Obligaţie de a face. Decizia nr. 94/2016. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 94/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 94/2016

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

COD ECLI:RO:TBPHV:2016:016._

DECIZIA CIVILĂ NR. 94

Ședința publică din data de 21.01.2016

PREȘEDINTE – N. A.

JUDECĂTOR – M. N.

GREFIER – L. E. A.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta–reclamantă P. A., domiciliată în Boldești Scăieni, .. 102, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 8803/06.07.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-pârâte B. R. De Dezvolatre - Groupe Societe Generale SA - Sucursala Ploiești, cu sediul în Ploiești, .. 8, jud. Prahova și G. A., cu sediul ales în Ploiești, .. 8, jud. Prahova.

Cerere de apel timbrată cu taxa judiciară de timbru de 4 lei, conform chitanței . nr._/09.11.2015, și timbru judiciar de 0,15 lei, anulată și atașată la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanta personal, intimatele reprezentate de avocat M. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apelanta și apărătorul intimatelor arată că nu au alte cereri de formulat.

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.

Apelanta, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului. Arată că prezenta cauză nu se încadrează în dispozițiile OUG 156/2007, legii 132/2008, întrucât nu are sold în bancă. Banii săi au fost transferați între cele două bănci în baza unui protocol fără semnătura apelantei. Solicită a se avea în vedere actele de la dosar. În extrasul de cont este semnătura directorului economic, cu nume ilizibil, acesta fiind cel care i-a modificat contul. De asemenea, solicită a se ține seama de adeverința depusă la dosar, contul său fiind închis la 30.11.1996, iar conform adeverinței eliberate de bancă, ar fi avut bani în 2005, deci unde au stat banii săi între 1996-2005. Solicită a se avea în vedere mențiunile contului menționat, conform extrasului de cont din 2006, apelanta avea numerar valută, i s-a modificat suma, conform cererii formulate de apelantă, astfel că este vorba de o fraudă bancară. Arată că ANPC a făcut verificări și a amendat banca pentru deficiențele referitoare la contul său. Solicită ca banca să îi elibereze extras de cont. Solicită blocarea contului colector și desecretizarea acestuia. Solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate, obligarea băncii să îi elibereze extras de cont. Solicită cheltuieli de judecată de la fond și din apel.

Apărătorul intimatelor, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului. Arată că susținerile apelantei exced obiectului cauzei și cadrului procesual. Arată că apelanta avea_ lei în anul 1988 pentru Dacia. În anul 1991 suma a fost transferată la BRD. Arată că în perioada 1991-2016 nu a existat nici o cerere formulată de apelantă de retragere a sumei. Conform expertizei efectuate, este vorba de o sumă de 70 lei, având în vedere denominarea monetară. Arată că există un cadru legal ce reglementează problema apelantei, în sensul că persoana îndreptățită să restituie suma indexată este statul român, și nu BRD, conform art. 2 alin. 2 și 3 din HG 392/2014. Astfel, instanța de fond a dat o soluție corectă, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a BRD. În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei G. A., arată că între această intimată și apelantă nu au existat raporturi directe, aceasta fiind angajat al BRD, ceea ce nu justifică un raport direct cu apelanta, motiv pentru care soluția instanței de fond a fost de asemenea corectă în ceea ce o privește.

Solicită a se avea în vedere și Hotărârea CEDO din 10.07.2001, referitoare la titularii conturilor, față de modificările economice, financiare, sociale, politice, puteau cere restituirea sumei, însă apelanta nu a formulat cerere în acest sens.

Arată că apelanta este în eroare, aceasta făcând vorbire despre un alt cont al său, în valută, care nu are legătură cu prezenta cauză și, de asemenea, închiderea contului nu are legătură cu prezenta cauză.

