Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1634/2012. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 1634/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-11-2012 în dosarul nr. 1634/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.1634

Ședința publică din data de 23.11.2012

PREȘEDINTE – R. C.

JUDECĂTORI – C. M.

ȘALAR F.-L.

GREFIER – CARDAȘOL I.-N.

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți M. O. R., G. F. și M. (FOSTĂ S.) A. M. toți cu domiciliul în Ploiești, . H.2, . împotriva sentinței civile nr. 5369/16.05.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații pârâți P. GH. E. domiciliată în ., jud. Prahova, C. V. și S. A., ambele domiciliate în com. Păulești, ., jud. Prahova, S. M., domiciliată în ., jud. Prahova, S. GH. G., domiciliat în Ploiești, Șoseaua Nordului, nr. 11, ., ., jud. Prahova, M. S., domiciliată în Ploiești, .. 11, jud. Prahova, N. E. domiciliată în com. Păulești, ., jud. Prahova, N. C., domiciliată în com. Păulești, . A, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat Bodăescu L. pentru recurenții-reclamanți, lipsind intimații-pârâți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul recurenților reclamanți arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului recurenților reclamanți în dezbateri.

Reprezentantul recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești pentru citarea în mod legal a tuturor părților, iar, în subsidiar, pentru toate motivele detaliate în cererea de recurs. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față,

P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ , reclamanții M. O. R., G. F. (fostă S.) și M. A. M., prin curator M. O. R., au chemat în judecată pe pârâta P. Gh. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul lor de proprietate asupra suprafeței de teren de aproximativ 3000 m.p., situat pe raza ., jud. Prahova, solicitând pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că la data de 6.03.1994, între numita M. M., autoare a reclamanților, în prezent decedată, și M. R. O., G. F., M. A. M. și pârâta P. Gh. E., s-a încheiat înscrisul intitulat Act de vânzare cumpărare, sub semnătura privată, prețul fiind plătit integral paratei-vânzătoare la momentul încheierii actului, însă întrucât la acel moment acesteia nu i se eliberase încă titlul de proprietate pentru terenul înstrăinat, vânzătoarea s-a obligat ca la momentul intrării în posesia titlului, să perfecteze actul în forma cerută de lege.

Reclamanții au mai arătat că de la data înstrăinării și până în prezent au stăpânit terenul în mod continuu și netulburați, însă deși au încercat în nenumărate rânduri să ia legătura cu pârâta, aceasta nu s-a prezentat în vederea perfectării actelor în formă autentică, motiv pentru care s-a promovat prezenta acțiune – cu precizarea că, deși nulă ca vânzare cumpărare, în virtutea conversiunii actelor juridice, chitanța valorează totuși antecontract, generator de obligații de a face in sarcina părților.

În drept, cererea a fost întemeiata pe art. 1073, art. 1075, 970 C.civ, art. 5 alin. 2 din Titlul X al legii 247/2005.

În dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.

S-a depus, totodată, dispoziția nr. 6410/10.09.2009 emisă de Primăria Municipiului Ploiești, privind numirea unui tutore pentru pârâta M. A. M., bolnavă pusă sub interdicție, în persoana fratelui acesteia, reclamantul M. O. R..

De asemenea, urmare a demersurilor efectuate, la termenul din 27.09.2010, reclamanții au depus la dosar titlul de proprietate nr._/14.10.1994 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Prahova, pe numele lui P. E., S. A., S. C., S. G., M. S., N. E. și Z. M. – în calitate de moștenitori ai defunctului S. V. – pentru suprafața totală de 2 ha și 6786 m.p. teren situat pe teritoriul .> La același termen de judecată din data de 27.09.2010, reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul solicitării introducerii în cauză, în calitate de pârâți, a moștenitorilor defunctului S. V., beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate alături de pârâta vânzătoare în cauză, precum și alți comoștenitori, respectiv pe S. A., C. V. – ca moștenitoare (fiică) a lui S. C., S. M. și S. Gh. G. – ca moștenitori ai lui S. G., M. S., N. E., N. C. – ca moștenitoare (fiică) a lui Z. M. – pentru a le fi opozabilă hotărârea.

Legal citați, pârâții nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.

