Uzucapiune. Decizia nr. 511/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 511/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 511/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.511
Ședința publică din data de 26.03.2013
Președinte: M. C. A.
Judecători: P.-A. A.
Ș. O. C.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant S. G., domiciliat în . S., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/3.10.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . P., cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată la cele două strigări ale cauzei lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere netimbrată cu taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului promovat, după care
Tribunalul, constatând că recurentul-reclamant, deși citat cu această mențiune, nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului promovat, invocă, din oficiu, excepția de netimbrare a recursului și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
După strigarea cauzei, dar înainte de deliberare, recurentul a depus la dosar, prin registratura instanței, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 13.09.2011, sub nr._, reclamantul S. G. a chemat în judecată pe pârâta . P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că este proprietarul unui teren în suprafață de aproximativ 700 mp situat în com. Tg. V., ., jud. Prahova.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în anul 1972 a cumpărat de la fostul CAP Strejnic, un teren în suprafață de 500 mp conform actului de dare cu plata încheiat la data de 19.07.1972, teren care în realitate este de aproximativ 700 mp, situat în com. Tg. V., ..
Terenul ce a făcut obiectul vânzării – cumpărării, avea ca vecinătăți la acea dată, la nord D. I. pe 41,50 ml, la sud Calia I. pe 41,50 ml, la est canal de 12 ml, la vest drum comunal pe 12 ml, iar de la data atribuirii terenului, reclamantul l-a împrejmuit și folosit și a construit cu autorizație de construire o casă și anexe gospodărești, casă în care locuiește și în prezent.
A mai precizat reclamantul că terenul a fost înscris în evidențele agricole și a achitat taxele și impozitele aferente și în toată perioada în care l-a stăpânit, nimeni nu i-a tulburat posesia sau folosința acestuia și nici în prezent nu există vreun litigiu cu privire la teren.
În drept, au fost invocate disp. art. 1890 c.civ. și art. 111 c.pr.civ.
În anexă la acțiune, reclamanta a depus la dosar copie act de dare cu plată – fila 6.
La termenul de judecată din data de 11.04.2012, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizare la acțiune, prin care a solicitat să se constate că este proprietarul unui teren în suprafață de circa 200 mp, situat în com. Tg. V., ..
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
P. sentința civilă nr._ /03.10.2012 Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocate din oficiu, și a respins acțiunea formulată de reclamant ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că legitimarea procesuală pasivă, una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, presupune existența unei identități între pârât și persoana căreia îi incumbă obligația din raportul juridic dedus judecății.
Astfel, acțiunea în uzucapiune reprezintă, printre altele, un mijloc de sancționare a proprietarului neglijent, ce a rămas în pasivitate o perioadă de timp îndelungată, lăsând ca stăpânirea și dispoziția asupra bunului său imobil să fie exercitată de către altcineva. De asemenea, nu trebuie ignorate nici efectele deosebit de grave ale admiterii unei astfel de acțiuni, împrejurare ce duce practic la lipsirea adevăratului proprietar al imobilului de dreptul său.
Pentru acestea, singura persoană ce poate avea calitate procesual pasivă într-o acțiune în uzucapiune este adevăratul sau prezumtivul proprietar, cel care ar putea invoca un drept de proprietate împotriva posesiei utile a reclamantului uzucapant.
Or, în prezenta cauză, astfel cum rezultă din înscrisurile de la dosar, acest teren nu s-a aflat în niciun moment în proprietatea pârâtului. Împrejurarea că pe terenul respectiv s-a edificat o construcție de către reclamant, construcție pentru care nu a fost obținută și autorizație de construire nu constituie nici măcar un indiciu în sensul că pârâta ar avea vreun drept real asupra terenului respectiv, câtă vreme aceste autorizații sunt emise, dacă se constată îndeplinirea condițiilor impuse de lege, indiferent de persoana titularului dreptului real asupra terenului pe care se va edifica imobilul.
În plus, reclamantul, deși a beneficiat de un termen acordat în mod expres pentru lămurirea calității procesuale pasive în cauză, nu a putut furniza, la interpelarea expresă a instanței, niciun fel de informații referitoare la modul în care a ajuns să se afle în posesia terenului respectiv, arătând că de fapt terenul a aparținut fostului CAP.
În cazul în care într-adevăr acest lucru ar fi adevărat, s-ar justifica în prezenta cauză calitatea procesuală pasivă a pârâtei, însă reclamantul nu a făcut în niciun fel dovada acestui fapt, iar pârâta a arătat că suprafața de teren în cauză nu se află în proprietatea sau posesia sa. Astfel fiind, este posibil ca de fapt suprafața suplimentară să se extindă spre exemplu pe terenul proprietatea vecinilor.
Date fiind considerentele expuse mai sus, instanța de fon d a apreciat excepția lipsei calității procesuale pasive ca întemeiată, a admis-o și a respins acțiunea în consecință.
Împotriva acestei sentințe, in termen legal, a declarat recurs reclamantul S. G., susținând că este nelegala si netemeinica.
Cu privire la calitatea procesuala pasiva a comunei Târgșoru V. prin P., recurentul a susținut că are calitate procesuala pasiva, iar instanța de fond in mod greșit a admis excepția invocata, întrucât calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identități intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecații, persoana căreia titularul dreptului poate sa-i pretindă o anumita conduita, tara de care dreptul nu se poate realiza.
F. de acestea, uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății, prin posedarea neîntrerupta a unui imobil in timpul si condițiile prevăzute de lege, este o sancțiune îndreptata împotriva vechiului proprietar care, dând dovada de lipsa de diligenta, a lăsat vreme îndelungata bunul sau in mana altei persoane, acesta fiind cel care are calitate procesuala pasiva.