În ce privește restituirea filei CEC, arată că chitanța CEC prin care a fost transferată inițial suma la BRD, arată că nu s-a făcut dovada unei asemenea file, ori chitanțe. Așadar, solicită înlăturarea susținerilor apelantei, urmând a se avea în vedere cele menționate în întâmpinare și, pe cale de consecință, respingerea apelului ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra apelului civil de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Prahova la data de 30.11.2011 sub numărul_/281/2011, reclamanta P. A. a chemat în judecată pârâta B. R. de Dezvolatre - Groupe Societe Generale SA - Sucursala Prahova, solicitând instanței să dispună obligarea acesteia la plata sumei și cumulul despăgubirilor calculate prin indexare, de la data transferului și până la data plății efective a sumei existente în depozitul constituit înainte de anul 1989 la fosta Casă de Economii și Consemnațiuni, în vederea achiziționării unui autoturism Dacia, precum și restituirea carnetului CEC de culoare verde, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că în anul 1988 a constituit la CEC un depozit în sumă de 70.000 lei în vederea achiziționării unui autoturism Dacia.

A mai arătat reclamanta că în data de 15.07.1991 a efectuat transferul sumei de 75.254, în baza carnetului CEC nr._ de la CEC la BRD Ploiești într-un cont special pentru mașini, cont purtător de dobândă anuală, după cum reiese din extrasul de cont nr. 869/15.07.1991.

De asemenea a mai învederat reclamanta că suma de 75.254 lei depusă la CEC era compusă din suma de 70.000 lei constituind plata integrală a autoturismului Dacia, la care s-a adăugat dobânda bonificată de BRD în cuantum de 5254 lei( pentru perioada 31.03.1988/ 15.07.1991).

Reclamanta a arătat și că s-a adresa cu nenumărate petiții în vederea restituirii banilor, însă a fost refuzată pe diverse motive, precizând și că are o situație familială grea.

În drept, reclamanta a invocat disp. Lg. 554/2004.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiza contabilă.

În susținerea acțiunii, reclamanta a anexat cererii, în copie, adresa nr._/14.11.2005, chitanța nr._, extras cont, cererile cu nr._/11.07.2011,_/13.10.2011 și_/28.11.2011, răspuns nr. 8118/23.10.2006.

La data de 18.04.2012, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității formulării cererii și, pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâta a arătat că prin Legea nr. 232/2008 pentru aprobarea OUG 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme, legiuitorul nu a stabilit în sarcina BRD niciun fel de obligație, banca doar comunicând către MFP date cu privire la numărul potențialilor beneficiari și valoarea despăgubirilor ce pot fi acordate.

A menționat pârâta că obligația de despăgubire revine statului prin Ministerul Finanțelor Publice.

Cu privire la prematuritatea cererii, pârâta a arătat că la momentul introducerii cererii, drepturile pretinse sunt supuse condiției emiterii titlurilor de stat de către MFP, neexistând vreo obligație exigibilă în sarcina BRD SA.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că la data de 15.07.1991, reclamanta a transferat de la CEC la BRD suma de 75.254 ROL, în vederea acordării de către bancă a unui credit privind achiziționarea unui autoturism marca Dacia 1300.

A mai arătat pârâta că în anul 2007, prin OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC- SA în vederea achiziționării de autoturisme, s-a acordat persoanelor fizice care au depus sume de bani la CEC până la data de 15.02.1992, dreptul de a obține despăgubire bănești din partea statului, drept acre a fost extins prin Legea nr. 232/2008, de modificare a OUG nr. 156/2007 și asupra persoanelor care au transferat sumele depuse la CEC de BRD.

A mai arătat pârâta că aplicarea efectivă a dispozițiilor legale menționate revine exclusiv Ministerului Finanțelor Publice, instituție ce are obligația de a asigura emisiunea de titluri de stat.

Pârâta a precizat și că a comunicat la data de 12.10.2009 către MFP date cu privire la numărul posibililor beneficiari și la sumele necesare despăgubirii, reclamanta figurând în situația astfel transmisă.

În drept, au fost invocate disp. art. 115 și urm c.pr.civ.

În combaterea acțiunii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâta a anexat întâmpinării, în copie, adresele nr. 280/2011,_/2011, practică judiciară.