La solicitarea reclamanților, în cauză s-au administrat: proba cu acte, interogatoriul pârâților și proba testimonială cu martorul Z. M. și s-a întocmit totodată o expertiză în specialitatea topografie de către expert tehnic B. N., prin care s-a identificat, evaluat și reprezentat pe schița de plan imobilul-teren ce formează obiectul prezentei cauze.

P. sentința civilă nr. 5369/16.05.2011, Judecătoria Ploiești a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la 06.03.1994, între reclamanți și M. M., autoarea lor decedată la 8.09.2008, conform certificatului de moștenitor nr. 65/30.10.2008 și actelor de stare civilă atașate la dosar, pe de o parte, și pârâta P. Gh. E., pe de altă parte, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat „chitanță”, în care s-a consemnat faptul că pârâta, „proprietară a parcelei de vie prin moștenire de la tatăl său, S. V., din zona deal în spatele pădurii din zona numită „V.” vinde numiților M. M., M. O. R., M. A. și S. F. „. „este compusă din 12 m 2, lățime 3/4 din parcelă iar partea de sus lățimea este cuprinsă din 11 m2și lungimea de 250 m menționându-se, totodată, că „se învecinează cu numiții S. G. și N. E. și a fost vândut cu suma de 1.500.000 lei (rol)” a cărei primire pârâta vânzătoare a confirmat-o în cuprinsul chitanței.

În aceeași chitanță s-a mai menționat că pârâta vinde . chitanțe cu martori deoarece nu e în posesia certificatului de proprietate și se obligă ca în momentul intrării în posesia acestuia imediat să perfecteze actul de vânzare cumpărare. Urmare a dispozițiilor repetate ale instanței, dosar s-a depus titlul de proprietate nr._/14.10.1994 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova, pe numele lui P. E., S. A., S. C., S. G., M. S., N. E. și Z. M., în calitate de moștenitori ai defunctului S. V., prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2 ha și 6786 m.p. teren, extravilan și intravilan, pe teritoriul com. Păulești, ..

Instanța de fond a constatat că în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată încheiat între părți nu se identifică clar terenul ce formează obiectul convenției de vânzare-cumpărare, respectiv, nu se indică în mod corespunzător nici suprafața și nici amplasarea acestuia. Simpla indicare a lungimii unor laturi, fără indicarea clară a parcelei din care se vând „12 m 2, lățime 3/4 din . sus lățimea este cuprinsă din 11 m 2 și lungimea de 250 m” nu este suficientă pentru determinarea exactă a terenului în cauză.

A mai reținut prima instanță că, după depunerea titlului de proprietate despre care se pretinde că ar include terenul ce a făcut obiectul convenției de vânzare încheiate la 6.03.1994, se constată că prin acesta se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafețe mult mai mari, de 2 ha și 6786 m.p., în indiviziune cu nu mai puțin de 7 coproprietari, între care se include și parata-vânzătoare P. E., iar în prezent, urmare a decesului unora din titularii titlului de proprietate menționat, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, numărul și persoanele coproprietarilor terenului s-au modificat.

În raport de această situație, instanța de fond a reținut că terenul ce a făcut obiectul chitanței de vânzare-cumpărare din data de 6.03.1994, nu este clar identificat, nu era proprietatea exclusivă a pârâtei-vânzătoare, în condițiile în care aceasta are interes să vândă o suprafață (necorespunzător) delimitată – și nu, eventual, cota sa indiviză din teren, iar în cauză nu s-a făcut dovada vreunei ieșiri din indiviziune a moștenitorilor defunctului S. V., titulari ai titlului de proprietate nr._/14.10.1994 .

Coroborând mențiunile din chitanța-act de vânzare cumpărare, cu titlul de proprietate menționat și cu consemnările din raportul de expertiză tehnică topografică, instanța de fond a constatat că exista neconcordanțe care fac practic imposibilă identificarea terenului in litigiu. Expertul a identificat terenul, exclusiv pe baza indicațiilor reclamantului M. O. R. – singura parte prezentă la convocarea expertului – ca fiind amplasat în tarlaua 2, parcelele 241/1, 241/2 și 241/3 – parcele care cuprind, conform titlului de proprietate, suprafețe de 4100 m.p., 6800 m.p. și, respectiv, 4100 m.p., având vecinătățile indicate (fără ca intre aceste vecinătăți sa se regăsească și una din vecinătățile terenului din chitanța de vânzare, respectiv, N. E.), iar pe schița de plan aferentă raportului de expertiză, expertul topo a identificat suprafața totală (pretins vândută) de 2948 m.p., compusă din 1134 m.p. în tarlaua 241/1, 1123 m.p. în tarlaua 241/2 și 691 m.p. în tarlaua 241/3, fără a avea însă un criteriu de identificare, în afară de indicațiile reclamantului menționat și fără a avea nicio corespondență cu consemnările din convenția de vânzare-cumpărare încheiată între părți în anul 1994.

