Anulare act. Decizia nr. 510/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. S.

Judecător M. G. R.

Grefier E. P.

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul – pârât G. M., CNP_, domiciliat în ., jud.Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 531/20.04.2015, pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._ , în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. V., CNP_ șiB. A.-M., CNP_, ambii cu domiciliul în ., jud.Satu M., și cu intimații-pârâți S. R., CNP_, și S. F., CNP_, ambii cu domiciliul în ., . M., având ca obiect anulare act – anulare contract de vânzare-cumpărare.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 13.10.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi, când;

TRIBUNALUL,

DELIBERÂND:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.531/20.04.2015 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, s-a admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanții B. V. și B. A.-M., împotriva paraților G. M., S. R. și S. F. și prin urmare s-a constatat dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului în natură teren intravilan de 480 mp cuprins în nr. top 392/3 din CF_ Craidorolț (CF vechi 61/N Craidorolț) cu titlu de cumpărare și bun comun; s-a dispus întăbularea în acest sens la CF; s-a respins ca fiind fără obiect cererea reclamanților de constatare a nulității absolute parțiale a antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3106 din 29.07.2008 la BNP C. C. Hatvani din Carei cu privire la terenul intravilan mai sus identificat și dispune radierea înscrierii de sub B2 din CF_ Craidorolț (CF vechi 61/N Craidorolț), fiind obligat pârâtul G. M. să plătească reclamanților 2446 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că imobilul în natură casă și teren intravilan de 950 mp de sub nr. top 392/3 din CF_ Craidorolț (CF vechi 61/N Craidorolț) formează proprietatea tabulară a pârâtului G. M., drept înscris în baza Încheierii CF 1999/30.05.2003.

Între reclamanți în calitate de cumpărători și pârâtul proprietar tabular în calitate de vânzător s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată din 30.07.2004 cu privire la suprafața de 480 mp teren intravilan, prețul plătit fiind de 500 Euro, înscrisul fiind contrasemnat de Primarul Comunei Craidorolț cu aplicarea ștampilei UAT, împrejurare confirmată și de martorul P. T., care cu permisiunea reclamanților folosește netulburat această grădină din anul 2005 până în prezent.

În pofida înscrisului mai sus arătat și a situației de fapt a imobilului pârâtul G. M. încheie antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3106 din 29.07.2008 la BNP C. C. Hatvani din Carei prin care înstrăinează de această dată întreg terenul dar și casa pârâților soți, antecontractul fiind înscris în CF prin Încheierea 9136 din 29.07.2008.

Ulterior pârâții încheie convenție de reziliere a acestui antecontract autentificată sub nr. 4343 din 23.10.2014 la BNP C. C. Hatvani din Carei în condițiile în acre anterior, la 07.07.2014, pârâtul G. M. înstrăinase de această dată doar terenul intravilan de 950 mp, prin antecontract de vânzare cumpărare sub semnătură privată, neopozabil reclamanților, unei terțe persoane.

În cauză nu s-a depus o schiță de dezmembrare a terenului intravilan și s-a renunțat la efectuarea unei expertize topografice în acest sens.

În consecință, văzând poziția pârâtului proprietar tabular, instanța a dat eficiență antecontractului inițial în sensul aprecierii că sunt îndeplinite condițiile de validitate prev.de art.896 C.Civ. astfel că a admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanții B. V. și B. A.-M. împotriva pârâților G. M., S. R. și S. F. și a constatat dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului în natură teren intravilan de 480 mp cuprins în nr. top 392/3 din CF_ Craidorolț (CF vechi 61/N Craidorolț) cu titlu de cumpărare și bun comun și a dispus întăbularea în acest sens la CF

S-a respins ca fiind fără obiect cererea reclamanților de constatare a nulității absolute parțiale a antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3106 din 29.07.2008 la BNP C. C. Hatvani din Carei cu privire la terenul intravilan mai sus identificat și dispune radierea înscrierii de sub B2 din CF_ Craidorolț (CF vechi 61/N Craidorolț).

În baza art. 453 alin. 1, 451 alin. 1 C.pr.civ. a fost obligat pârâtul G. M. să plătească reclamanților 2446 lei cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru de 846 lei, onorariu avocațial de 1600).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal apelantul-pârât G. M., solicitând admiterea acestuia și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul de a fi obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 423 lei reprezentând taxă de timbru. De asemenea, invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În motivare apelantul-pârât arată că solicită admiterea excepției invocate deoarece instanța de fond ar fi trebuit să constate lipsa calității sale procesuale pasive la ultimul termen de judecată deoarece a anunțat instanța că a vândut imobilul numitului Onyisa P.. De asemenea, în vederea stabilirii calității procesuale a părților, reclamanții aveau obligația depunerii la dosar a unui extras de carte funciară actualizat. Astfel dispunerea de către instanța de fond de întabulare a suprafeței de 480 mp teren intravilan în favoarea reclamanților s-a făcut în mod nelegal.

Precizează apelantul-pârât că în susținerea acestei excepții atașează extras de carte funciară actualizat din care reiese în mod clar și evident faptul că nu mai are calitatea de proprietar asupra imobilului care face obiectul prezentului litigiu.

În fapt, apelantul-pârât arată că reclamanții B. V. și B. A.-M. au introdus acțiunea împotriva sa și împotriva numiților S. R. și S. F., având ca obiect anulare contract de vânzare - cumpărare - partaj judiciar.

