Acţiune în constatare. Decizia nr. 257/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 257/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-02-2012 în dosarul nr. 257/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 257
Ședința publică de la 15 Februarie 2012
Completul compus din:
Președinte O.-C. Ș.
Judecători A. P.-A.
M. R.
Grefier L. D.
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta-reclamantă C. E. domiciliată în com. Bucov . . . județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 3505/01.04.2011 a Judecătoriei Ploiești în contradictoriu cu intimații-pârâți I. G., I. S. domicilait în comuna Bucov . și . -P. L. . cu sediul în Ploiești .. 33 S1, . județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul arhivă al dosar a fost depusă o cerere formulată de mama recurentei prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece urmează să sufere o intervenție chirurgicală, iar recurenta este plecată din țară, după care,
Instanța respinge cererea formulată de mama recurente prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, ca nedovedită.
Față de împrejurarea că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre judecare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanta C. E. a chemat în judecată pe pârâții I. G., I. S., ., prin lichidator ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate vânzarea-cumpărarea garsonierei situată în com. Bucov, ., ., . de vânzare-cumpărare încheiată cu pârâții I. la data de 19.11.2004, hotărârea urmând a ține loc de contract de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar obligarea pârâților I. G. și S. la plata c/valorii îmbunătățirilor și a cheltuielilor efectuate de reclamantă cu garsoniera, respectiv suma de 5000 lei actualizată, restituirea prețului dublu conform clauzelor contractuale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâții un act autentic – promisiune de vânzare-cumpărare nr._/19.11.2004 prin care aceștia s-au obligat ca în termen de 5 zile de la perfectarea actului autentic cu . să întocmească contractul de vânzare-cumpărare în condițiile prevăzute de părți.
S-a menționat că reclamanta a achitat pârâților I. prețul integral stabilit de aceștia, care la data de 10.11.2004 au achitat la rândul lor vânzătorului . prețul de vânzare al garsonierei, fiind eliberate documentele de plată.
S-a mai arătat că pârâții au fost titularii unui contract de închiriere încheiat cu ., iar după achitarea integrală a prețului garsonierei de către reclamantă, pârâții au eliberat-o și i-au predat cheia.
Reclamanta a mai menționat că a locuit în garsonieră începând cu luna noiembrie 2004, fără a fi deranjată de către pârâți, când aceștia i-au solicitat modificarea clauzei privind prețul bunului vândut.
S-a menționat că reclamanta i-a ajutat constant pe pârâți cu diferite sume de bani, iar aceștia au avut cunoștință de îmbunătățirile realizate la garsonieră.
Reclamanta a mai arătat că a achitat integral restanțele la întreținere și utilități pentru cele 11 luni conform facturilor din chitanța nr._/12.11.2004 în sumă de 5.496.246 lei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 1171, 1073, 1077, 1079 alin. 1, 1737 pct. 2 C. civ., art. 111 C.proc.civ.
În susținerea acțiunii s-au depus înscrisuri (act autentic – promisiune de vânzare-cumpărare nr._/19.11.2004, facturi și chitanțe).
Pentru termenul de judecată din data de 25.06.2008 reclamanta a depus la dosar cerere completatoare a acțiunii, prin care a solicitat obligarea pârâtei . să încheie cu reclamanta actul de vânzare-cumpărare al garsonierei ce face obiectul prezentei acțiuni (fila 16 dosar).
P. încheierea de ședință din data de 14.05.2009 instanța de fond a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților, proba testimonială prin declarația a doi martori.
La termenul de judecată din data de 11.06.2009 au fost audiați martorii S. E. și D. M..
La data de 25.06.2010 a fost comunicat de către . prin lichidator . răspunsul la interogatoriu formulat de reclamantă.
P. sentința civilă nr. 3505/04.04.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă cererea precizata si completata formulata de reclamanta C. E., ca neîntemeiata, luându-se act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta C. E. a chemat în judecată pe pârâții I. G., I. S. și . prin lichidator . solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate vânzarea-cumpărarea garsonierei situate în com. Bucov, ., ., . de vânzare-cumpărare încheiată cu pârâții I. la data de 19.11.2004, hotărârea urmând a ține loc de contract de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar obligarea pârâților I. G. și S. la plata c/valorii îmbunătățirilor și a cheltuielilor efectuate de reclamantă cu garsoniera, respectiv suma de 5000 lei actualizată, restituirea prețului dublu conform clauzelor contractuale, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a încheiat cu pârâții I. G. și I. S. promisiunea de vânzare-cumpărare nr._/19.11.2004 prin care aceștia s-au obligat ca în termen de 5 zile de la perfectarea actului autentic cu . să întocmească contractul de vânzare-cumpărare în condițiile prevăzute de părți.
