Fond funciar. Decizia nr. 540/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 540/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 540/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.540
Ședința publică din data de 28 martie 2013
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTORI - A. G. H.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova – reprezentat prin procuror D. G.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții pârâți S. Ș. și S. M. ambii domiciliați în Ploiești, ., .. B, . împotriva sentinței civile nr. 9021/ 05.06.012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, ..1 A, jud. Prahova și intimații pârâți S. G. și S. M. ambii domiciliați în Ploiești, ..1, ., ., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Ploiești, .-4, jud. Prahova, C. L. DRĂGĂNEȘTI DE APLICAREA LEGII FONDULUI F. cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatul reclamant P. de pe lângă Judecătoria Ploiești reprezentat prin procuror, intimații pârâți S. G. și S. M. reprezentați de avocat Bardac E. și intimata-pârâtă C. L. Drăgănești de aplicare a Legii fondului funciar, prin consilier juridic P. E. L., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații pârâți S. G. și S. M., au depus la dosar, prin intermediul serviciului registratură, întâmpinare, după care:
Tribunalul ia act că intimații pârâți S. G. și S. M., au formulat, in baza disp.art.308 alin.2 C.pr.civilă, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Părțile prezente, prin apărători, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul intimaților pârâți S. G. și S. M., având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, potrivit motivelor prezentate pe larg in intâmpinare; fără cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă C. L. Drăgănești de aplicare a Legii fondului funciar, prin consilier juridic, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul intimatului reclamant P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, prin procuror, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 2495/ 281/2011, reclamantul Ministerul Public –P. de pe Lângă Judecătoria Ploiești a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. Ș., S. M., S. G., S. M., C. Județeană Prahova de F. F., să se dispună desființarea înscrisului Titlu de P. nr.6863/ 18.06.1993 emis pe numele pârâtului S. Ș..
In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin ordonanța 8743/P/ 2007 din 24.01.2010 a Parchetului de pe Lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților S. Ș. și S. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.292 C.pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ precum și încetarea urmăririi penale față de aceeași învinuiți sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 3 C.pen. întrucât a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Reclamantul a mai arătat că prin același act procesual s-a dispus și neînceperea urmăririi penale față de S. Ș. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.25 Cod penal rap. la art.249 C.pen. și art.25 C.pen. rap. la art. 289 C. pen, precum și neînceperea urmăririi penale „in rem” sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.249 C.penal și art.289 C.penal întrucât a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Reclamantul a precizat că la 14.12.1987 s-a încheiat contractul de întreținere aut. sub nr._ la BNP M. F. între C. S. – creditor al întreținerii și I. M. – debitoare, precum și că prin respectivul act creditoarea a vândut debitoarei imobilul proprietatea sa situat în comuna Drăgănești, ., județul Prahova, cu clauza ca debitoarea să o întrețină până la deces pe creditoare și că suprafața de 665,10 m.p. reprezentând curtea aferentă construcției intră în proprietatea statului conf. legii 58/1974.
Reclamantul a arătat că după decesul creditoarei intervenit la 19.02.1992, I. M. – vânzătoare a încheiat un contract de vânzare – cumpărare sub forma unui înscris sub semnătură privată cu privire la imobilul mai sus menționat și a suprafeței de 665 m.p. reprezentând curtea aferentă construcției către cumpărătorul S. Ș., înscris semnat și de Ș. G. – fratele cumpărătorului, în calitate de martor.
Reclamantul a menționat că prin contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.3714/26.02.1992 de Fostul notariat de Stat Județean Prahova I. M. a vândut în indiviziune imobilul mai sus menționat pârâților S. Ș. căsătorit cu S. M. și S. G. căsătorit cu S. M..
Reclamantul a arătat că la cererea formulată în baza legilor fondului funciar de către S. Ș. în baza chitanței sub semnătură privată din 19.02.1992, s-a emis Titlul de P. 6863/1993 pentru suprafața de 743 m.p. situat în intravilanul comunei Drăgănești, ., în T9 A 673-A674, în favoarea lui S. Ș..
Reclamantul a arătat că în aceste condiții la 18.06.1993 învinuiții S. Ș. și S. M. dețineau două acte de proprietate asupra imobilului în litigiu, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentic mai sus menționat încheiat cu I. M. potrivit cu care aveau calitatea de coproprietari ai imobilului împreună cu S. G. și S. M., dar și Titlul de P. în litigiu potrivit cu care erau unici proprietari ai imobilului.