In prezenta cauza, calitatea procesuala pasiva a unității administrativ teritoriale; in speța . P., este justificata de următoarele aspecte;
Conform actului de dare cu plata, încheiat in 19.07.1972, fostul CAP, proprietarul terenului la acea data, i-a vândut suprafața de 500 mp menționata in act, teren care se învecina pe doua laturi, nord și sud cu persoane fizice, iar pe alte doua laturi, est si vest, cu canal, respectiv drum. care aparțineau unității administrativ teritoriale de la acea vreme, respectiv CAP-ului.
Urmare desființării CAP-urilor in anul 1991, in conformitate cu prevederile Legii 18/1991, terenurile fostelor CAP-uri au fost preluate de Comisiile locale de fond funciar, constituite la nivelul unităților administrative, . fata, comisii conduse de primar.
Totodată aceeași Lege 18/1991 reglementează si situația juridica a terenurilor, în sensul că pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparține domeniului public sau domeniului privat."
Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, trec în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziția celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploatații agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condițiile legii.
Terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu in proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari,
Terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosință celor care solicită să-șt construiască locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor» ia data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.
Din interpretarea coroborata a acestor texte, rezulta faptul ca urmare apariției Legii 18/1991 si a desființării fostelor CAP-uri atât terenurile deținute de stat, cat si cele care au aparținut fostelor CAP-uri in condițiile prevăzute expres de textele de lege sus menționate trec in proprietatea unității administrativ-teritoriale.
Totodată, prin interpretarea textelor de lege sus menționate, coroborate si cu prevederile art."646 Cod civil, rezulta ca terenurile care nu au un proprietar persoana fizica sau juridica, sunt proprietatea unității administrativ teritoriale din care fac parte.
F. de cele de mai sus, consider ca unitatea administrativ teritoriala, in cazul de fata este cea care are calitate procesuala pasiva iar constatarea apartenenței dreptului de proprietate poate avea toc, in ambele situații numai in raport cu aceasta.
Având in vedere cele menționate, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și transmiterea cauzei aceleiași instanțe pentru continuarea judecații pe fondul cauzei.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar, iar intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței la termenul de judecată.
În ședința publică din data de 26 martie 2013, tribunalul a invocat din oficiu, excepția de netimbrare a recursului pe care a pus-o în discuția părților, excepție, în baza art.137 alin.1 cu aplicarea art.20 alin.1-3 și art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, va fi respinsă în condițiile în care recurentul-reclamant a depus dovada achitării sumei de 10 lei și a timbrului judiciar în sumă de 0,15 lei, după strigarea pricinii, dar anterior terminării ședinței de judecată și deliberării.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulată de reclamant, a dispozițiilor legale incidente, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 3041 c.pr.civila, tribunalul constata ca recursul este fondat, pentru următoarele considerente.
Este adevărat că, în aplicarea dispozițiilor art.112 Cod procedură civilă, față de împrejurarea că reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Totodată, uzucapiunea, ca mod originar de dobândire a proprietății, se opune adevăratului proprietar care este sancționat pentru conduita sa nediligentă, astfel că numai acesta poate avea calitate procesuală pasivă într-un asemenea demers judiciar.
În cauză, niciuna dintre probele administrate nu este susceptibilă a conduce la concluzia că suprafața de teren în litigiu de aproximativ 200 m.p., conform precizării acțiunii din data de 11.04.2012 (fila 18 dosar fond), ar fi avut un proprietar persoană fizică, așa cum eronat a apreciat judecătorul fondului.
În realitate, din analiza conținutului actului de dare cu plată din data de 19.07.1972 (fila 6 dosar fond), rezultă că terenul dobândit de recurent de la CAP Strejnic, cu întinderea de 500 m.p., se învecina pe două laturi, de est și vest, cu proprietatea statului de la acea vreme. Coroborând această împrejurare cu faptul că, potrivit adresei nr.838/6.02.2012 a Primăriei .-reclamant figurează în evidențele agricole cu 715 m.p. (fila 10 dosar fond), dându-se eficiență dispozițiilor art.1203 Cod civil, se poate prezuma că S. G. a intrat în posesia unei suprafețe mai mari decât terenul evidențiat în actul de dare cu plată, teren ce aparținea CAP Strejnic.
De altfel, raționamentul recurentului bazat pe prevederile art.4 și 18 din Legea nr.18/1991, republicată, modificată și completată, este corect, în contextul în care orice teren rămas neatribuit în procedura de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate trece în domeniul privat al comunei, putând face obiectul unor acte translative de proprietate, ca orice bun aflat în circuitul civil.
Față de considerentele expuse, în baza art.312 alin.3 cu aplicarea art.304 pc.5 și art.137 Cod procedura civila, instanța va admite recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr._/3.10.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare la prima instanță pentru soluționarea în fond a pricinii.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția netimbrării recursului, ca neîntemeiată.
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant S. G., domiciliat în . S., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/3.10.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . P., cu sediul în comuna Târgșoru V., ., și în consecință:
Casează sentința recurată și trimite cauza la Judecătoria Ploiești pentru soluționarea în fond a pricinii.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința astăzi, 26 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. A. M. A. P.-A. O. C. S.
GREFIER,
L. N.
operator date cu caracter personal nr.5595
red. PAA/ tehnored. PAA
3 ex. /3 mai 2013
d.f._ Judec. Ploiești
j.f. C. M. I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 536/2013. Tribunalul PRAHOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 881/2013.... → |
|---|
