Fond funciar. Decizia nr. 1220/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1220/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 25-09-2012 în dosarul nr. 1220/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1220
Ședința publică din data de 25.09.2012
PREȘEDINTE – R. C.
JUDECĂTORI – C. M.
ȘALAR F.-L.
GREFIER – CARDAȘOL I.-N.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă A. L. N. domiciliată în Oradea, ., ..B, . și la S. V. și M. – București, sector 1, Calea Griviței, Mezanim, nr.143 împotriva încheierii de ședință din data de 30.11.2012 dată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE F. F. R. cu sediul în R., .. P., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P. - cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P..
Cererea de recurs scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat D. M., lipsind intimatele.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului recurentei reclamante, asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru continuarea judecății.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de față,
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ 6, petenta A. L.-N. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană de aplicare a legilor fondului funciar P. și C. Locala de aplicare a legilor fondului funciar R., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună anularea Hotărârii nr. 4742/2006 a Comisiei Județene P., reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului situat în . și obligarea intimatelor să o pună în posesie și să-i elibereze titlu de proprietate.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că este unica moștenitoare legală a familiei A. care a deținut în proprietate terenul în litigiu preluat abuziv de către stat, iar intimatele, în mod nelegal, prin hotărârea sus-menționată, au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul in litigiu. La data de 30.01.2007, intimata C. Locala R. a formulat o întâmpinare solicitând respingerea plângerii în condițiile în care petenta nu a dovedit calitatea sa de succesoare a defunctului A. T. I. și nici dreptul de proprietate al acestuia asupra terenului în litigiu.
Petenta și-a precizat plângerea solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 50 ha arabil ce a aparținut străbunicului său patern, A. T. I..
Prin încheierea din 12.06.2007 a Judecătoriei Ploiești, s-a dispus suspendarea judecății acțiunii civile formulate de petentă împotriva intimatelor în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ., motivându-se ca s-a solicitat suspendarea judecății cauzei în condițiile în care petenta s-a aflat în imposibilitate de a depune acte de stare civilă și de a face dovada calității sale de moștenitoare.
La data de 04.09.2008, cauza a fost repusa pe rol in vederea constatării perimării, ocazie cu care s-a fixat termen de judecată la 22.10.2009.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 9404/22.10.2008 a Judecătoriei Ploiești, s-a constatat perimată acțiunea formulată de petentă împotriva intimatelor.
Prin decizia nr. 1280 din 26.11.2008, Tribunalul P. a admis recursul declarat împotriva acestei hotărâri, a casat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe de fond, în vederea continuării judecății.
Ulterior, cauza a fost suspendată succesiv, prin încheierile din 08.04.2009, 08.09.2010 și 30.11.2011.
Prin încheierea din data de 30.11.2011, recurată, cauza a fost suspendată în temeiul disp. art. 1551 C.proc.civ. față de neîndeplinirea obligațiilor dispuse de instanță în sarcina reclamantei aceea de a depune copia certificatului de deces al defunctului A. I T..
Prin cererea de recurs formulată, recurenta-reclamantă a declarat în termen legal recurs solicitând instanței casarea încheierii de ședință de la termenul de judecată și trimiterea cauzei în vederea continuării judecății.
În motivarea recursului, recurenta a actul de stare civilă solicitat de către instanță nu a putut fi obținut de la autoritățile competente, în ciuda diligentelor repetate, dar și a inițierii unei acțiuni în contencios administrativ. Totodată, recurenta a susținut că certificatul de deces privind pe autorul A. I. T. (străbunic patern al subsemnatei) nu este necesar pentru pronunțarea unei soluții în speță.
Recurenta a apreciat că în speță nu sunt întrunite cerințele art. 1551 din Codul de procedură civilă. Aplicarea unei atari sancțiuni, față de reclamantă, are un profund caracter injust, în contextul în care îndeplinirea obligației stabilită de către instanță este împiedicată de o terță entitate – Primăria Comunei R. aceasta refuzând eliberarea certificatului de deces chiar și cu ignorarea dispozițiilor instanțelor. Adoptarea măsurii suspendării cauzei, mai ales în condițiile relevate deja, constituie o vădită încălcare a drepturilor procesuale primordiale ale recurentei, astfel cum sunt acestea prevăzute în art. 21 alin. 3 din Constituția României, potrivit căruia „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil."
În speță, nu poate fi pusă în discuție o „împiedicare a desfășurării normale a procesului din vina părții reclamante", de vreme ce recurenta a făcut numeroase demersuri pentru obținerea actului de stare civilă solicitat de către instanță (inițiind chiar și o acțiune în contencios administrativ în acest sens), iar desfășurarea normală a procesului și soluționarea acestuia nu sunt împiedicate în nici un mod de nedepunerea acestui act.