Reclamantul a precizat că în luna octombrie 1995 S. Ș. a vândut lui S. N. pe baza unui înscris sub semnătură privată imobilul în litigiu.
Reclamantul a arătat că, prin contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.7801/13.12.2002 de către BNP I. C., urmare acestei tranzacții și în baza titlului de proprietate în litigiu, S. Ș. și Ș. M. au înstrăinat cumpărătorilor M. I. și M. N., moștenitori ai defunctului S. N., imobilul în litigiu.
În baza situației de fapt prezentată reclamantul a arătat că titlul de proprietate 6864/18.06.1993 este emis cu încălcarea dispozițiilor legale exclusiv în favoarea pârâtului S. Ș., deși în mod legal trebuia eliberat pe numele defunctei C. S. și a tuturor moștenitorilor, respectiv, al dobânditorilor S. Ș., S. M., S. G. și S. M., coproprietari ai imobilului în litigiu.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.245 alin.1 lit c1 C.pr.pen.
În anexă la acțiune s-a depus ordonanța parchetului din 24.01.2010, titlul de proprietate 6863/1993, contract de întreținere_/14.12.1987, chitanța din 19.02.1992, contractul de vânzare cumpărare aut sub nr. 3714/ 26.02.1992 de Fostul Notariat de Stat Județean Prahova, contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.7801/13.12.2002 de către BNP I. C., sentința civilă nr.1146/04.02.2009 a Judecătoriei Ploiești definitivă și irevocabilă.
La termenul de judecată din 10.05.2011, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei Locale Drăgănești de F. F..
La același termen de judecată pârâții S. Ș. și S. M. au formulat întâmpinare invocând în principal excepția lipsei calității procesual active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, motivat de lipsa de interes a reclamantului iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiate motivat de faptul că în mod nelegal se pretinde existența concomitentă a două acte de proprietate emise pentru imobilul în litigiu, deoarece în realitate titlul de proprietate 6863/1993 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
La termenul de judecata din 22.11.2011, parata C. Locala de F. F. Drăgănești a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, conform înscrisurilor aflate la dosar la filele 45-48 dosar.
În ședința publică din 14.042.2012 au fost încuviințate tuturor pârâților probele cu interogatorii și acte.
La termenul de judecata din 24.04.2012, instanța de fond a făcut aplicațiunea disp.art.225 C.pr.civ. pentru lipsa nejustificată a pârâților S. Ș. și S. M. la interogatoriu.
Prin sentința civilă nr.9021/05.06.2012 Judecătoria Ploiești a respins excepția lipsei calității procesual active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești invocata de pârâții S. Ș. și S. M. ca neîntemeiată, a admis acțiunea și a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr.6863/18.06.1993 emis de C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar emis exclusiv în favoarea paratului S. Ș. și s-a luat act că nu se solicita cheltuieli de judecata.
S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri către O.C.P.I. Prahova - Biroul de Carte Funciara Ploiești si organului fiscal competent, după rămânerea definitiva si irevocabila a acesteia.
P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe Lângă Judecătoria Ploiești a solicitat inițial în contradictoriu cu pârâții S. Ș., S. M., S. G., S. M., C. Județeană Prahova De F. F., și ulterior și cu C. L. Drăgănești de F. F. să se dispună desființarea înscrisului Titlu de P. nr.6863/18.06.1993 emis pe numele pârâtului S. Ș., acțiune pe care instanța o califică din oficiu ca fiind o acțiune în constatare nulitate absolută parțială a Titlului de P. în litigiu.
Excepția lipsei calității procesual active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești invocată de pârâții S. Ș. și S. M. a fost respinsă de instanța de fond cu motivarea că prin ordonanța 8743/P/2007 din 24.01.2010 a Parchetului de pe Lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților S. Ș. și S. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.292 C.pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ precum și încetarea urmăririi penale față de aceeași învinuiți sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 3 C.pen. întrucât a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Prin același act procesual s-a dispus și neînceperea urmăririi penale față de S. Ș. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.25 Cod penal rap. la art.249 C.pen. și art.25 C.pen. rap. la art. 289 C. pen, precum și neînceperea urmăririi penale „ in rem” sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.249 C.penal și art.289 C.penal întrucât a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale, pentru faptele săvârșite în legătură cu declararea în fața notarului public cu prilejul încheierii contractului de vânzare cumpărare aut sub nr.7801/13.12.2002 de BNP I. C. a faptului că ar fi unici proprietari ai imobilului situat în ., compus din teren în suprafață de 774 m.p. și construcțiile situate pe aceste teren, deși cunoșteau faptul că S. G. și S. M. au calitatea de coproprietari ai respectivului imobil, calitate dobândită prin contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.3714/26.02.1992.
