Fond funciar. Decizia nr. 1310/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1310/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-10-2012 în dosarul nr. 1310/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1310
Ședința publică din data de 09.10.2012
PREȘEDINTE – M. C.
JUDECĂTOR – C. R.
JUDECĂTOR – F.-L. ȘALAR
GREFIER – I.-N. CARDAȘOL
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant N. C. domiciliat în Ploiești, ., nr. 3, ., . împotriva sentinței civile nr. 596/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE F. F. P. M. cu sediul în . P., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P. cu sediul în Ploiești, .-4, județ P., M. P. domiciliat în com. P. Moșneni, ., J. P..
Cererea de recurs scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant personal si asistat de avocat I. T., intimata pârâtă C. Locală de F. F. P. M. reprezentată de avocat M. I. V. și M. P. personal și asistat de avocat D. I..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat M. V., depune la dosar întâmpinare, copii fiind comunicate și celorlalte părți.
Reprezentanții părților arată că nu solicită termen pentru a lua la cunoștință de întâmpinarea depusă.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri.
Avocat I. T. având cuvântul pentru recurentul reclamant solicită în principal admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței recurate în sensul de a trimite cauza la instanța de fond pentru administrarea probei cu expertiză topografică, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Avocat M. V., pentru intimata C. Locală de F. F. P. M., solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală si temeinică, nefiind necesară efectuarea expertizei topo. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat D. I., pentru intimatul M. P., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii criticate fiind legală și temeinic motivată, recurentul încearcă să inducă în eroare instanța, cum că titlul de proprietate nu ar fi legal reconstituit, că la momentul colectivizării figura în Registrele Agricole cu suprafața solicitată, însa a făcut cerere de reconstituire pentru o altă suprafață de teren. Cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față,
La data de 24.05.2011 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr._, acțiunea formulată de reclamantul N. G. C. în contradictoriu cu pârâtele C. L. DE F. F. P. M. și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., solicitând instanței să constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._/21.08.2002 emis de C. Județeană pentru stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor P..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta C. Județeană P. a emis in mod total nelegal pe numele lui M. N. V. titlul de proprietate nr._/21.08.2002. În mod nelegal în titlul de proprietate, eliberat pentru suprafața de 8100 mp situat pe raza comunei P. Moșneni, județul P. a fost înscris numitul M. N. V., în locul persoanelor îndreptățite: N. G. C. și M. E.. Din actele de stare civilă rezultă faptul că N. G. C. și M. E. urmează a fi înscriși în titlul de proprietate.
A mai precizat că M. N. V. care este înscris în titlul de proprietate este total străin de succesiune, neavând nici un drept asupra terenurilor intravilane înscrise în titlul de proprietate.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 245/2007.
Acțiunea este scutită de taxa de timbru și timbru judiciar.
La termenul de judecată din data de 21.09.2011 reclamantul a formulat precizare la acțiune prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului M. P., acesta fiind beneficiarul terenurilor înscrise în titlul de proprietate aflat în litigiu.
Tot la același termen de judecată, instanța a dispus citarea numitului M. P. în vederea introducerii în cauză, în calitate de parat.
Pârâtul M. P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Totodată, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni și excepția lipsei de interes judiciar.
Cu privire la prima excepție, pârâtul a arătat că prin calitate procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, interes ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport recunoscut de lege – de conexitate cu acest drept. Art. III din Legea nr. 169/1997 care reprezintă sediul materiei în privința nulității absolute a actelor emise cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991, la alin. 2 precizează că „nulitatea poate fi invocată de Primar, Prefect, Procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim”.
Cu privire la excepția lipsei de interes judiciar, pârâtul a precizat ca trebuie examinat în primul rând interesul legitim al reclamantului de a cere anularea titlului de proprietate nr._ pe numele defunctului său tată M. N. V.. Interesul reclamantului s-ar justifica numai dacă are la rândul sau reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiași teren. Astfel, nu are nici un folos practic în urma anulării acestui titlu pentru că nu se poate emite un titlu în favoarea sa atât timp cât nu are, la rândul său, reconstituit un drept de proprietate asupra acestui teren. Ori, reclamantul nu are reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în prezentul titlu a cărui nulitate o invocă și nici nu a făcut dovada că are vocație la reconstituirea dreptului de proprietate. Reclamantul nu justifică un interes legitim conform art. III din Legea nr. 18/1991 în demersul său procesual de anulare a acestui titlu de proprietate emis pe numele defunctului câtă vreme nu și-a valorificat pretinsa vocație de reconstituire a dreptului sau de proprietate și nici nu a contestat actele premergătoare prezentului titlu.
