Fond funciar. Hotărâre din 23-10-2012, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-10-2012 în dosarul nr. 1440/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P. - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1440
Ședința publică din data de 23.10.2012
PREȘEDINTE - R. C.
JUDECĂTORI - C. M.
- ȘALAR F. L.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul petent C. M. domiciliat în com. Posești, ., jud. P. împotriva sentinței civile nr. 437/21.02.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE APLICAREA LEGII 18/1991 POSEȘTI- P. PRIMAR cu sediul în . hova, C. JUDEȚEANĂ P. DE APLICAREA LEGII 18/91 cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P..
Cererea de recurs scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul petent personal, lipsind intimatele pârâte.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul petent, având cuvântul, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului petent în dezbateri.
Recurentul petent, personal, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
P. acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. la nr._ din 3 septembrie 2010, petentul C. M. a chemat in judecata pe intimatele C. locală Posești de aplicare a legilor fondului funciar și C. Județeană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța sa dispună anularea hotărârii nr. 7715 din 11 iunie 2010 emisă de aceasta din urmă.
In motivarea plângerii, petentul a arătat că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 2,83 ha. teren arabil si 0,040 ha. pădure, față de 0,50 ha., iar contestația formulată a fost respinsă prin Hotărârea Comisiei Județene, deși a moștenit de la părinți suprafața de 5000 mp. pădure, până în anul 1962 când Primăria comunei Posesti a tăiat-o dându-i în schimb 2 mc. lemne, iar în registrul agricol, figurează cu suprafața de 5000 mp. pădure.
La data de 26 octombrie 2010, petentul a dezvoltat petitul cererii, solicitând obligarea celor două comisii la reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea titlului corespunzător pentru terenul de 5000 mp. pădure, în punctul „N.”.
Intimata C. locală Posesti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, s-a arătat că petentul nu a făcut dovada continuității proprietății pentru suprafața de pădure solicitată si nu a prezentat acte doveditoare concludente .
Au fost comunicate hotărârea contestată si acte ce au stat la baza emiterii acesteia.
C. județeană P. nu a formulat întâmpinare, comunicând instanței o copie a procesului verbal al ședinței in care a fost luată hotărârea nr. 7715 din 11 iunie 2010.
P. sentința civilă nr. 557 din 29 martie 2011, Judecătoria Vălenii de M. a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului.
Sentința a fost casată, prin decizia nr. 1219 din 5 octombrie 2011 a Tribunalului P. – Secția I civilă, reținându-se că se impune completarea probatoriului, cu documentația care a stat la baza hotărârii celor două comisii și cu toate înscrisurile necesare soluționării cauzei.
P. sentința civila nr. 437/21.02.2012 Judecătoria Vălenii de M. a respins plângerea ca neîntemeiata, reținând că prin cererea înregistrată cu nr. 645 din 30 noiembrie 2005 de C. locală Posesti, reclamantul C. St. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,46 ha. pădure, în punctul „N.”, reprezentând diferența dintre terenul de 0,040 ha. restituit petentului si totalul de 0,50 ha. care ar fi aparținut acestuia, înaintea naționalizării pădurilor, solicitarea petentului fiind respinsă de C. locală, iar contestația formulată împotriva acestei hotărâri a fost respinsă prin Hotărârea nr. 7715 din 11 iunie 2010 a Comisiei Județene P., constatându-se că petentul nu a prezentat dovezi concludente în sprijinul pretenției.
A susținut instanța de fond ca potrivit art. 6 din Legea 1/2000 raportat la art. 9 alin. 5 din Legea 18/1991, solicitantul reconstituirii dreptului de proprietate trebuie să facă dovada existentei în patrimoniul său sau a autorilor săi, a dreptului de proprietate asupra terenului la momentul preluării/predării către stat, dovadă care se poate face în una din modalitățile prevăzute de lege: titlul de proprietate si existenta liberă a amplasamentului, consemnările efectuate între anii 1945 si 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în CAP, documentele existente la arhivele statului, neînsoțite de titlu (cu valoare declarativă) si proba cu martori (în situația inexistentei unor înscrisuri doveditoare) atunci când reconstituirea dreptului se face pe vechile amplasamente si când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului.