Instanța reține că în cauză, deși reclamantul din prezenta cauză, Ministerul Public – Parchetul de pe Lângă Judecătoria Ploiești nu este titularul dreptului de proprietate în litigiu, acesta are interes în promovarea prezentei acțiuni, interes conferit de disp.art.245 lit.c1 C.pr.pen., potrivit cu care acesta are în competența sa sesizarea instanței civile competente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris, ipoteză care se circumscrie speței deduse judecății.
P. aceste motive, instanța va înlătura apărările pârâților S. Ș. și S. M. potrivit cu care reclamantul nu ar avea interes legitim, personal, născut și actual în promovarea prezentei acțiuni, cu atât mai mult cu cât poziția procesuală a pârâților S. G. și S. M. a fost aceea de admitere a acțiunii promovate.
Asupra fondului cauzei, instanța de fond a reținut că, din analiza înscrisului contract de întreținere depus la dosar, rezultă că la data de 14.12.1987 s-a încheiat contractul de întreținere aut. sub nr._ la BNP M. F. între C. S. – creditor al întreținerii și I. M. – debitoare, precum și că prin respectivul act, creditoarea a vândut debitoarei imobilul proprietatea sa, situat în comuna Drăgănești, ., județul Prahova, cu clauza ca debitoarea să o întrețină până la deces pe creditoare și că suprafața de 665,10 m.p. reprezentând curtea aferentă construcției intră în proprietatea statului, conf. legii 58/1974.
Din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare depus la dosarul cauzei ( în dosarul parchetului nr.743/P/2007 atașat prezentului ), a rezultat că, după decesul creditoarei intervenit la 19.02.1992, I. M. – vânzătoare a încheiat un contract de vânzare – cumpărare sub forma unui înscris sub semnătură privată cu privire la imobilul mai sus menționat și a suprafeței de 665 m.p. reprezentând curtea aferentă construcției către cumpărătorul S. Ș., înscris semnat și de Ș. G. – fratele cumpărătorului, în calitate de martor.
Prin contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.3714/26.02.1992 de Fostul Notariat de Stat Județean Prahova, înscris depus în dosarul parchetului nr.743/P/2007, I. M. a vândut în indiviziune imobilul mai sus menționat pârâților S. Ș. căsătorit cu S. M. și S. G. căsătorit cu S. M..
Din documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate în litigiu, a rezultat că s-a procedat în baza legilor fondului funciar la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața 743 m.p. exclusiv în favoarea pârâtului S. Ș., sens în care s-a emis Titlul de P. 6863/1993 (depus în original în dosarul parchetului nr.743/P/2007) pentru suprafața de 743 m.p. situat în intravilanul comunei Drăgănești, ., în T9 A 673-A674.
Din cuprinsul adresei nr.2040/14.09.2011, reiese că reconstituirea dreptului de proprietate în litigiu a avut la baza cererea și declarația pârâtului S. Ș. potrivit cu care acesta este unic proprietar, declarație făcută în baza chitanței de vânzare cumpărare din 19.02.1992 încheiată între I. M. și S. Ș..
Instanța de fond a reținut că în aceste condiții, la data de 18.06.1993, pârâții S. Ș. și S. M. dețineau două acte de proprietate asupra imobilului în litigiu, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3714/26.02.1992 de Fostul Notariat de Stat Județean Prahova încheiat cu I. M. potrivit cu care aveau calitatea de coproprietari ai imobilului cei doi pârâți împreună cu S. G. și S. M., dar și Titlul de P. 6863/1993 în litigiu potrivit cu care S. Ș. figura ca unic proprietar al terenului în litigiu în suprafață de 743 m.p. situat în intravilanul comunei Drăgănești, .,în T9 A 673-A674.
Din probele administrate în cauză și necontestate de părți, a rezultat că în luna octombrie 1995, S. Ș. a vândut lui S. N. pe baza unui înscris sub semnătură privată imobilul în litigiu, iar ulterior acestei vânzări, S. N. a decedat.
Din cuprinsul actului de vânzare cumpărare depus în dosarul parchetului nr.743/P/2007, rezultă că prin contractul de vânzare cumpărare aut sub nr.7801/13.12.2002 de către BNP I. C., urmare acestei tranzacții și în baza titlului de proprietate în litigiu, S. Ș. și Ș. M. au înstrăinat cumpărătorilor M. I. și M. N., moștenitori ai defunctului S. N., imobilul în litigiu.