Prin sentința civilă nr. 1301 pronunțată la data de 26.06.2012, Tribunalul Prahova a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 14.08.2012, sub nr._ .

La data de 10.03.2014, reclamanta a formulat cerere modificatoare, prin care a solicitat introducerea în cauză a pârâtei G. A., solicitând în contradictoriu cu aceasta restituirea CEC-ului și chitanței CEC în original.

În motivare, reclamanta a arătat că pârâta are cunoștință despre depozitul său bancar.

A mai arătat reclamanta că la cererea sa, au fost transferați banii de la CEC la BRD Sucursala Ploiești, transferul fiind efectuat în baza CEC-ului original de culoare verde pentru mașini cu nr._ din 31.03.1998, în baza unui protocol încheiat între cele două bănci, într-un cont special pentru mașini.

A mai arătat reclamanta că banca i-a eliberat extrasul de cont nr. 869/15.06.1991, cu suma de 75.254 lei, iar la data de 31.10.1996 soldul era de 1._ lei, când banca a procedat al închiderea contului și virarea într-un cont colector comun cu alți clienți aflați în aceeași situație.

Reclamanta a precizat și că după privatizarea din 31.10.1996, banca nu a înștiințat-o despre modificarea contului bancar.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1528 C.civ, OUG 113/2009 și Condițiile Generale Bancare pentru persoane fizice ale BRD.

La data de 14.04.2014, pârâta Ghița A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și, în subsidiar, respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că este încadrată la sucursala BRD Ploiești începând cu data de 02.11.1992, iar transferul sumei de 75.254 lei a intervenit la 15.07.1991, anterior începerii activității pârâtei.

A mai precizat pârâta că prin OUG 156/2007 s-a acordat dreptul de a obține despăgubire din partea statului persoanelor care au depus sume de bani la CEC SA până la 15.02.1992, iar ulterior, prin Lg. 232/2008 și Lg. 9/2014 s-a extins beneficiul acordării despăgubirilor și persoanelor care au transferat sumele depuse de la CEC la BRD.

În ceea ce privește restituirea CEC-ului și chitanței CEC în original, pârâta a arătat că sarcina probei faptului că pârâtele ar fi în posesia acestor înscrisuri îi revine reclamantei.

La termenul de judecată din data de 23.04.2015, instanța a respins excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâta BRD SA și a dispus unirea cu fondul a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive invocate de cele două pârâte, pentru considerentele arătate în încheierea de ședință de la acea dată.

La termenul de judecată din 26.05.2014, instanța a respins proba cu interogatoriul pârâtei Ghița A., ca neconcludentă.

În cauză, au fost încuviințate și administrate probele cu înscrisuri, la solicitarea ambelor părți, precum și cu expertiza contabilă, la solicitarea reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 8803 la data de 06.07.2015 Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. R. de Dezvoltare-Groupe Societe Generale SA, Sucursala Prahova, invocată de pârâtă.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei G. A., invocată de pârâtă.

A respins cererea precizată având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanta P. A., în contradictoriu cu pârâtele B. R. de Dezvolatre - Groupe Societe Generale SA - Sucursala Prahova, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a luat act de declarația pârâtelor în sensul că nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond analizând cu prioritate, potrivit art. 137 alin 1 c.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. R. de Dezvoltare-Groupe Societe Generale SA, invocată de această pârâtă, a reținut următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.

În prezenta cauză instanța a reținut că reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta acordarea de unei sume de bani cu titlu de despăgubiri pentru sumele de bani constituit cu titlu de depozit la CEC în vederea achiziționării unui autovehicul marca Dacia.

Instanța a reținut că pentru despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme a fost emisă Ordonanța nr. 156/2007, modificată prin Lg. 232/2008, care la art. 1 alin 1 prevede: ” Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.”

Potrivit art. 3 alin 1 din Ordonanță, ” Suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii”, iar conform art. 4 din același act normativ, ”Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat. Întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.”