A mai arătat instanța de fond ca reglementarea citată este, în același timp, permisivă, prin numeroasele mijloace de probă puse la dispoziție solicitantului dar și restrictivă, impunând dovedirea (într-un cadru completat de disp.art. 4 din Titlul XIII al Legii 247/2005) prelucrării de către stat a imobilului, caz în care simpla afirmație că terenul a aparținut solicitantului sau autorilor acestuia nu poate fundamenta reconstituirea dreptului de proprietate, petentul C. M. neprezentând comisiilor speciale competente sau instanței de judecată un titlu de proprietate asupra terenului.
A motivat prima instanța ca de asemenea, petentul nu a indicat amplasamentul exact al terenului si nu a solicitat audierea vecinilor imobilului, în calitate de martori iar înscrierile în registrul agricol îl menționează pe autorul său C. St. G. cu suprafața de 4 ari pădure (0,04 ha.), astfel încât pretenția petentului de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru o diferența de teren pădure este neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, criticând soluția pentru nelegalitate si netemeinicie, arătând ca instanța nu si-a îndeplinit rolul activ conform legilor fondului funciar, având în vedere ca el a stăpânit o suprafața de 5.000 mp pădure rămasa moștenire de la tatăl sau pana in anul 1962, dată la care pădurea i-a fost luată de C. Locala Posesti si a tăiat-o, motiv pentru care este îndreptățit sa fie pus în posesie si sa i se elibereze titlul de proprietate pentru aceasta suprafața de teren.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrata la nr._ la data de 11.04.2012.
Tribunalul, examinând sentința recurata în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 304 si art. 3041c.pr.civ, constata ca recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Conform registrului agricol din perioada 1951 -1955 autorul petentului C. St. G. a figurat cu suprafața totala de 2,10 ha din care 0,4 ari (0,04 ha) pădure, iar în registrul agricol din perioada 1959 -1963 autorul reclamantului a figurat cu suprafața totala de 2,20 ha, de diferite categorii de folosința in care nu se regăsește si aceea de pădure.
După . Legii 18/1991 petentul a formulat cererea nr.2733/20.03.1991 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața deținuta de autorul sau, inclusiv pentru suprafața de 0,50 ha pădure în pct. N..
Conform adeverinței nr. 4945/2.09.1991 petentului, în calitate de moștenitor al defunctului sau tată, i s-a stabilit dreptul de proprietate în baza hotărârii Comisiei Județene nr.88/1991 pentru suprafața totala de 2,83 ha, arătându-se ca acesta figurează si cu suprafața de 0,04 ha pădure in tabelul anexa nr. 15 la poziția 105, adeverința ce nu a fost contestata niciodată de către petent în ceea ce privește suprafața reconstituită.
Ulterior, după . Legii 247/2005, petentul a formulat cererea nr. 645/30.11.2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferența de 0,46 ha pădure, cerere respinsa de către C. Locala Posești de F. F., contestația formulata de către petent împotriva acestei soluții, nr.10/21.10.2008 fiind respinsa prin hotărârea nr.7715/11.06.2010 emisa de C. Județeana P. de F. F., reținându-se ca petentul nu a făcut dovada deținerii de către autorul său sau de către petent însuși a pretinsei diferențe de teren.
Disp. art. 8-11 din L.18/1991 modificata, stipulează ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP - urilor, in favoarea persoanelor fizice îndreptățite se face ținându-se seama de suprafața adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de înscriere in CAP, registrul agricol de la data intrării in CAP, evidentele CAP - ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel încât terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara înscriere in CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente daca sunt libere.
Așadar, din actele si lucrările dosarului reiese ca autorul petentului C. St. G. a figurat în registrul agricol al comunei Posesti in perioada 1951-1955 cu suprafața totala de 2,10 ha din care 0,04 ha pădure, iar ulterior, în registrul agricol aferent perioadei 1959 -1963, autorul petentului a figurat cu suprafața totala de 2,20 ha, de diferite categorii de folosința, categorii în care nu se regăsește si aceea de pădure, petentului fiindu-i reconstituit în baza Legii 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,83 ha conform adeverinței nr. 4945/2.09.1991 în baza H.C.J. nr. 88/1991 si pentru 0,04 ha pădure în baza H.C.J. nr. 2629/19.09.2002.