Reclamanta a pretins ca a achitat pârâților I. prețul integral stabilit de aceștia, care la data de 10.11.2004 au achitat la rândul lor vânzătorului . prețul de vânzare al garsonierei, fiind eliberate documentele de plată
In consecința, verificând conținutul obligațiilor asumate de părți prin antecontractul de vânzare-cumpărare, instanța de fond a reținut ca numai parații I. si-au asumat obligația de a vinde si nicidecum parata ., astfel ca intre reclamanta si parata . nu s-a stabilit vreun raport juridic din care sa rezulte obligația acestei parate sa încheie contractul de vânzare-cumpărare promis.
Totodată, reclamanta acționează in numele paraților I., deși din cuprinsul promisiunii de vânzare-cumpărare autentificata sub nr._/19.11.2004 reiese ca obligația asumata de pârâți nu este una de rezultat, ci una de diligenta.
Astfel, in cuprinsul promisiunii de vânzare-cumpărare autentificata sub nr._/19.11.2004 este inserata mențiunea că: „I. Gheorge si I. S. ne obligam sa depunem toate diligentele necesare si sa vindem către d-na C. S., garsoniera pe care urmează sa o dobândim in proprietate...”.
Tot astfel, a fost inserata in contract si mențiunea ca in cazul in care promitenții nu vor face demersurile necesare pentru dobândirea in proprietate a garsonierei in termenul sus menționat (5 zile de la data cumpărării de la B. R.) convenția se considera reziliată de plin drept, parații fiind obligați sa restituie dublul sumei primite.
Mai mult, a fost menționat in contract faptul ca numai in cazul in care promitenții (familia I.) dobândesc proprietatea, dar refuza încheierea contractului in forma autentica, da dreptul reclamantei sa se adreseze instanțelor pentru pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare, condiții ce nu sunt îndeplinite in speța de fata.
Nu s-a putut retine ca reclamanta este îndreptățita să solicite in numele paraților I. obligarea . să încheie actul de vânzare-cumpărare, câta vreme aceștia si-au asumat numai o obligație de diligenta potrivit clauzelor contractuale.
In ședința publica din data de 18.03.2011, reclamanta a depus la dosar cereri de renunțare la capetele 2 și 3 de cerere prin care a solicitat constatarea vânzării-cumpărării garsonierei situate în com. Bucov, ., ., . și a celui privind contravaloarea îmbunătățirilor pe care le-a efectuat.
In plus, nu trebuie omis faptul ca . se afla in procedura de insolvență, astfel ca operațiunile pe care le poate face o societate aflata in procedura speciala sunt limitate si trebuie supuse aprobării comitetului creditorilor, cu atât mai mult cu cat aceasta pârâtă nu și-a asumat nicio obligație față de reclamantă.
În ceea ce privește prețul pretins a fi achitat de către reclamanta, față de mențiunea din antecontract ca s-a achitat, reclamanta nu a produs nicio dovadă ca a plătit suma invocata, nedepunând nicio chitanța descărcătoare.
In această situație, restituirea prețului pretins achitat de către reclamanta nu are temei legal sau contractual, câta vreme aceasta nu a solicitat sa se constate sau sa se dispună rezoluțiuna contractului.
In plus, dovada plății acestuia trebuia să fie făcută prin chitanțe descărcătoare încheiate prin înscris sub semnătură privată, ceea ce nu s-a făcut in cauza.
In subsidiar, acțiunea reclamantei a vizat restituirea dublului prețului achitat, însă singurul temei in care ar putea sa solicite aceasta nu ar putea fi decât rezoluțiuna, așa cum este prevăzut in contractul parților și îmbogățirea fără just temei.
Așa fiind, temeiul restituirii prețului îl constituie rezoluțiunea (desființarea) contractului, așa cum s-a prevăzut in contract, care nu a fost cerută de reclamanta și este condiționata de dovedirea culpei paraților.
Faptul ca din 2009 reclamanta, conform înscrisurilor depuse, a început sa locuiască in imobil (deși in prezent este rezidentă în Spania) nu înseamnă ca i s-a conferit vreun drept in acest sens sau ca s-a stabilit vreun raport juridic obligational intre reclamanta si o terța persoana străina de contractul încheiat intre reclamanta si familia I. .