Împotriva sentinței civile nr. 5369/16.05.2011 pronunțată de Judecătoria Ploieștiau declarat recurs reclamanții M. O. R., G. F. (fostă S.) și M. A. M., prin curator M. O. R., prin care au solicitat modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată în fața instanței de fond.

.

În motivarea recursului, recurenții – reclamanți au susținut că mod nelegal și netemeinic instanța de fond le-a respins acțiunea ca neîntemeiată, constatându-se că în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată încheiat între aceștia și pârâtă nu se identifică clar terenul, respectiv suprafața și amplasamentul acestuia. Instanța de fond a ignorat mențiunile din cuprinsul înscrisului sub semnătură privată. Astfel, ca și suprafață se indică și se precizează că terenul e compus pe aprox. 3/4( trei sferturi) din 12 m.p lățime și lungime de 250 m, iar pe restul de 1/4 (un sfert), respectiv pe partea de sus, lățimea este de 11 m.p, având aceeași lungime. Așadar, făcând un perimetru al acestui dreptunghi se poate constata cu ușurință că suprafața terenului este de aprox. 3000mp. Și amplasamentul terenului se regăsește în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că în acesta se menționează că terenul se învecinează cu S. G. și N. E..

Faptul ca nu se identifică prin număr de parcelă terenul care se înstrăinează nu poate fi imputat nici uneia dintre părți, întrucât la acel moment, martie 1994, titlul de proprietate nu fusese emis, acesta fiind emis la sfârșitul anului 1994.

Recurenții-reclamanți au mai susținut că P. E. a înțeles să-și înstrăineze parte din cota sa indiviză din terenurile reconstituite prin T.P. nr._/1994, suprafață pe care o stăpânea efectiv ca urmare a împărțirii amiabile cu ceilalți moștenitori. Chiar dacă aceasta a înstrăinat o suprafață de teren inclusă într-o suprafață mai mare, cu mai mulți coindivizari, singura sancțiune care li s-ar putea aplica, în situația în care la o eventuala ieșire din indiviziune terenul respectiv ar cădea în lotul altui coindivizar, ar fi desființarea contractului de vânzare-cumpărare.

Totodată, recurenții au criticat și aprecierea instanței de fond potrivit căreia nu există concordanță între mențiunile din cuprinsul chitanței de mână cu titlul de proprietate și cu consemnările din raportul de expertiză efectuat în cauză.

Astfel, expertul topo a identificat terenul, raportându-se la mențiunile din chitanța de mână și titlul de proprietate. Deși în cuprinsul chitanței nu este trecută suprafața totală, sunt trecute lungimile și lățimea terenului. Făcând perimetrul acestora, suprafața totală rezultată este de 2948 mp.

Recurenților nu le poate fi imputat faptul ca la măsurători a fost prezent doar reclamantul, atâta vreme cât toate părțile au fost convocate în mod legal la efectuarea expertizei, însă nu s-au prezentat. Cu siguranță că și restul pârâților ar fi confirmat același amplasament al terenului.

Recurenții au învederat, totodată, faptul ca era imposibil ca în cuprinsul titlului de proprietate și al expertizei să apară la vecinătăți numita N. E., motivat de faptul că aceasta este una din beneficiarele reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma def. S. V., având totodată și calitatea de pârâtă în prezenta cauză. La momentul încheierii actului sub semnătură privată, anterior emiterii titlului de proprietate, este trecută ca și vecină cu vânzătoarea P. E. numita N. E., sora acesteia, ca urmare a împărțirii amiabile a terenurilor din titlu.

De asemenea, există concordanță între titlul de proprietate și actul sub semnătura privată, în sensul că figurează ca și vecin al terenului înstrăinat numitului S. G..