Așadar, Ordonanța stabilește obligații în ceea ce privește plata efectivă a despăgubirilor in sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor, nu si in sarcina Băncii Romane de Dezvoltare - Groupe Societe Generale.

Aceeași concluzie se desprinde și din prevederile art. 2 alin 1 și 2 din HG 392/2014, în conformitate cu care: ”Prezentul articol reglementează elementele tehnice necesare despăgubirii persoanelor fizice care după 22 decembrie 1989 si-au transferat depunerile existente la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C. - S.A. in vederea achiziționării de autoturisme la B. R. pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., denumita in continuare B.R.D. - SA, cu același scop.

În vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. pentru achiziționarea de autoturisme și ulterior le-au transferat la B.R.D. - S.A. cu același scop, potrivit ordonanței, Ministerul Finanțelor Publice procedează la emisiuni de titluri de stat in limita unui plafon de_ lei. Emisiunea de titluri de stat va avea loc la data de 4 august 2014 cu scadenta in data de 3 septembrie 2014. Titlurile de stat sunt nenegociabile si nepurtătoare de dobândă.”

În concluzie, raportat la prevederile legale incidente în cauză, pârâtei BRD SA nu îi revine obligația de plată a despăgubirilor în favoarea persoanelor care și-au transferat sumele destinate achiziționări de autoturisme de la Casa de Economii și Consemnațiuni la această unitate bancară (cum este și cazul reclamantei în speță de față), ci această obligație revine Statului prin Ministerul Finanțelor Publice.

În ceea ce privește capătul de cerere privind restituirea CEC-ului și chitanței CEC în original, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada faptului că pârâta s-ar afla în posesia acestor înscrisuri, pentru justifica formularea unei asemenea acțiuni în contradictoriu cu aceasta, deși sarcina probei îi revine potrivit art. 1169 C.civ.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei G. A., invocată de aceasta, instanța de fond a reținut următoarele:

Pe lângă argumentele reținute în soluționarea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei BRD SA, care sunt valabile și cu privire la prezenta excepție, instanța a mai învederat că între reclamantă și pârâta G. A., în calitate de angajată a B. R. de Dezvoltare -Groupe Societe Generale SA, Sucursala Prahova, nu s-a stabilit vreun raport juridic direct, între părți neexistând drepturi sau obligații de natura celor puse în discuție prin prezenta acțiune.

Pârâta G. A. a acționat ca simplu prepus al pârâtei BRD în relația cu clienta acesteia din urmă (reclamanta), raportul juridic fiind creat între cele două părți din urmă, astfel încât pârâta G. A. nu poate avea vreo calitate în prezenta cauză, raportat la obiectul pricinii și temeiul de drept invocat.

Pentru aceste considerente, instanța a apreciat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâte, ca fiind întemeiate și le-a admis și a respins cererea precizată ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 274 c.pr.civ., potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată, la cererea părții a cărei cerere a fost admisă, instanța a luat act că nu s-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței atacate, rejudecarea cauzei și pe fond admiterea acțiunii.

În motivarea apelului reclamanta a arătat că, în fapt, a solicitat să se dispună obligarea pârâtelor să pună la dispoziția expertului desemnat de instanță toate piesele contabile din contul său bancar, din contul colector, bani ce au fost transferați de pârâta G. A., care i-a modificat contul special pentru mașini, fără semnătura sa și fără să o înștiințeze și să-i elibereze extras de cont la acea dată.

A precizat apelanta că în anul 1988 a constituit la CEC un depozit în sumă de_ lei în vederea achiziționării unui autoturism „Dacia 1300”, iar la data de 15.07.1991 a efectuat transferul sumei de_ lei în baza carnetului CEC nr._, de la CEC la BRD Sucursala Ploiești, într-un cont special pentru mașini purtător de dobândă anuală.