In temeiul considerațiilor expuse, instanța a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiata.
În baza art. 274 C.proc.civ instanța de fond a luat act ca nu au fost solicitate cheltuielile de judecată ocazionate de acest litigiu.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta C. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând să se admită recursul, sa se caseze sentința atacata, iar pe fondul cauzei, sa se admită cererea precizata si completata.
În motivarea cererii a arătat că, instanța de fond a interpretat superficial conținutul înscrisului-promisiune de vânzare-cumpărare și a analizat eronat probele care au fost administrate in cauza .
De asemenea, a arătat că a încheiat cu parații I. G. si I. S. un antecontract - promisiune de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/19.11.2004 prin care aceștia s-au obligat sa vândă garsoniera situata in comuna Bucov, ., ., ., iar la data perfectării actului au primit prețul integral stabilit de aceștia, care au achitat la rândul lor vânzătorului . prețul de vânzare al garsonierei.
A mai arătat că, instanța de fond a interpretat eronat textul înscrisului "I. G. si I. S. ne obligăm sa depunem toate diligentele necesare si sa vindem către dna Cojocau E., garsoniera pe care urmează sa o dobândim in proprietate.,." ca fiind exclusiv obligația de diligenta a paraților si nu obligația de rezultat, in sensul de a se materializa vânzarea către cumpărătoare.
Obligația de diligenta a paraților reținută greșit de instanța, a constat doar in demersurile efectuate de aceștia pentru realizarea scopului urmărit de părțile contractante, respectiv încheierea contractului de vânzare-cumpărare, obligație considerata îndeplinita doar prin aceste demersuri ca unicul obiect al unei obligații de diligenta, fără a se realiza si scopul urmărit (vânzarea-cumpărarea). Din conținutul antecontractului, care este un act juridic bilateral, având la bază „acordul de voința dintre parți cu privire la vânzarea garsonierei", reiese obligația de rezultat a paraților care sunt ținuți sa realizeze un scop determinat, sa procure reclamantei un anumit rezultat, urmărit de parți.
Scopul urmărit de parți la data încheierii antecontractului nr._/2004 a fost de a se realiza vânzarea-cumpărarea garsonierei in litigiu, actul juridic având obligații reciproce, recurenta îndeplinind obligația de plata a prețului integral iar parații primind prețul vânzării, așa cum au recunoscut in fata instanței, fila 82 dosar fond.
De altfel, a mai arătat că instanța de fond se contrazice întrucât, in aliniatul anterior (fila 6) retine obligația de a vinde a paraților I.. În același aliniat retine ca paiața . are un raport juridic cu cumpărătoarea, doar parații I., astfel ca interpretează greșit antecontractul, cu referire la capătul de cerere privind obligarea . încheie actul de vânzare-cumpărare cu reclamanta.
De la data încheierii antecontractului, noiembrie 2001, a intrat in posesia garsonierei, a achitat la zi toate datoriile, impozitele si c/valoarea utilităților aferente, atât pârâții, cat si pârâta ., având cunoștința de aceste aspecte (declarațiile paraților I. fila 82 dosar, declarațiile martorilor S. E. si D. M., filele 66 si 67 dosar fond).
Instanța de fond a făcut referire la pârâta ., care se afla in procedura de insolvență si interpretează eronat situația acesteia, apăruta după încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare dintre reclamantă si parații I., in sensul ca orice operațiune, inclusiv cea de vânzare a garsonierei trebuie aprobata de comitetul creditorilor.
A mai arătat reclamanta că a solicitat doar obligarea paratei ., prin lichidator ., nu individual, la încheierea vânzării si nu sa constate vânzarea-cumpărarea garsonierei de la . către recurenta, iar comitetul creditorilor aproba operațiunile de vânzare a activelor paratei . demarate, si nu persoanele care vor avea calitatea de cumpărători.
Garsoniera in litigiu face parte din grupul activelor ce vor fi înstrăinate, operațiunile de vânzare fiind deja aprobate, dar scopul său este de a obține aceasta garsoniera direct de la vânzătorul real, pentru motivele si situația de fapt deja prezentata, instanța neavând nevoie la pronunțarea unei hotărâri de aprobarea comitetului de creditori in acest caz.
A mai arătat că instanța de fond a reținut greșit ca nu a produs dovada achitării prețului fără a face referire la declarațiile de recunoaștere ale paraților I., de conținutul antecontractului unde se menționează primirea prețului de către parați, de faptul ca aceștia nu au contestat.
