Fond funciar. Decizia nr. 443/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 443/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 20-03-2012 în dosarul nr. 443/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 443
Ședința publică din data de 20 Martie 2012
Completul compus din:
Președinte- N. C.
Judecător -M. C.
Judecător -C. R.
Grefier- I. N. Cardașol
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți T. N. M. I. domiciliat în Ploiești, ., jud. P. și B. R. D. domiciliată în Ploiești, ..20, jud. P. împotriva sentinței civile nr.7600/05.07.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații reclamanți T. C. și G. D. ambele domiciliate în Blejoi, ., jud. P., T. N. S. A. domiciliat în Ploiești, ..62, jud. P., și intimații C. LOCALA DE FOND URLATI, cu sediul în orașul Urlați, județul P., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR P., cu sediul în municipiul Ploiești, Bulevardul Republicii, nr. 2-4, județul P., C. N. domiciliat în Ploiești, ., jud. P., G. F. domiciliat în Ploiești, ., ., . domiciliată în București, sect.1, ..1, ., . domiciliată în Urlați, Valea Seman, nr.11, jud. P. și M. F. N. domiciliat în Ploiești, ., ..11, jud. P..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 20.03.2012, când a dat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanții T. M., T. M. I., T. C., G. D. și T. S. A. au chemat în judecată pârâții C. Județeană P. de A. a L. F. Funciar prin Prefectura Județului P., C. L. Urlați de A. a L. F. Funciar Urlați prin Primăria Orașului Urlați, C. N., G. F. și S. R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr._/22.04.2003 și_/22.04.2003 al căror beneficiar este C. N., în calitate de moștenitor al defunctului I. R.; să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/22.04.2003 al cărui beneficiar este pârâtul G. F., în calitate de moștenitor al defunctului A. Calinache; să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/22.04.2003 al cărui beneficiar este pârâta S. R., în calitate de moștenitoare a defunctului Ț. V. I. / cu obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în calitate de fii și respectiv nepoți de fiu ai defuncților T. L. și T. M. au avut în proprietate, pe raza orașului Urlați, o suprafață de 16,50 ha teren, din care 13 ha vie, 1 ha teren arabil și 2,50 ha pășune, cu privire la care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, dar deși inițial C. L. de A. a Legii 18/1991 a propus reconstituirea proprietății, această situație a fost invalidată prin Hotărârea nr.2338/2003 a Comisiei Județene de A. a L. F. Funciar – conform sentinței civile 6545/10.09.2003 a Judecătoriei Ploiești, irevocabilă, fiind insa admisă plângerea formulată de reclamanți, dispunându-se obligarea autorității administrative de a reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 16,50 ha teren pe raza orașului Urlați, reconstituirea făcându-se pe vechile amplasamente.
S-a mai arătat că titlurile emise sunt nule absolut, întrucât s-a reconstituit pârâților terenul proprietatea reclamanților, cu privire la care dețineau hotărâre definitivă de punere în posesie pronunțată în contradictoriu cu autoritățile administrative și în condițiile în care autorii pârâților nu au deținut niciodată terenuri pe respectivele amplasamente.
La data de 2.03.2007, parații S. R. și G. F. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, întrucât nu mai sunt proprietarii terenurilor pentru care s-au eliberat titlurile de proprietate nr._/22.04.2003, respectiv_/22.04.2003 - pârâtul G. F. înstrăinând terenul la data de 12.09.2003 conform contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr.3410/2003, iar pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Ulterior, la data de 28.05.2007, reclamanții și-au precizat și completat acțiunea inițială, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesual pasive invocată de cei doi pârâți, introducerea în cauză a noilor dobânditori ai terenurilor respective, precum și nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr.3410/2003, dat fiind că bunul ce a făcut obiectul contractului aparține reclamanților.
Prin încheierea de ședința din data de 10.09.2007, instanța de fond a respins motivat excepția lipsei calității procesual pasive a intimaților S. R. și G. F., invocată de aceștia pe cale de întâmpinare - ca neîntemeiată, având în vedere că față de obiectul acțiunii, și anume, constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate, în care aceștia au calitate de titulari, indiferent de drepturile de dispoziție exercitate ulterior, își mențin calitatea procesuală – instanța de fond apreciind totodată ca nu se impune introducerea in cauza a numiților M. C. Marceluș și M. D. A., în calitate de intervenienți forțați, față de obiectul prezentei cauze, aceștia putând avea calitate procesuală numai într-un eventual litigiu ulterior determinat de soluția ce se va pronunța în acest dosar.