Titlul de proprietate 6864/18.06.1993 este emis cu încălcarea dispozițiilor legale exclusiv în favoarea pârâtului S. Ș., deși în mod legal trebuia eliberat pe numele defunctei C. S. și a tuturor moștenitorilor, respectiv, al dobânditorilor S. Ș., S. M., S. G. și S. M., coproprietari ai imobilului în litigiu.
Din succesiunea încheierii actelor de vânzare cumpărare, instanța de fond a reținut că ulterior încheierii înscrisului sub semnătură privată din 19.02.1992 întocmit de I. M. și S. Ș. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr.3714/26.02.1992, ceea ce conduce la concluzia că voința părților a fost aceea de a da eficiență unui drept de coproprietate acordat tuturor pârâților pentru imobilul în litigiu, și nu dreptului exclusiv al pârâtului S. Ș., astfel cum a fost consemnat inițial în chitanța de mână care l-a avut ca martor pe pârâtul S. G..
De altfel în lumina aceluiași raționament care fundamentează teoria simulației, prin sentința civilă 1846/04.02.2009 definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Ploiești, astfel cum a fost pronunțată în dosarul_, s-a respins acțiunea având ca obiect declarare simulație formulată de reclamanții S. Ș. și S. M. în contradictoriu cu pârâții S. G. și S. M., I. M., moștenitorii acesteia și terții dobânditori M., constatându-se că în realitate, chitanța sub semnătură privată din 19.02.1992 nu poate fi invocată ca „ un act secret”, probele demonstrând că respectivul act nu a avut un asemenea caracter.
A mai reținut instanța de fond că în mod nelegal titlul de proprietate în litigiu a fost emis în mod exclusiv în favoarea pârâtului S. Ș., câtă vreme din cuprinsul contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr.3714/26.02.1992 rezultă în mod neechivoc împrejurarea că alături de pârâtul S. Ș. erau îndreptățiți la constituirea dreptului de proprietate pentru terenul aferent construcțiilor situat în intravilanul comunei Drăgănești, ., T.9, A 673-A674 și pârâții S. M. în calitate de soție a pârâtului S. Ș. dar și pârâții S. G. și S. M..
Instanța de fond a reținut incidența disp. art.III din legea 169/1997 în prezenta cauză, în sensul că titlul de proprietate în litigiu nu a fost emis în favoarea tuturor persoanelor îndreptățite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, față de împrejurarea că respectivul teren aferent construcțiilor ce a format obiectul contractului de vânzare cumpărare aut . sub nr.3714/26.02.1992, a trecut în proprietatea statului conform dispozițiilor legii 58/1974.
Această situație permite tuturor titularilor dreptului de proprietate asupra construcțiilor situate pe respectivul teren (S. Ș., S. M., S. G., S. M.) să solicite atribuirea terenului aferent construcției în proprietate, în baza legilor fondului funciar, constituirea dreptului de proprietate în favoarea exclusivă a pârâtului S. Ș. fiind afectată de nulitate.
Cererea reclamantului prin care solicită constatarea nulității absolute parțiale a Titlul de proprietate 6864/18.06.1993 emis de C. Județeană Prahova De Aplicare a Legilor Fondului F., exclusiv în favoarea pârâtului S. Ș. apare ca fondata, sens în care a fost admisă pentru considerentele mai sus arătate, urmând ca celelalte persoane îndreptățite, respectiv pârâții S. M., S. G., S. M., să-și valorifice prerogativele respectiv în baza legilor fondului funciar cu privire la terenul în litigiu.
În baza art.274 C.pr.civ., instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
In baza art. 59 din legea 7/1996, instanța a dispus comunicarea prezentei hotărâri câtre O.C.P.I Prahova - Biroul De Carte Funciara Ploiești și organului fiscal competent, după rămânerea definitiva si irevocabila a acesteia.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâtul S. Ș. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modifica in tot sentința recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiata.
În motivarea recursului recurentul a arătat că prin Ordonanța 8743/ P/2oo7 Parchetului Judecătoriei Ploiești, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala pentru art. 292, 215 alin. 1 si 3 cod penal, aplicându-se sancțiunea administrativa.
Prin Contractul de întreținere_/14.12.1987 N. de Stat M. F., C. S. a vândut lui I. M. proprietatea sa construcția din . de 665,1.0 ha. trecând în proprietatea statului conform Legii 58/1974.