De asemenea, recurenta a arătat faptul că a depus la dosarul cauzei o . înscrisuri menite a dovedi filiația față de A. I. T.: certificat de naștere . nr._/2007 privind petenta; certificat deces . nr._/2006 privind pe defunctul A. A. (tatăl petentei), născut în anul 1919 și decedat în anul 1979; extras „Registru Stare Civilă pentru născuți" privind pe bunicul patern al petentei, A. I. T. A. – născut în anul 1882, decedat în 1960, fiul lui T. I. A. și al E.; potrivit aceluiași extras, este menționat faptul că străbunicul petentei, T. I. A., avea în anul 1882 – 30 de ani, astfel încât este cât se poate de firesc ca la momentul formulării Cererii de reconstituire a dreptului de proprietate de către petentă acesta să nu se mai afle în viață (câtă vreme de la momentul nașterii sale până în anul 2005 au trecut 153 ani!). Aspectul esențial a fi reținut este faptul că în speță a fost dovedită filiația, actele de stare civilă depuse la dosar conținând datele necesare pentru stabilirea acesteia.
Pentru dovedirea demersurilor de obținere a certificatului de deces privind pe A. I. T., a fost depusă la dosar copie a Notificării nr. 347/28.11.2011 efectuate prin B. loan B. adresată Primăriei Comunei R..
Totodată, recurenta a invocat prevederile art. 13 Legea nr. 18/1991, potrivit cărora:
„(1) Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii.
(2)Moștenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3)Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun ".
Recurenta a mai relevat faptul că prin Decizia nr. 1757/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul P. Secția Civilă, în cadrul Dosarului nr._/281/2006, hotărâre intrată sub autoritate de lucru judecat, instanța a dispus anularea în parte a Hotărârii nr. 4742/14.09.2QQ6 emisă de către C. Județeană P. (în ceea ce privește cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului ce a fost deținut de defuncta A. E.), reținându-se următoarele aspecte: „Tribunalul constată că recurenta-reclamantă a depus la dosarul cauzei acte de stare civilă din care rezultă că este fiica lui A. A. A., nepoata lui A. Th. A., iar acesta are ca părinți pe A. I. T. și Anșelescu E.. În aceste condiții recurenta-reclamantă a făcut dovada calității sale de succesoare de pe urma autorilor menționați.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. art. 2441 din Codul de procedură civilă.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenta-reclamantă, a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 1551 alin. 1 C.proc.civ., „când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere ce obligații nu au fost respectate”.
Prin încheierea recurată, Judecătoria Ploiești a suspendat judecata în temeiul articolului reprodus mai sus, întrucât reclamanta nu s-a conformat obligației dispuse de instanță în sarcina sa, respectiv aceea de a depune copia certificatului de deces al defunctului A. I. T..
Recurenta a dovedit că a efectuat demersuri pentru obținerea actului solicitat de instanță, respectiv a notificat autoritățile publice locale și chiar a formulat o acțiune în fața instanței de contencios administrativ în acest sens. În atare situație, tribunalul nu poate reține că neîndeplinirea obligației se datorează culpei reclamantei. Nu este rezonabil ca acesteia să i se solicite să facă și alte demersuri decât cele efectuate, mai ales aplicarea unei sancțiuni de oprire a cursului judecății pentru acest motiv.
Tribunalul mai apreciază că aprecierea instanței de fond că desfășurarea procesului este împiedicată de nedepunerea acestui act este criticabilă, întrucât lipsa acestuia nu reprezintă un impediment pentru pronunțarea unei soluții asupra cererii de chemare în judecată. Lipsa acestei dovezi urmează a fi apreciată la momentul deliberării asupra fondului cauzei, ținând seama de dispozițiile legale incidente de la art. 13 din Legea nr. 18/1991.
Pentru motivele expuse, tribunalul apreciază că nu erau întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 1551 alin. 1 C.proc.civ., respectiv că soluția de suspendare a cauzei dispusă prin încheierea recurată este netemeinică și nelegală.
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 2 C.proc.civ., va admite recursul, va casa în tot încheierea recurată și va trimite cauza la Judecătoria Ploiești în vederea continuării judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă A. L. N. domiciliată în Oradea, ., ..B, . și la S. V. și M. – București, sector 1, Calea Griviței, Mezanim, nr.143 împotriva încheierii de ședință din data de 30.11.2012 dată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE F. F. R. cu sediul în R., .. P., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P. - cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P.
Casează în tot încheierea recurată și trimite cauza la Judecătoria Ploiești în vederea continuării judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
R. C. C. M. Șalar F.-L.
GREFIER,
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./Tehnored. ȘFL
2 ex./ 12.10.2012
d.f._ 6* Judecătoria Ploiești
d.f. S. Zanovia
| ← Contestaţie la legea electorală. Sentința nr. 369/2012.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 1492/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