Intimatele C. locala si C. Județeana de A. a L. F. Funciar au depus la dosar documentația aferentă cererii reclamanților și titlurilor de proprietate contestate.
În urma administrării probelor cu înscrisuri și expertiză tehnică topografică, prin sentința civilă nr.8793/08.10.2008, Judecătoria a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții au promovat recurs, soluționat de Tribunalul P. prin decizia civilă nr.931 din 10.06.2009.
Prin aceasta decizie, Tribunalul P. a admis recursul, a casat în tot sentința recurată, trimițând cauza spre rejudecare instanței de fond.
În considerentele deciziei s-a reținut necesitatea administrării unei noi expertize topo, la efectuarea căreia să se țină seama și de actele depuse în recurs de reclamanți,respectiv de adeverința nr.6821/03.06.2009 prin care se arată că T. M. figurează în tabelul nominal de chiaburi din dosarul privind predările conform Decretului nr.494/1956, la poziția 159, cu suprafețele de 13 ha vie, 1 ha teren arabil si 2,50 ha pășune, acestei adeverințe fiindu-i atașata și o anexa unde, la poz.159 figurează autorul reclamanților.
Cauza a fost înregistrata după casare la Judecătoria Ploiești la data de 26.11.2009, sub nr._ din data de 19.01.2010.
Pe parcursul soluționării cauzei în rejudecare, reclamantul T. M. a decedat la 10.12.2009, conform actului de deces aflat la fila 23 dosar.
La termenul de judecată din 19.01.2010 a fost introdusă în cauză în calitate de reclamantă, succesoarea sa legală, B. R. D., care și-a însușit acțiunea bunicului său, T. M..
La termenul de judecată din 06.06.2010 instanța de fond a încuviințat pe linia deciziei de casare, efectuarea unei expertize topo, întocmită în cauză de expertul A. A., conform filelor 42-46 dosar.
În raport de concluziile expertizei topo, reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor defunctului M. N., respectiv M. F. N. și M. E., în favoarea cărora s-a emis proces verbal de punere în posesie în anul 2007 pentru o suprafață de 2,30 ha pretinsă de reclamanți ca fiind vechiul amplasament al autorului lor.
Cererea reclamanților a fost admisă în ședința publică din 05.04.2011, care s-au judecat și în contradictoriu cu cei doi pârâți mai sus menționați.
La termenul de judecată din 28.06.2011 reclamanții și-au completat și precizat acțiunea, solicitând și obligarea pârâtei C. L. Urlați de Fond Funciar la punerea în posesie a reclamanților asupra terenului de 11,50 ha pe vechiul amplasament astfel cum a fost individualizat în raportul de expertiză topo A. A..
Prin sentința civilă nr. 7600/05.07.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești a respins acțiunea formulată ca nefiind întemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții T. M., T. M. I., T. C., G. D. și T. S. A. au chemat în judecată pârâții C. Județeană P. de A. a L. F. Funciar prin Prefectura Județului P., C. L. Urlați de A. a L. F. Funciar Urlați prin Primăria orașului Urlați, C. N., G. F. și S. R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr._/22.04.2003 și_/22.04.2003 al căror beneficiar este C. N., în calitate de moștenitor al defunctului I. R.; să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/22.04.2003 al cărui beneficiar este pârâtul G. F., în calitate de moștenitor al defunctului A. Calinache; să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/22.04.2003 al cărui beneficiar este pârâta S. R., în calitate de moștenitoare a defunctului Ț. V. I. cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
Pe parcursul soluționării cauzei, reclamantul T. M. a decedat la 10.12.2009, conform actului de deces aflat la fila 23 dosar, acțiunea fiind continuata alături de ceilalți reclamanți de succesoarea sa legală, B. R. D., care și-a însușit acțiunea bunicului său.
În raport de concluziile expertizei topo efectuate în al doilea ciclu procesual, au fost introduși în cauză în calitate de pârâți și moștenitorii defunctului M. N., respectiv M. F. N. și M. E., în favoarea cărora s-a emis proces verbal de punere în posesie în anul 2007 pentru o suprafață de 2,30 ha pretinsă de reclamanți ca fiind vechiul amplasament al autorului lor.