În drept, pârâtul nu a invocat nici o dispoziție legală.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 596 din 18.01.2012, Judecătoria Ploiești a respins excepțiile invocate de pârât și a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Totodată a obligat reclamantul să plătească pârâtului la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței, instanța a reținut că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 372/1977 din 13.04.1977 – fila 35, de pe urma defunctului N. G., au rămas ca moștenitori M. E. și N. C., renunțători fiind N. G. și N. V.. Potrivit procesului-verbal din 28.07.1961, s-a procedat la punerea în posesie a numiților N. G., N. C.. Potrivit procesului-verbal de punere în posesie nr. 56/28.01.2002, în baza HCJ nr. 101/12.09.1991 s-a procedat la punerea în posesie a numiților M. E. și N. C. de pe urma defunctului N. M. G. pentru suprafața de 1 ha și 4300 mp în acest sens fiind emis și titlu de proprietate nr._/31.01.2002.
De asemenea, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr._/21.08.2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate defunctului M. V., autorul pârâtului M. P..
Prin cererea de reconstituire autorul pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,81 ha –fila53.
Din conținutul extrasului registrului agricol 1959-1961 pe numele M. N. V., rezultă că acesta a figurat în registrul agricol cu suprafața de 0,81 ha.
Reclamantul susține că în mod greșit titlul de proprietate nr._/21.08.2002 a fost emis pe numele defunctului M. N. V., întrucât cei îndreptățiți la reconstituirea sunt N. G. C. și M. E..
Potrivit art. 8 din legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.
Potrivit art. 13 din același act normativ, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
De asemenea, potrivit art. 11 din același act normativ, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa pana la data intrării în vigoare a legii.
Potrivit art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 (dispoziții în vigoare la data emiterii titlului de proprietate nr._/21.08.2002) sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active și a interesului în a introduce acțiunea în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2002, instanța a reținut că nulitatea absolută a unui act poate fi solicitată de orice persoană care justifică un interes, acesta trebuind să fie legitim, personal, născut, si actual. În cazul de față, reclamantul are un interes actual pentru a putea promova o astfel de acțiune, în condițiile în a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele deținute de autorul N. M. G., (aspect ce rezultă chiar din faptul emiterii titlului de proprietate nr._, prin care reclamantul alături de numita M. E., figurează ca beneficiari ai reconstituirii). Reclamantul are calitate procesuală activă și implicit interes și față de argumentele invocate în dovedirea nulității absolute a titlului, în sensul că terenurile ce au fost reconstituite prin titlu de proprietate nu au aparținut defunctului M. V., ci defunctului N. M. G., astfel că în calitate de moștenitor legal acceptant care a formulat cerere de reconstituire, reclamantul are calitate procesuală activă și interes în soluționarea prezentei cauze, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și a lipsei de interes ca fiind neîntemeiate.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată. Astfel, în urma cererii de reconstituire, formulată de autorul pârâtului, în nume propriu, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,81 ha pe teritoriul satului P. Moșneni, în 21.08.2002. Așa cum rezultă din extrasul din registru agricol, acesta a figurat în registru agricol cu suprafața de 0,81 ha, ca titular de rol și nu ca membru al familiei defunctului N. M. G.. Pe numele reclamantului N. G. C. și al numitei M. E. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului N. M. G. prin titlul de proprietate nr._/31.01.2002.
Având în vedere aceste considerente, dispozițiile art. 11 Legea nr. 18/1991, și faptul că reclamantul nu a dovedit că terenul de 0,81 ha ar fi aparținut defunctului N. M. G., deși avea sarcina probei potrivit art. 1169 Cod civil, instanța a apreciat că nu este incident în cauză motivul de nulitate prevăzut de art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, autorul pârâtului fiind îndreptățit la reconstituire.
Împotriva sentinței civile nr. 596/2012 pronunțată în dosar nr._ de către Judecătoria Ploiești, reclamantul N. C. a formulat recurs, prin care a solicitat, în principal casarea sentinței, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea acesteia în totalitate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că, în conformitate cu disp. art. 504 pct. 7 – 9 C.proc.civ., instanța a pronunțat o hotărâre total nelegală, interpretând total greșit actul dedus judecății, schimbându-i natura și înțelesul acestuia, fapt care a determinat crearea unor prejudicii deosebite din punct de vedere material. Este total de neînțeles faptul că instanța de fond a respins solicitarea reclamantului privind efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, deși această probă este legală, utilă, pertinentă, concludentă și legală soluționării cauzei. Este de neacceptat faptul că o probă determinantă în rezolvarea legală a cauzei a fost respinsă da către instanța de fond, deși prin efectuarea acestei probe se identifică terenul, expertul topografic, urmând doar să constate doar această situație de fapt, poziționând pe schița de plan terenul în litigiu, conform actelor depuse la dosarul instanței și în special a procesului-verbal da punere în posesie, coroborate cu aspectele sesizate personal, cu ocazia efectuării expertizei topo de către expert.
