invocate în realitate pretinse erori de judecată, de apreciere a probelor existente la dosar și de pretinsă interpretare eronată a dispozițiilor legale, motive care chiar de ar fi adevărate, nu deschid părților această cale extraordinară de atac, de retractare, nemaiputând fi, de altfel, invocate, întrucât decizia atacată a rămas irevocabilă, Tribunalul, în baza art. 318 C.p.c., va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
În baza art. 274 C.p.c., va dispune obligarea contestatoarei la plata către intimați a sumei de 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței . nr. 708/05.07.2012, aflată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea – intimată C. L. DE F. F. M., cu sediul în M., județ P., împotriva deciziei civile nr. 1489/15.11.2011 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. J. DE F. F. P., cu sediul în Ploiești, .-4, județ P., si cu intimații – petenți L. M. prin procurator L. Gh. A., domiciliat în Moreni, ., jud.Dâmbovița M. R., P. O. si C. V. toate prin procurator L. R. domiciliată în Ploiești, ., .. B, . șiN. C. A., domiciliată în com. Drajna, ., nr. 692, județ P. si prin procurator L. R., domiciliată în Ploiești, ., .. B, ., L. C. A. prin procurator R. C. L., domiciliată în Ploiești, ., județ P., S. S. M. prin procurator B. A. G., domiciliat în București, ., ., L. C., domiciliată în Ploiești, .. 1, .. B, ., județ P., L. A. prin procurator L. C., domiciliată în Ploiești, .. 1, .. B, ., M. GENȚIANA, domiciliat în Vălenii de M., .. 76, .. 15, județ P., P. C., domiciliat în Ploiești, . Afumați, nr. 6, județ P., A. V., domiciliat în Ploiești, str. ., ., ., L. I. P., domiciliat în Ploiești, ., ., ., B. O., domiciliată în Ploiești, ., județ P. și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. I. R., cu sediul în Ploiești, .. 12, .. 6, județ P., toți cu domiciliul ales la C.. Av. I. R., cu sediul în Ploiești, .. 12, .. 6, județ P., ca inadmisibilă.
Obligă contestatoarea la plata către intimați a sumei de 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 05.07.2012.
Președinte,JUDECATORI,
R. I. CarpenIrina C. L. A. M.
Grefier,
E. M.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. /tehnored. CI
2 ex./19.07.2012
Dosar nr.1489/15.11.2011 a Tribunalului P.
Judecători – C. N., C. M., R. C.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 970/2012. Tribunalul PRAHOVA | Grăniţuire. Decizia nr. 408/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