A mai menționat apelanta că până la data de 31.10.1996 s-a acumulat suma de 191.316 lei și, odată cu privatizarea băncii, banii au fost virați într-un cont colector fără semnătura sa și fără să fie încunoștințată, iar de la aceea dată s-a adresat cu numeroase petiții pârâtelor pentru a i se restitui bani, însă a fost refuzată prin diferite motivări.

A mai arătat apelanta că, având în vedere că nu s-a administrat proba cu expertiza și interogatoriul pârâtei G. A., este necesară repunerea cauzei pe rol pentru stabilirea sumei de bani ce trebuie să-i fie restituită.

Pentru motivele arătate, apelanta a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței atacate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova a fost înregistrat sub nr._ la data de 20.10.2015.

La data de 06.11.2015 intimata – pârâtă B. R. de Dezvoltare-Groupe Societe Generale SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, sens în care a reiterat apărările formulate la instanța de fond în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatelor pârâte, iar pe fondul cauzei a arătat că apelantei îi poate fi restituită cel mult suma de 36,02 lei compusă din suma transferată de la CEC la BRD-SA la care se adaugă dobânda la vedere acordată de BRD-SA.

Cu privire la petitul doi al cererii de chemare în judecată, intimata a arătat că înscrisurile solicitate se regăsesc la CEC Bank, instituție ce a virat la BRD-SA, în baza acestora, suma deținută de către reclamantă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin demersul judiciar promovat, astfel cum a fost precizat la data de 10.03.2014, apelanta a solicitat obligarea intimatelor la restituirea depozitului, actualizat la data plății efective, constituit anterior anului 1989 la Casă de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării unui autoturism Dacia, precum și a carnetului CEC și a chitanței întocmite în acest sens.

Așa cum rezultă din chitanța nr._ . emisă de C.E.C. la data de 31 martie 1988, de la apelantă și soțul acesteia s-a încasat suma de 70.000 lei reprezentând c/val. autoturism Dacia 1300 (fila 15 dosar fond).

Prin Extrasul de cont nr. 869/15.07.1991 emis de B. R. de Dezvoltare –Agenția Prahova se atestă faptul că în cont există un disponibil în sumă de_ lei reprezentând suma transferată de la CEC la BRD –S.A. pentru constituirea avansului necesar obținerii de credite pentru cumpărare autoturism din producția internă, fiind menționată, totodată, . nr. carnetului CEC inițial (_) precum și valoarea depunerii (70.000 lei/31.03.1988).

Totodată, potrivit Adresei nr. 1279/17.10.2006 comunicată Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor –Prahova de pârâta BRD (f.180 dosar fond) rezultă că la data de 31.10.1996 B. a dispus închiderea contului întrucât nu au fost înregistrate operațiuni, la data închiderii fiind evidențiat un sold de 191.316 lei ROL.

Așadar, la data de 31.03.1988 apelanta a constituit la CEC un depozit în sumă de 70.000 lei cu afectațiune specială, achiziționare autoturism Dacia, sumă fiind transferată ulterior la BRD –S.A, cu același scop, iar la data de 31.10.1996 pârâta BRD-SA a dispus închiderea contului, fără a exista o manifestare de voință în acest sens din partea apelantei.

Conform dispozițiilor OUG nr. 156/2007, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 9/2014 și HG nr. 392 / 2014 s-a statuat că plata efectivă a despăgubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme se va efectua de către Ministerul Economiei și Finanțelor, despăgubirile urmând a fi acordate atât pentru perioada depozitului constituit la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C. – S.A., cât și pentru perioada depozitului constituit la B. Română pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., respectiv pentru persoanele care au depus sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. înainte de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 1990 până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru persoanele care au depus sume de bani la C.E.C.- S.A. după data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la perioada cuprinsă între data efectuării depunerii până la data de 31 decembrie 2013.

Potrivit art. 2 alin. 2 din HG nr. 392 / 2014, „în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. pentru achiziționarea de autoturisme si ulterior le-au transferat la B.R.D. - S.A. cu același scop, potrivit ordonanței, Ministerul Finanțelor Publice procedează la emisiuni de titluri de stat”.