Intimata C. L. de F. F. P. M., în calitate de intimată-pârâtă în dosarul nr._ ce face obiectul cauzei susmenționate, cu termen de judecată la data de 09.10.2012, a formulat întâmpinare la cererea de recurs solicitând respingerea recursului ca nefondat. Totodată a solicitat obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 C.proc.civ.
În motivare, intimata a apreciat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt existentă, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale aplicabile in cauză.
Singurul motiv de recurs îl reprezintă faptul ca în mod greșit instanța de fond nu a încuviințat efectuarea unei expertize topo pentru a se identifica terenul în litigiu, „expertul urmând sa constate doar această situație de fapt". Referitor la acest aspect, în mod corect, instanța de fond a respins proba privind efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, motivat de faptul ca aceasta nu este utilă și concludentă soluționării cauzei, față de obiectul cererii de chemare în judecată și față de motivele de nulitate invocate.
Astfel, în motivarea acțiunii, recurentul-reclamant a arătat că titlul de proprietate nr._/21.08.2002 s-a eliberat în mod nelegal pe numele numitului M. N. V. pentru suprafața de 8100 mp, teren situat pe raza comunei P. Moșneni, jud. P., în locul persoanelor îndreptățite: N. C. si M. E.. Așadar, față de motivele de nulitate invocate de către recurentul-reclamant, efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, nu era utilă și concludentă soluționării cauzei.
Pe fondul recursului, intimata a arătat că în urma formulării cererii de reconstituire de către autorul paratului M. P. în nume propriu, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,81 ha, fiind eliberat titlul de proprietate nr._/21.08.2002. Cu această suprafață de teren, autorul pârâtului, defunctul M. N. V., a figurat în registrul agricol, ca titular de rol și nu ca membru al familiei defunctului N. M. G., potrivit extrasului din registru agricol. Suplimentar, pe numele recurentului-reclamant N. G. C. și al numitei M., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului N. M. G. prin titlul de proprietate nr._/31.01.2002.
Față de toate aceste considerente, autorul pârâtului este o persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafața de teren de 0,81 ha, nefiind incident în cauză motivul de nulitate prevăzut de art. III alin. l lit. a din Legea nr.169/1997.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurent, a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :
Singurul motiv de recurs vizează faptul că instanța de fond ar fi respins în mod greșit solicitarea de încuviințare a unei expertize în specialitatea topografie care să identifice terenul menționat în titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită.
Tribunalul are în vedere că, potrivit art. 129 alin. 6 C.proc.civ., judecătorii hotărăsc doar asupra obiectului cererii deduse judecății. Pentru atingerea acestui scop, trebuie încuviințate doar acele probe ce pot să aducă dezlegarea pricinii, în conformitate cu art. 167 alin. 1 C.proc.civ.
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 21.08.2002 ca fiind emis pe numele unei persoane neîndreptățite.
Prin urmare obiectul judecății este dat de stabilirea existenței sau inexistenței calității de persoană îndreptățită a autorului pârâtului – defunctul M. V.. Pentru această analiză este necesară verificarea înscrisurilor ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, respectiv a acelora depuse de părți în cursul procesului.
În condițiile în care la dosar există cererea de înscriere a beneficiarului reconstituirii cu suprafața de 0,81 ha, acesta este persoană îndreptățită în sensul art. 8 din Legea 18/1991. Pe de altă parte, recurentul-reclamant nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că terenul de 0,81 ha, pe care a fost pus în posesie autorul intimatului-pârât, ar fi aparținut autorului său N. M. G., astfel încât să devină necesară efectuarea unei expertize pentru verificarea amplasamentului terenului în cauză.
Pentru motivele expuse, tribunalul apreciază soluția de respingere a efectuării expertizei ca fiind întemeiată.
Nemaifiind alte motive de recurs, tribunalul apreciază sentința atacată ca temeinică și legală, astfel că, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
În raport de dispozițiile art. 274 alin. 1 C.proc.civ., de chitanța de plată a onorariului de avocat, apreciind că recurentul este în culpă procesuală față de soluția ce se va pronunța, tribunalul urmează să îl oblige pe acesta la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul M. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant N. C., domiciliat în Ploiești, ., nr. 3, ., ., împotriva sentinței civile nr. 596/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. LOCALĂ DE F. F. P. M., cu sediul în . P., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., cu sediul în Ploiești, .-4, județ P., M. P., domiciliat în com. P. Moșneni, ., J. P., ca nefondat.
Obligă recurentul la 700 lei cheltuieli de judecată către intimatul M. P..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. R. C. F.-L. Șalar
GREFIER
I.-N. Cardașol
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. Ș.F.L. / Tehnored. B.M.D.
2 ex/ 01.11.2012
Df._ Jud. Ploiești
Jf. E. C. D.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 552/2012. Tribunalul PRAHOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 5115/2012.... → |
|---|