A mai susținut că nu sunt necesare chitanțe descărcătoare pentru un fapt dovedit. acceptat si necontestat, instanța de fond interpretând eronat conținutul antecontractului autentic întrucât retine ca temeiul restituirii prețului este rezoluțiunea actului, pe care nu a solicitat-o.
De asemenea, instanța de fond a condiționat cererea sa de dovedire a culpei paraților, deși conținutul actului se referea la clauze privind nerespectarea obligațiilor pârtilor.
Instanța de fond a reținut greșit ca a început sa locuiască în imobil doar din anul 2009, când a făcut dovada, necontestata nici de parații I. si cu declarațiile martorilor audiați in cauza, ca folosește garsoniera din noiembrie 2004, neavând relevanta ca in prezent este în derularea unui contract de munca in străinătate.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .
Examinând sentința atacata, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenta-reclamantă, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 1C.proc.civ.,, tribunalul constată ca aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În fapt tribunalul reține că pârâta I. S. și soțul acesteia, I. G., în prezent decedat, au locuit, în calitate de chiriași, în imobilul proprietatea ., situat în com. Bucov, ., ., . de închiriere nr._/15.06.2001.
În temeiul dispozițiilor legale în vigoare, la nivelul acestei societăți s-a decis ca salariații ori foștii salariați ai acestei societăți să aibă posibilitatea de a cumpăra apartamentele în care locuiau cu chirie.
Reclamanta C. E. a încheiat cu cei doi pârâți o promisiune de vânzare-cumpărare autentificată sub nr._/19.11.2004 de BN Equitas, prin care pârâții s-au obligat ca, în schimbului unei sume de bani primită deja cu titlu de preț, în termen de 5 zile de la cumpărarea apartamentului în care stăteau cu chirie, să transmită mai departe proprietatea acestui imobil către reclamantă, prin act autentic de vânzare-cumpărare.
P. urmare, se constată că . nu a fost implicată în nici un fel în acest raport juridic, neasumându-și nicio obligație față de reclamantă. De asemenea, în virtutea principiului relativității efectelor actelor juridice, acest act nu putea naște în sarcina ., un terț față de acel contract, o obligație față de reclamantă.
P. urmare, rezultă că în mod corect prima instanță a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei . încheiere a unui contract de vânzare-cumpărare direct cu reclamanta C. E..
Nu are relevanță juridică în prezenta acțiune faptul că suma de bani achitată de pârâții I. G. și I. S. către . preț al cumpărării apartamentului în litigiu, reprezintă exact suma primită de cei doi pârâți în temeiul acelei promisiuni de vânzare-cumpărare din 19.11.2004. În baza acestei situații de fapt expuse mai sus nu se poate obliga pârâta . să vândă apartamentul direct reclamantei.
La fel, are relevanță faptul că după data de 19.11.2004, data încheierii acelei promisiuni de vânzare-cumpărare, în imobilul în litigiu a început să locuiască reclamanta, care ar fi achitat și cheltuielile de întreținere aferente.
În concluzie, atâta timp cât, pe de-o parte, nu există o prevedere legală care să oblige pârâta . să vândă apartamentul reclamantei (aceasta din urmă nelocuind anterior în imobil în baza unui contract de închiriere încheiat cu . pe de altă parte, . s-a obligat printr-un act juridic încheiat direct cu reclamanta să îi vândă acest imobil, acțiunea reclamantei este neîntemeiată, așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă C. E. împotriva sentinței civile nr. 3505/01.04.2011 pronunțate de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
De asemenea, în baza art. 274 C.proc.civ., tribunalul va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă C. E. domiciliată în com. Bucov, ., ., ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 3505/01.04.2011 a Judecătoriei Ploiești, în contradictoriu cu intimații-pârâți I. S., domiciliată în ., și D. S. (în calitate de moștenitoare a lui I. G., în prezent decedat), domiciliată în ., și ., prin lichidator ., cu sediul în Ploiești, .. 33 S1, ., județul Prahova, ca fiind nefondat.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2012.
Președinte Judecători
Ș. O.-C. P.-A. A. R. M. Fiind în C.O. semnează
Președintele Tribunalului
Grefier
D. L.
Red O.C.Ș.
2 ex/01.08.12
d. f._ Judecătoria Ploiești
j. f. I. M.
Operator date cu caracter personal 5595
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1233/2012.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 143/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