La termenul de judecată din 28.06.2011 reclamanții și-au completat și precizat acțiunea, solicitând și obligarea paratei C. Locala Urlați de Fond Funciar la punerea în posesie a reclamanților asupra terenului de 11,50 ha pe vechiul amplasament astfel cum a fost individualizat în raportul de expertiză topo A. A.,
Reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a mai multor titluri de proprietate emise pe numele unor terțe persoane, pretinzând că terenurile respective le aparțin, - titlurile emise fiind nule absolut întrucât s-a reconstituit pârâților menționați terenul proprietatea reclamanților solicitat în baza legilor fondului funciar, cu privire la care dețineau hotărâre definitivă de punere în posesie - în acest sens reclamanții invocând sentința civila nr. 6545/10.09.2003 pronunțata de Judecătoria Ploiești, rămasă definitiva prin respingerea recursului formulat împotriva acesteia.
Din conținutul sentinței civile nr.6545 din 10.09.2003, definitive prin decizia civila nr.75 din 13.01.2004 a Curții de Apel Ploiești, instanța de fond a reținut că prin aceasta hotărâre s-a admis in parte acțiunea formulată de reclamanți, s-a anulat în parte hotărârea nr. 2838/2003 a Comisiei Județene P. și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele acestora pentru suprafața de 16,50 ha. –„pe raza orașului Urlați”, fără a se preciza un anumit amplasament și fără a se dispune reconstituirea în mod expres pe vechiul amplasament deținut.
Instanța de fond a constatat că aceasta situație rezultă în mod explicit și din motivarea sentinței menționate care a statuat în sensul că reclamanții sunt îndreptățiți să li se reconstituie suprafața de 16,50 ha teren, în calitate de moștenitori legali ai autorului lor, defunctul T. M., fără însă să se dispună reconstituirea pe un anumit amplasament.
În raport de dispozitivul sentinței nr. 6545/10.09.2003, confirmat ca atare și prin decizia nr. 75/13.01.2004 a Tribunalului P., în care nu numai că nu s-a precizat un anumit amplasament, dar nu s-a indicat nici o anumită categorie de teren, instanța de fond a reținut că la momentul judecării cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 4604/2003 nu s-a procedat la identificarea amplasamentelor deținute anterior cooperativizării de autorul reclamanților pentru a se verifica daca eventual aceste amplasamente erau libere.
Pe de alta parte, s-a reținut de către instanța de fond că raportat la data emiterii titlurilor de proprietate în litigiu, respectiv titlurile de proprietate nr._/22.04.2003, nr._/22.04.2003, nr._/22. 04.2003 si nr._/22.04.2003, acestea au fost emise la nivelul anului 2003, anterior soluționării dosarului nr.4604/2003 în primă instanță, sentința nr. 6545 fiind pronunțată în luna septembrie 2003.
În același sens, instanța de fond a reținut că la momentul judecării dosarului nr.4604/2003, reclamanții nu au înțeles sa se prevaleze de dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 rep. care reglementează modalitatea de atribuire efectiva a terenurilor sub aspectul amplasamentelor.
Din documentația ce a stat la baza eliberării titlurilor de proprietate contestate nr._/22.04.2003 și nr._/22.04.2003 emise de pe urma defuncților A. Calinache si Ț. V. I., instanța de fond a constatat că pentru suprafețele în litigiu de 3 ha și respectiv de 5ha 5000 mp, reconstituirea dreptului de proprietate astfel cum a fost validată prin Hotărârea Comisiei județene P. nr. 89/15.08.1991 s-a dispus în mod legal, în baza evidențelor existente la Primăria Urlați - și anume a „dosarului privind cetățenii declarați chiaburi, care au predat terenul cu Decretul nr. 494/1956, pozițiile 94 si 120, în anexa 19 poz.574 si 19 poz. 55” și a prevederilor Legii nr. 18/1991.
În ceea ce privește legalitatea emiterii titlurilor de proprietate nr._/22.04.2003, nr._/22.04.2003 emise de pe urma defunctului I. R., instanța de fond a reținut din analiza documentației aferente acestora că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 5 ha si 11 ha 5850 mp s-a realizat în stricta conformitate cu dispozițiile legilor fondului funciar.
Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele în litigiu s-a efectuat in baza H.C.J. P. nr. 89/1991 pentru suprafața de 5 ha în anexa 19 poz. 296, iar pentru suprafața de 12,10 ha în anexa 37 poz. 2 ,H.C.J. P. nr. 2175/30.11.2000, hotărâri care au conferit în mod corect eficiență juridică adresei nr. 3432/191 eliberată de Arhivele Statului P. care atestă faptul că autoarei pârâților, I. E. i s-a expropriat la nivelul anului 1949 o suprafața de 15 ha pe care o deținuse în proprietate, precum și că numitului R.I., autor al pârâților i-a fost preluata de stat printre alte bunuri și suprafața de 12,10 ha teren.
Instanța de fond a apreciat astfel din analiza actelor ce au stat la baza reconstituirilor contestate în prezenta cauză, că documentele depuse de pârâta C. Locala Urlați la filele 51-58 dosar inițial fond dovedesc proprietatea autorilor pârâților anterior cooperativizării asupra terenurilor în litigiu.
La baza emiterii titlurilor de proprietate a căror nulitate absolută s-a solicitat s-au depus copii de pe cererile de reconstituire și extrase din registrul agricol din perioada 1959-1962, înscrisurile depuse demonstrând că terenurile reconstituite nu mai figurau în registrele agricole, fiind preluate anterior prin decretele speciale din acea perioadă.
În ceea ce privește adeverința nr.6821/03.06.2009 care atestă faptul că autorul reclamanților, T. M. a figurat în tabelul nominal de chiaburi din dosarul privind predările, conform Decretului nr.494/1956, la poziția 159, cu suprafețele de 13 ha vie, 1 ha teren arabil si 2,50 ha pășune, și anexa acestei adeverințe care menționează că la poz.159 figurează T. M., instanța de fond a reținut că aceste înscrisuri fac dovada legitimității reconstituirii dispuse prin sentința civilă nr. 6545/10.09.2003 a Judecătoriei Ploiești, neavând însă relevanță probatorie în lumina celorlalte dovezi administrate, asupra cererii de reconstituire pe vechile amplasamente și implicit asupra capetelor de cerere privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate în litigiu.
În același sens, instanța de fond a constatat că în ceea ce privește terenul în suprafața de 2244 mp situat în . T83, astfel cum a fost individualizat în raportul de expertiză topo A. A., pentru care reclamanții au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente, instanța de fond a reținut că din conținut adresei nr._/15.12.2010 și a procesului verbal de punere în posesie emis în favoarea moștenitorilor defunctului M. N. rezultă că de pe urma acestuia s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,30 ha din care 1,65 ha vie în baza Legii 18/1991 si Legii 1/2000, în anexa 36 poz.10, validată prin HCJ nr.2175/2000, fiind actualmente pus în posesie în tarlaua 73 cu suprafața de 1,65 ha și în tarlaua 83 cu 0,65 ha vie pe rod .
De asemenea, din analiza actelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma lui M. N., instanța de fond a constatat că aceasta a fost dispusă în mod legal în baza evidentelor registrului agricol-volumul 8, poz.6 care menționează că la data de 23.02.1962, acesta a predat teren cu decretul 115/1959.
De asemenea, s-a mai reținut că din conținutul actelor de la filele 80-82 dosar rezultă astfel predarea de către M. N. a unei suprafețe de 2,55 ha din totalul de 2,85 ha deoarece după această dată, acesta a figurat numai cu suprafața de 0,30 ha individual.
Instanța de fond a apreciat cererea reclamanților de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente identificate prin raportul de expertiză topo A. A., asupra terenului mai sus menționat ca fiind lipsită de suport legal și probator, cu atât mai mult cu cât reclamanții nu au solicitat constatarea nulității procesului verbal de punere în posesie întocmit în anul 2000 pe numele lui M. N..
În raport de probele administrate, instanța de fond a constatat că în cauză nu este incidentă niciuna dintre ipotezele art. III din Legea 169/1997 modificată în ceea ce privește constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate în litigiu, acestea fiind emise în mod legal, motive pentru care a respins aceste capete de cerere ca neîntemeiate.
Pe cale de consecința, a respins si capătul de cerere privind obligarea pârâtei C. Locala Urlați de Fond Funciar la punerea în posesie a reclamanților asupra terenului de 11,50 ha pe vechiul amplasament astfel cum a fost individualizat în raportul de expertiză topo A. A., ca neîntemeiat deoarece aceste terenuri se suprapun pe terenurile reconstituite în mod legal pârâților, astfel cum se regăsesc în titlurile de proprietate în litigiu și în procesul verbal de punere în posesie mai sus menționat, reconstituirea urmând a se efectua pe terenurile aflate la dispoziția Comisiei Locale Urlați de Fond Funciar, potrivit dispozițiilor legale care prevăd că punerea în posesie este atributul exclusiv al comisiilor locale de fond funciar.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanți T. M. I., B. Rucxandra Darcle, T. C., G. D. și T. S. A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala, făcând o greșita aplicare a legii (art. 304 pct. 9) teza a H-a Cod pr. Civ).