Recurenții-reclamanți au solicitat să se aibă în vedere faptul că în mod eronat instanța de fond a reținut ca nu s-a prezentat nici un pârât în fata instanței de judecată. La fila 77 dosar fond exista răspunsul la interogatoriu luat pârâtei S. M., care confirmă toate susținerile acestora.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041 C.proc.civ.

Intimata-contestatoare, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.

Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._/281/2011 la data de 25.07.2012.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :

P. sentința recurată a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, în esență, pentru două motive. Primul constă în lipsa calității promitentului vânzător de proprietar exclusiv al terenului ce se înstrăinează, iar cel de-al doilea în faptul că în înscrisul constatator al antecontractului nu este identificat suficient de precis terenul ce se înstrăinează.

Recursul declarat vizează atât greșita aplicare a legii și interpretarea greșită a actului dedus judecății, cât și greșita reținere a situației de fapt de către instanța de fond, fiind întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041 C.proc.civ.

Tribunalul apreciază că pentru a se putea pronunța o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, date fiind efectele translative de proprietate ale unei astfel de hotărâri, este necesar să fie întrunite toate condițiile necesare ale contractului de vânzare-cumpărare, inclusiv aceea ca vânzătorul să fie proprietarul bunului imobil ce se înstrăinează, iar acesta să poată fi determinat în raport de mențiunile existente în antecontractul încheiat.

În raport de conținutul art. 1294 și art. 1295 alin. 1 C.civ., pentru valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare este necesar ca vânzătorul să fie proprietarul bunului ce se înstrăinează. Astfel cum a reținut instanța de fond, această condiție nu este îndeplinită atunci când vânzătorul este doar unul dintre coproprietarii bunului imobil ce se înstrăinează.

În cauza de față, promitenta-vânzătoare P. Gh. E. nu era proprietarul exclusiv al bunului ce a făcut obiectul antecontractului, ci doar titularul unei cote-părți din acesta, aspect ce rezultă din chiar titlul de proprietate invocat de recurenți. Împrejurarea că, ulterior, coproprietarii ar ieși din indiviziune, iar bunul în cauză ar putea fi atribuit promitentului vânzător nu poate justifica constatarea vânzării, căci cerințele de valabilitate ale contractului trebuie îndeplinite la momentul pronunțării hotărârii, iar nu la un moment ulterior și incert.

Pe de altă parte, nu poate fi primită nici susținerea recurenților în sensul că coproprietarii menționați în titlu au efectuat un partaj pe cale amiabilă, căci nu s-a făcut dovada încheierii unui astfel de act juridic.

În consecință, este nefondat motivul de recurs ce vizează neîndeplinirea condiției ca vânzătorul să fie proprietarul bunului ce se înstrăinează.

Tribunalul apreciază că, în raport de caracterul necesar al condiției existenței calității de proprietar al pârâtei vânzătoare, respectiv față de neîndeplinirea acestei condiții, acțiunea reclamanților a fost respinsă, în mod corect, ca neîntemeiată. În consecință, analiza instanței de fond referitoare la identificarea în antecontract a terenului ce se înstrăinează apare ca nefiind necesară.

Totodată, și motivele de recurs ce vizează amplasamentul și suprafața terenului, respectiv a acestei părți din motivarea instanței de fond, nu vor mai fi analizate, căci nu pot duce la modificarea sentinței recurate.

Pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază că judecătoria a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți M. O. R., G. F. și M. (FOSTĂ S.) A. M., toți cu domiciliul în Ploiești, . H.2, ., împotriva sentinței civile nr. 5369/16.05.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. GH E., domiciliată în ., jud. Prahova, C. V. și S. A., ambele domiciliate în com. Păulești, ., jud. Prahova, S. M., domiciliată în ., jud. Prahova, S. GH. G., domiciliat în Ploiești, Șoseaua Nordului, nr. 11, ., ., jud. Prahova, M. S., domiciliată în Ploiești, ..11, jud. Prahova, N. E., domiciliată în com. Păulești, ., jud. Prahova, N. C., domiciliată în com. Păulești, . A, jud. Prahova, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

R. C. C. M. Șalar F.-L.

GREFIER

Cardașol I.-N.

Operator de date cu caracter personal 5595

Red. Ș.F.L. / Tehnored. B.M.D.

2 ex/ 07.01.2013

Df._ Jud. Ploiești

Jf. M. C. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1634/2012. Tribunalul PRAHOVA