În alineatul 3 al aceluiași text de lege se arată că sumele reprezentând despăgubirile prevăzute la alin. (2) sunt asigurate de Ministerul Finanțelor Publice prin emisiuni de titluri de stat pe numele B.R.D. - Groupe Societe Generale - S.A. de valori nominale totale egale cu valorile totale ale despăgubirilor, potrivit art. 12 din ordonanță.

Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că intimatele pârâte nu au legitimitate procesuală pasivă câtă vreme între acestea și apelantă nu există raporturi juridice directe, obligația Băncii constând în a comunica Ministerului Finanțelor Publice date cu privire la beneficiarii unor astfel de despăgubiri și sumele depuse.

De altfel, apelanta reclamantă este menționată în situația transmisă Ministerului Finanțelor Publice ca potențial beneficiar al despăgubirii ce urmează a fi acordată de către Stat, aspect ce rezultă din adresa nr. 280/11.04.2011, reclamanta având nr. 1711 (fila 27 dosar inițial nr._/105/2011 al Tribunalului Prahova, fila 13,19, dosar apel). .

În ceea ce privește cererea privind restituirea carnetului CEC, se observă că potrivit Protocolului încheiat între B.R.D și C.E.C. la nivelul anului 1991 ( fila 205 dosar fond), la solicitarea depunătorilor înscriși pentru cumpărarea de autoturisme, urmau a se efectua anumite operațiuni vizând transferarea avansurilor de la C.E.C. la B.R.D., iar unitatea bancară elibera depunătorului o dovadă care să ateste primirea cererii solicitantului și a cecului cu suma limitată emis de unitatea C.E.C.

Or, potrivit ansamblului probator administrat în cauză, reclamanta nu a depus o dovadă în acest sens, corespunzător formularului „Anexa nr. 2” din Protocolul încheiat, astfel că, în lipsa altor înscrisuri care să ateste că intimatei pârâte B.R.D. i-a fost predat carnetul CEC emis de unitatea C.E.C. nu se justifică critica apelantei din perspectiva respingerii cererii privind restituirea carnetului CEC .

Referitor la proba cu interogatoriu solicitată a fi administrată în cauză în raport cu pârâta G. A., tribunalul reține că potrivit disp. art. 167 C.pr. civ., dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii.

În contextul materialului probator, față de teza probatorie ce s-a solicitat a fi dovedită, în mod corect a reținut instanța de fond că o astfel de probă nu este utilă soluționării cauzei.

În ceea ce privește raportul de expertiză întocmit în cauză, se observă că prin Încheierea de ședință din data de 22.06.2015 instanța de fond a soluționat obiecțiunile formulate de către apelanta reclamantă, apreciind în mod just că expertul desemnat a răspuns obiectivului stabilit de instanță, fiind avute în vedere documentele contabile ce atestă suma transferată de la unitatea C.E.C. la B.R.D. și cuantumul acesteia la data de 31.10.1996, necontestate de către pârâta unitatea bancară.

În consecință, tribunalul apreciază că nu se impune refacerea probatoriului administrat la prima instanță.

Pentru considerentele arătate, în temeiul disp. art. 296 C.pr. civ. Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul disp. art. 274 alin. 1 C.pr. civ., reținând că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată, se va lua act că intimații nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta–reclamantă P. A., domiciliată în Boldești Scăieni, .. 102, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 8803/06.07.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-pârâte B. R. de Dezvoltare - Groupe Societe Generale SA - Sucursala Ploiești, cu sediul în Ploiești, .. 8, jud. Prahova și G. A., cu sediul ales în Ploiești, .. 8, jud. Prahova, ca nefondat.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 21.01.2016.

Președinte, Judecător,

N. A. M. N.

Grefier,

L. E. A.

operator de date cu caracter personal 5595

red. N.A./tehnored. E.M.

4 ex./03.02. 2016

d.f. nr._ Judecătoria Ploiești

j.f. F. R. N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 94/2016. Tribunalul PRAHOVA