Recurenții consideră că instanța de fond a ignorat complet atât dispozițiile legale incidente în materie, cât și înscrisurile depuse de subsemnații în susținerea acțiunii introduse, înscrisuri care atestă dreptul nostru de proprietate asupra amplasamentelor terenurilor reconstituite prin titlurile de proprietate contestate.
Astfel, arată recurentii, instanța de fond nu a avut în vedere la momentul pronunțării, următoarele înscrisuri, dispozițiile legale, respectiv fapte petrecute în cadrul procesului, respectiv: actul dotal din anul 1918 aflat la fila 15, care atestă dreptul de proprietate al subsemnaților asupra terenului aflat în litigiu; raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert tehnic M. C. D. care arată în mod incontestabil ( de alftel nici au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză) faptul că „din suprapunerea celor două planuri, suprapunere realizată având ca punct comun construcția existentă pe terenul care a făcut obiectul Sentinței civile nr. 6545/10.09.2003 se poate constata că terenul revendicat de către petenți se suprapune peste terenurile care au făcut obiectul titlurilor de proprietate nr._/2003,_/2003 și_/2003. Concluziile acestui raport de expertiză atestă suprapunerea celor doua planuri; concluzia raportului de expertiza anterior menționat, trebuia coroborată cu adresa nr._/9.12.2005 emisă de către Primăria Orașului Urlați, prin care se precizează în mod clar faptul că „pe fostul amplasament ce a aparținut moștenitorilor defunctului T. M.. sunt eliberate Titluri de proprietate următorilor autori: Moșt. def. I. R.,...Moșt. def.A. Calinache..., Moșt. def. Ț. V. I...." {adresa se află la fila 5 din dosar).
Chiar si Primăria Orașului Urlați recunoaște ca terenul aflat în litigiu reprezintă de fapt fostul amplasament ce a aparținut moștenitorilor defunctului T. M.. Concluzia este că la momentul emiterii titlurilor de proprietate contestate, terenurile respective nu erau libere.
Recurenții arată că aceste terenuri au fost înstrăinate în timpul unui litigiu, cu încălcarea interdicției stabilite prin Legea nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor.
Prin sentința civilă nr. 6545/10.09.2003 rămasă definitivă și irevocabilă aflată la fila 8 s-a dispus anularea Hotărârii nr. 2838/2003 emisă de C. Județeană P. de aplicare a Legii nr. 18/1991 precum si reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamanților. Prin această sentință rămasă definitivă și irevocabila instanța a precizat în considerentele hotărârii următoarele:
Faptul că potrivit dispozițiilor Legii nr.1/2000 reclamanții sunt persoane îndreptățite să le fie reconstituit dreptul de proprietate, și, mai mult, „reconstituirea dreptul de proprietate pentru terenurile agricole, potrivit aceluiași act normativ, se face PE VECHILE AMPLASAMENTE."( pagina 3 din Sentința civila nr. 6545/10.09.2003, paragraful 2, rândul 10);
Faptul că „din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că autorul reclamanților a deținut în proprietate, printre altele și suprafața totală de 16,50 ha...suprafață ce a fost preluată de către stat în baza Decretului nr. 494/1956, fiind înscris în categoria chiaburi... Ca atare, atât timp cât suprafața totală de 16,50 ha a fost trecută abuziv în proprietatea statului, reclamanții au dreptul să li reconstituie dreptul de proprietate asupra acesteia..."( pagina 3 din Sentința civila nr. 6545/10.09.2003, paragraful 3 și 4)- „restituirea se face pe vechile amplasamente pagina 3 din Sentința civila nr. 6545/10.09.2003, paragraful 2, rândul 10).
Recurenții arată că, instanța de fond a reținut în mod greșit că „Din conținutul sentinței civile nr. 6545/10.09.2003 rezultă că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele acestora fără a se preciza un anumit amplasament și fără a se dispune reconstituirea în mod expres pe vechiul amplasament deținut", iar în cazul dedus judecații, titlurile de proprietate a căror nulitate absolută se impune a fi constatată de către instanța, au fost emise cu încălcarea principiului reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, principiu expressis verbis consacrat de către dispozițiile art 14 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.