Prin chitanța din data de 19.02.1992, I. M. a vândut construcția plus 665 m.p., cumpărătorului S. Ș., realizându-se acordul de voința, plata prețului si predarea imobilului, martor fiind S. G., fratele cumpărătorului.
Prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 3714/26.o2. 1992, N.S.J. Prahova, I. M. și alții, vând în indiviziune lui S. Ș. (căsătorit) si S. G., căsătorit, construcția și terenul.
Reclamant în acțiunea de față este P. Judecătoriei Ploiești față de prevederile disp. art. 245 lit.c cod pr. penală, cu argumentația că la momentul emiterii titlului de proprietate .6863/18.06. 1993 asupra terenului în litigiu mai exista un act autentic respectiv contractul de vânzare - cumpărare.
Argumentația legala a reclamantului este existența a doua acte autentice contact de vânzare cumpărare nr. 3714/1992. N.S.J., cât și a Titlului de proprietate nr. 6863/18.06. 1993.
Instanța de fond admite acțiunea reclamantului, constatând că titlul în litigiu nu a fost emis în favoarea tuturor persoanelor îndreptățite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate și că trecerea la stat în baza art. 30 din Legea 58/1974 Îndreptățește pe toți titularii dreptului de proprietate asupra construcției, respectiv S. Ș., Karia, G., M. ) să solicite titlul de proprietate.
Soluția instanței de fond este nelegala având în că intimatul reclamant a solicitat constatarea nulității absolute cu motivarea că sunt două acte autentice contract de vânzare - cumpărare și titlu de proprietate pe același teren, lucru inadmisibil.
Instanța de fond a încălcat petitul cererii și nu se pronunța exclusiv asupra motivului principal al acțiunii, respectiv existența a două acte pe același teren și argumentată pe posibilitatea și a altor persoane de a cere constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate.
Emiterea titlului de proprietate 6864/13.06. 1993, pe terenul aferent construcției, s-e făcut doar la cererea pârâtului S. Ș. și în baza chitanței din 19.o2.1992, care reprezintă dovada adevăratelor raporturi dintre părți. Aceasta chitanță necontestată și valabilă până în prezent, a fost respectată de către toți pârâții și este legal a se emite titlu în aceste circumstanțe.
Posibilitatea constituirii, sau reconstituirii dreptului de proprietate a asupra terenului, prevăzut de art.8 din Legea 18/1991 se transformă în realitate "la cerere" ceea ce în acest caz nu a făcut decât numitul S. Ș.. Ceilalți pârâți nu și-au exercitat acest drept și nici nu au contestat această stare, deși erau titularii dreptului, la acțiune.
Invocând inadmisibilitatea unei astfel de acțiuni, având în vedere caracterul strict personal al cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, așa cum este el reglementat de art.8 din Legea 18/1991, potrivit celor de mai sus. Pârâții S. G. și M. nu fac parte din acele persoane pe care Legea le ocrotește și în numele cărora s-ar putea porni din oficiu o acțiune de anulare titlu de proprietate, câtă vreme aceștia, au fost și sunt pasivi.
Art. 27 si urm. din Regulamentul de aplicarea Legii 18/1991 permite oricărei persoane sa solicite emiterea titlului de proprietate pentru un teren pentru care dreptul subiectiv la acțiune s-a născut odată cu apariția Legii 18/1991.
Potrivit contractului de vânzare cumpărare nr._/14.AII.1987» N. de Stat M. F., terenul de 665,l0 m.p.,aferent construcției a trecut la stat potrivit art. 30 din Legea 58/1974.
În virtutea acestei situații, vânzătoarea C. S., solicita Prefecturii Prahova atribuirea în proprietate a terenului aferent construcției, iar la vânzarea prin „chitanța" din 19.o2.1992, cât si la contractul de vânzare - cumpărare nr. 3714/26.o2.1992, NSJ Prahova, dreptul de proprietate al vânzătoarei este atestat de decizia prefecturii. -I
Odată cu emiterea deciziei prefecturii, titularii ulteriori ai dreptului de proprietate, respectiv S. Ș. avea dreptul sa ceara atribuirea în deplina proprie a terenului cuprins și în Decizia prefecturii.
Intimații pârâți S. G. și S. M. au formulat întâmpinare conform art. 308 alin. 2 C. pr. civ., prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Intimatul reclamant a solicitat desființarea înscrisului intitulat Titlu de P. nr. 6863/18.06.1993 ce a fost emis pe numele recurentului reclamant S. Ș..