Ca atare, atât timp cât petentului în calitate de moștenitor al autorului său i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafața de teren deținută de autorul său, respectiv pentru 2,83 ha teren agricol si inclusiv pentru suprafața de 0,04 ha pădure conform înscrierilor din registrul agricol aferent perioadelor 1951 - 1955 si 1959 – 1963, înseamnă ca pretenția petentului de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru diferența de 0,46 ha pădure ce ar fi fost deținuta de autorul său este neîntemeiata, întrucât din actele existente la dosar nu rezultă ca autorul său ar fi deținut o suprafața de teren mai mare decât cea efectiv reconstituită.
De altfel, petentul nu a contestat niciodată adeverința de constituire nr. 4945/2.09.1991 vizând întinderea suprafeței de teren reconstituită si atât timp cât nu a făcut dovada deținerii de către autorul său a unei suprafețe mai mari de pădure, pretenția sa de a fi reconstituit dreptul de proprietate asupra diferenței solicitate, este neîntemeiată.
Mai mult chiar, a i se reconstitui in prezent o suprafața in plus de teren de 0,46 ha fata de cea deja reconstituită, ar însemna ca petentului sa i se reconstituie un teren mult mai mare decât cel deținut de autorul său anterior colectivizării, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, în mod corect instanța de fond a analizat situația de fapt si a respins plângerea ca neîntemeiata, întrucât din probele administrate nu reiese ca autorul petentului a deținut o suprafața de teren pădure mai mare decât cea reconstituita, iar petentului i-a fost reconstituită întreaga suprafața de teren cu care autorul sau a figurat în registrul agricol.
Critica recurentului în sensul că instanța nu si-ar fi îndeplinit rolul activ conform legilor fondului funciar, având în vedere ca el a stăpânit o suprafața de 5.000 mp pădure rămasa moștenire de la tatăl sau pana in anul 1962, dată la care pădurea i-a fost luată de C. Locala Posesti si a tăiat-o, motiv pentru care este îndreptățit sa fie pus în posesie si sa i se elibereze titlul de proprietate pentru aceasta suprafața de teren este neîntemeiată, deoarece din probele administrate nu rezultă că autorul său sau recurentul însuși au deținut o suprafața de teren pădure mai mare decât cea reconstituită, respectiv 0,4 ari, iar actele existente la dosar atesta reconstituirea dreptului de proprietate pe numele petentului în calitate de moștenitor al autorului său pentru întreaga suprafață de teren cu care acesta a figurat în registrul agricol, astfel încât, a se admite în prezent solicitarea petentului, ar însemna în realitate sa i se reconstituie o suprafață de teren mult mai mare decât cea deținuta de autorul său anterior colectivizării, astfel cum reiese din registrul agricol, ceea ce este inadmisibil.
De altfel, instanța de fond a dat dovada de rol activ, solicitând depunerea la dosar a întregii documentații care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea petentului, documentație din coroborarea căreia a reieșit ca acestuia i-a fost reconstituit întreaga suprafața de teren deținuta de autorul său, niciun act existent la dosar nefiind de natura sa conducă la concluzia că autorul petentului ar fi deținut o suprafață mai mare decât cea reconstituită, caz în care respingerea plângerii petentului nu echivalează cu lipsa rolului activ al instanței.
P. urmare, tribunalul, în raport de aceste considerente constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate sau netemeinice a hotararii recurate, conform art. 304 c.pr.civila, în baza art. 312 alin.1 cod procedura civila, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul petent C. M., domiciliat în com. Posești, ., jud. P., împotriva sentinței civile nr. 437/21.02.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. POSEȘTI DE APLICAREA LEGII 18/1991 - prin Primar cu sediul în ., C. JUDEȚEANĂ P. DE APLICAREA LEGII 18/1991, cu sediul în mun. Ploiești, .-4, jud. P., ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publica azi, 23.10.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
R. C. C. M. Șalar F. L.
GREFIER
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. R.C/tehn.DC
2 ex/06.11.2012
D.f._ – Judec. Vălenii de M.
J.f. B. D. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1454/2012. Tribunalul PRAHOVA | Fond funciar. Decizia nr. 819/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