Astfel, arată recurenții, suprafața de teren asupra căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamanților prin Sentința civilă nr. 6545/10.09.2003, a fost înstrăinată în cea mai mare parte - suprafața de 88.436 mp conform concluziilor raportului de expertiza întocmit în prezenta cauză de către expert - ing. A. A., la capitolul „RECAPITULAȚIE" punctele l)-3) - în timpul procesului, după cum rezultă clar din însăși data la care au fost emise titlurile de proprietate a căror nulitate absolută am solicitat-o, și anume 22 APRILIE 2003, în condițiile în care instanța a pronunțat hotărârea în data de 10 SEPTEMBRIE 2003, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă abia după pronunțarea instanței de apel prin Decizia civila nr. 75 din 13 ianuarie 2004.
Concluzia este aceea că, până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect acest teren revendicat de subsemnații, înstrăinarea acestuia era interzisă prin lege, iar în măsura in care totuși ar fi avut loc o astfel de înstrăinare frauduloasă, lucru care s-a și întâmplat de altfel, acea înstrăinare este lovită de nulitate absolută. Chiar și așa, instanța de fond a considerat, în mod vădit nelegal și netemeinic, că titlurile contestate au fost emise legal.
Faptul că în primul ciclu procesual, s-a revenit cu adresa către C. Locala Urlați pentru ca aceasta să comunice instanței de fond documentația completă care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, având în vedere că prin adresa nr. 3226/ 29.03.2007 au fost comunicate instanței numai titlurile de proprietate și tabelul pe numele cărora s-au emis titlurile de proprietate contestate, nefiind prezentate instanței documentația completă care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate. Cu toate acestea, instanța de fond consideră, în mod vădit nelegal si netemeinic, că titlurile contestate au fost emise legal.
În ceea ce privește anularea procesului-verbal emis in 2000 pe numele lui M. N., instanța de fond în mod greșit a reținut că reclamanții nu au fi solicitat constatarea nulității acestuia.
Conform adresei nr._/15.12.2010, emisa de către Primăria Orașului Urlați, și depusă la dosarul cauzei la termenul din 25.01.2011, rezultă că, pentru această suprafață de teren nu a fost întocmit titlul de proprietate pe numele moștenitorilor lui M. N., iar recurenții au solicitat anularea tuturor titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispozițiilor Legii fondului funciar asupra suprafeței de teren a cărei reconstituire o solicită prin prezenta acțiune, rezultând în mod evident faptul că aceștia au solicitat implicit și anularea acestui proces-verbal emis pe suprafața de teren ce a aparținut autorului nostru, astfel cum rezultă din conținutul raportului de expertiza întocmit de către expert - ing. A. A..
Recurenții consideră că instanța de fond în mod nelegal a ignorat faptul că toate cele 3 titluri a căror nulitate absolută trebuia constatată de către instanța investită cu soluționarea prezentului litigiu, precum și procesul-verbal de punere în posesie întocmit în anul 2000 pe numele lui M. N., au fost emise ilegal pe amplasamentul ce a aparținut autorului subsemnaților, încălcându-se dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, dispoziții care consacră principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament. dar si dispozițiile art. 15 si art. 16 din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, în vigoare la momentul emiterii titlurilor de proprietate contestate, care prevedeau expres interdicția înstrăinării terenurilor aflate în litigiu, dispoziții care în prezent se regăsesc în cuprinsul art. 4 si art. 5 alin. (1) din Legea nr. 247/2005, Titlul X.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 13.09.2012.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin acțiunea inițială înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, recurenții reclamanți au solicitat constatarea nulității absolute a mai multor titluri de proprietate emise pe numele lui C. N., moștenitorul defunctului I. R., pe numele pârâtului G. F. al cărui moștenitor este G. F. și a titlului de proprietate nr._ din 22.04.2003 emis pe numele intimatei pârâte S. R. moștenitoare a defunctului Ț. V. I. întrucât terenurile ce fac obiectul respectivelor titluri le aparțin.