La data de 14.12.1987 a fost încheiat contractul de întreținere nr._, C. S. fiind creditor al întreținerii, iar I. M. debitor. Creditoarea a vândut prin acest act imobilul proprietatea sa din ., județul Prahova, cu clauza ca debitoarea să o întrețină până la deces, suprafața de 665,10 mp reprezentând curtea aferentă construcției ce intră în proprietatea statului conform Legii nr. 58/1974.
După decesul creditoarei la data de 19.02.1992, I. M. a încheiat un contract de vânzare cumpărare sub forma unui înscris sub semnătură privată cu privire la imobilul susmenționat și a suprafeței de 665 mp curte aferentă construcției prin care a înstrăinat către cumpărătorul S. Ș. imobilul, înscrisul fiind semnat și de fratele acestuia S. G., în calitate de martor.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3714/26.02.1992, I. M. a vândut către recurenții pârâți S. Ș. căsătorit cu S. M. și către S. G. și S. M. acest imobil.
Ulterior, a fost emis titlul de proprietate nr. 6863/1993 pentru suprafața de 743 mp, situat în ., județul Prahova, în T 9 A 673- A 674 în favoarea recurentului pârât S. Ș..
Tribunalul constată că recurenții pârâți dețineau două titluri de proprietate, odată contractul de vânzare cumpărare nr. 3714 din 26 februarie 1992 în care figurau ca părți în calitate de cumpărători atât recurentul pârât S. Ș. căsătorit cu S. M., cât și fratele său, intimatul pârât S. G. căsătorit cu S. M., precum și titlul de proprietate nr. 6863 din 18.06.1993 în care apare numai recurentul pârât S. Ș..
Așa fiind, titlul de proprietate nu a fost emis în favoarea tuturor persoanelor îndreptățite, aspect de natură să atragă incidența disp. art. III din Legea nr. 169/1997.
Susținerea recurenților pârâți că ceilalți intimați au stat în pasivitate nu poate fi avută în vedere, întrucât și aceștia au fost părți în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu I. M. la data de 26.02.1992 având cote egale, iar emiterea titlului de proprietate doar în favoarea recurentului pârât, evident este de natură a-i prejudicia pe intimații pârâți.
De altfel, în adresa nr. 2040 din 14.09.2011, Primăria comunei Drăgănești a arătat că, recurentul pârât a declarat că este proprietar în baza chitanței din 19.02.1992 încheiată între acesta și I. Ș..
Așadar, emiterea titlului de proprietate s-a făcut doar în baza declarației verbale a recurentului pârât, după cum rezultă din adresa susmenționată și nu în urma unei cereri scrise.
Arată recurentul pârât S. Ș. că odată cu emiterea deciziei Prefecturii, doar acesta avea dreptul să ceară atribuirea în deplină proprietate a terenului cuprins și în decizie, însă această susținere este nejustificată, având în vedere că, alături de recurent, în contractul de vânzare cumpărare pentru imobilul ce a făcut obiectul acestuia au fost și intimații pârâți care la rândul lor aveau dreptul la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât aceasta a avut loc în urma declarației verbale a recurentului pârât și nu în baza unei cereri scrise, pentru a fi aplicabile dispozițiile legii fondului funciar conform cărora reconstituirea se face numai pentru persoanele care au formulat cerere scrisă în vederea reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate.
Având în vedere că instanța de fond în mod corect a admis acțiunea, tribunalul constată că recursul este nefondat, sens în care îl va respinge potrivit disp. art.312 alin. 1 C. pr. civ.
Se va lua act că intimatul S. G. nu a solicită cheltuieli de judecată.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții pârâți S. Ș. și S. M. ambii domiciliați în Ploiești, ., .. B, . împotriva sentinței civile nr. 9021/ 05.06.012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, ..1 A, jud. Prahova și intimații pârâți S. G. și S. M. ambii domiciliați în Ploiești, ..1, ., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Ploiești, .-4, jud. Prahova, C. L. DRĂGĂNEȘTI DE APLICAREA LEGII FONDULUI F. cu sediul în ., ca nefondat.
Ia act că intimații S. G. nu solicită cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28.03.2013
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
N. C. A. G. H. C. A. M.
GREFIER
M. Ș.
Operator date cu caracter personal 5595
Red./tehnored. CN
2 ex/10.04.2013
d.f._ - Judecătoria Ploiești
j.f. L. C. M.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 532/2013. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 536/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