Critica recurenților că instanța de fond nu a avut în vedere la momentul pronunțării mai multe înscrisuri, respectiv actul dotal din anul 1918 de la fila 15, raportul de expertiză topografică și concluzia raportului de expertiză care trebuia coroborată cu adresa nr._ din 09.12.2005 emisă de Primăria orașului Urlați este neîntemeiată întrucât cele trei titluri de proprietate pentru care se solicită constatarea nulității absolute menționate în adresa menționată au ca beneficiari pe cei trei pârâți în calitate de moștenitori ai defuncților I. R., A. Calinache și Ț. V I..
Cât privește sentința civilă nr. 6545 din 10.09.2003 a Judecătoriei Ploiești, tribunalul constată că prin aceasta se dispune reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamanților pentru suprafața de 16,50 ha pe raza orașului Urlați, în calitate de moștenitori legali ai defunctului T. M..
Astfel, se constată că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al acestora în calitate de moștenitori ai defunctului T. M. dar nu pe vechile amplasamente cum susțin recurenții. Mențiunea „ vechile amplasamente” apare întradevăr în cuprinsul sentinței civile nr. 6545 in 10.09.2003 a Judecătoriei Ploiești, dar numai când se menționează textul de lege care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate.
Critica în sensul că titlurile de proprietate a căror nulitate absolută se solicită au fost emise cu încălcarea principiului reconstituirii pe vechile amplasamente este neîntemeiată având în vedere că în cuprinsul sentinței civile menționate nu a fost precizat un anume amplasament pe care urma să se facă reconstituirea dreptului de proprietate .
Titlurile de proprietate pentru care se solicită constatarea nulității absolute au fost emise în anul 2003, înainte de pronunțarea sentinței civile nr. 6545 din septembrie 2003.
Referitor la titlurile de proprietate nr._ și nr._ din 22.04.2003 emise de pe urma defuncților A. Calinache și Ț. V I. au fost avute în vedere evidențele existente la Primăria Urlați, respectiv dosarul cu cetățenii declarați chiaburi, persoane care au predat terenurile deținute ca urmare a Decretului nr. 494/1956.
Pentru titlurile de proprietate nr._ și_ din 22.04.2003, se constată că autoarea pârâților I. E. a deținut suprafața de teren de 15 ha care a fost expropriată în anul 1949. Totodată, de la autorul intimaților pârâți, defunctul R. I. a fost preluată suprafața de teren de 12,10 ha.
Tribunalul constată că titlurile de proprietate contestate în prezenta cauză au fost emise având la bază înscrisurile care dovedesc proprietatea autorilor pârâților, faptul că terenurile au fost predate urmare apariției unor decrete speciale din perioada respectivă, critica recurenților în sensul că nu au fost depusă toată documentația de către C. locală Urlații fiind nejustificată.
Critica referitoare la faptul că instanța de fond în mod greșit reține că nu au solicitat anularea procesului verbal de punere în posesie emis pe numele lui M. N. în anul 200 nu poate fi avută în vedere întrucât nu s-a solicitat în mod expres acest lucru de către recurenții reclamanți, chiar aceștia afirmă că rezultă în mod evident că au solicitat implicit și anularea acestui proces verbal de punere în posesie.
Chiar și așa, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că M. N. a figurat în registrul agricol cu teren din care a predat în urma apariției Decretului nr. 115/1959 o suprafață de 2,55 ha dintr-un total de 2,85 ha la nivelul anului 1962, după care a figurat cu suprafața de 0,30 ha.
Așa fiind, tribunalul va respinge ca nefundat recursul conform disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți T. N M. I. domiciliat în Ploiești, ., jud. P. și B. R. D. domiciliată în Ploiești, ..20, jud. P. împotriva sentinței civile nr.7600/05.07.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații reclamanți T. C. și G. D. ambele domiciliate în Blejoi, ., jud. P., T. N S. A. domiciliat în Ploiești, ..62, jud. P., intimații C. LOCALA DE FOND URLATI, cu sediul în orașul Urlați, județul P., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR P., cu sediul în municipiul Ploiești, Bulevardul Republicii, nr. 2-4, județul P., C. N. domiciliat în Ploiești, ., jud. P., G. F. domiciliat în Ploiești, ., ., ., S. R. domiciliată în București, sect.1, ..1, ., . domiciliată în Urlați, Valea Seman, nr.11, jud. P. și M. F. N. domiciliat în Ploiești, ., ..11, jud. P., ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
N. C. M. C. C. R.
GREFIER,
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored.NC
2 ex./01.06.2012
D.f. nr._ - Judecătoria Ploiești
J.f. L. C. M.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 436/2012.... | Fond funciar. Decizia nr. 484/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