Învederează apelantul-pârât că reclamanții B. V. și B. A.-M. pretind că în data de 07.07.2004 a încheiat cu aceștia un contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată cu privire la suprafața de 480 mp teren intravilan, prețul plătit fiind de 500 Euro, lucru pe care nu-l recunoaște, așa cum a precizat și în întâmpinare, semnătura de pe actul prezentat la instanță nu-i aparține. Învederează apelantul-pârât faptul că împreună cu reclamanții au avut o înțelegere verbală prin care le-a cedat dreptul de folosință asupra suprafeței de 480 mp teren dar nicidecum dreptul de proprietate.

Menționează apelantul-pârât că în data de 30.05.2003 a dobândit cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, 169/1997 și 1/2000 imobilul intravilan, casa de locuit cu teren aferent în suprafață totală de 950 mp, situat în loc. Craidorolt, nr. 61, jud. Satu M., înscris în CF. nr._ Craidorolt (cf. vechi nr. 31 N Craidorolt), având nr. top. 392/3.

De asemenea, în data de 29.07.2008 împreună cu pârâta S. R. căsătorită cu S. F., a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare privind promisiunea vânzării imobilul descris mai sus, antecontract ce a fost autentificat sub nr. 3106, de către BNP Cherestesiu-Cherestesiu-Hatvani. Ulterior, de comun acord au hotărât să rezilieze acest antecontract urmând ca în data de 23.10.2014 să rezilieze și în format autentic în baza convenției de reziliere autentificate sub nr. 4343 tot de către SPN Cherestesiu-Cherestesiu-Hatvani, cu sediul în mun. Carei, jud.Satu M..

Mai arată că în data de 07.07.2014 conform contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată a înstrăinat imobilul descris mai sus numitului Onyisa P., contract de vânzare-cumpărare care s-a semnat și în forma autentică în data de 16.03.2015, având nr. autentic 1000/16.03.2015, autentificat de către SPN Cherestesiu-Cherestesiu-Hatvani, cu sediul în mun. Carei, jud.Satu M..

Precizează apelantul-pârât că atât în cazul familiei S. (2008 și 2014) cât și în cazul d-lui Onyisa P. (2015) a ținut ca actele privind înstrăinarea bunului imobil să se semneze în fața unui notar public și nicidecum doar sub forma de înscrisuri sub semnătura privată așa cum susțin reclamanții că a făcut în anul 2004.

Menționează apelantul-pârât că în toată această perioadă (2003 -2015), a achitat impozitul pentru imobilul descris mai sus, lucru care se dovedește atât prin chitanța nr._/2014 cât și prin adeverința nr.3684/2015 emise de Primăria . M..

În drept, invocă dispozițiile pe art.75-art.77 N.C.proc.civ., art.453 alin.1, art.451 alin.1 N.C.proc.civ. și art. 583 N C.proc.civ.

Intimații-reclamanți B. V. și B. A.-M. prin întâmpinarea formulată (filele 35-36), solicită respingerea apelului formulat și menținerea în totalitate a hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală; respingerea excepției invocate, întrucât la data introducerii cererii de chemare în judecată și pe parcursul cercetării judecătorești apelantul-pârât a fost proprietar tabular al imobilului în cauză; cu cheltuieli de judecată și onorar de avocat.

În motivare intimații-reclamanți arată că au încheiat la data de 30 iulie 2004, un antecontract de vânzare cumpărare cu numitul G. M., fiind vecin, asupra suprafeței de 480 mp teren intravilan, situat între imobilul acestuia și imobilul lor, teren care în natură reprezintă o grădină. Arată că la data încheierii contractului au intrat în posesia bunului cumpărat, plătind până în momentul de față toate taxele și impozitele locale.

De curând vecinul lor, în îngrijirea căruia au lăsat gradina, le-a adus la cunoștință faptul că pârâtul G. M. ar fi înstrăinat întreg imobilul său, cuprinzând și grădina de 480 mp pe care în anul 2004 le-a înstrăinat-o.

Precizează intimații-reclamanți faptul că deși nu și-au înscris dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat la cartea funciară, au folosit imobilul începând din anul 2004, fără a fi tulburați de nimeni. Întrucât, acum doresc rezolvarea situației de carte funciară a imobilului dobândit prin cumpărare, pentru care au achitat prețul convenit, intimații-reclamanți au solicitat un extras CF a imobilului, din care a rezultat că G. M. într-adevăr în anul 2008 ar fi înstrăinat întreg imobilul său cuprinzând casa de locuit și întregul teren aferent către pârâții de ordin II S. R. și S. F..

Învederează că potrivit extrasului de Carte Funciară, nr._, la data de 29.07.2008 pârâții S. R. și S. F. și-au notat antecontractul de vânzare cumpărare nr. 3106, din 29.07.2008, emis de BNP HATVANI, încheiat între ei și promitentul vânzător G. M., asupra suprafeței totale de 950 mp, antecontract care urma să fie perfectat la data de 31.08.2008.

Menționează că au fost cumpărători de bună credință al imobilului sus arătat, de la data cumpărării până în prezent au avut posesia imobilului, au folosit imobilul netulburați, motiv pentru care solicită înscrierea dreptului lor de proprietate în cartea funciară.

De asemenea, intimații-reclamanți arată că în cursul judecării cauzei la prima instanță apelantul a depus la dosar o convenție de reziliere a antecontractului de vânzare-cumpărare cu numiții S. F. și S. R., precum și un antecontract sub semnătură privată de vânzare-cumpărare, prin care acesta a înstrăinat din nou imobilul sau numitului P. Onyisia, fără a depune la dosar un extras Cf prin care să arate că la data de 18.03.2015 (în cursul judecății) a încheiat prin act autentic o vânzare-cumpărare cu acest P. Onyisa și s-a întabulat la cartea funciară.

Arată intimații-reclamanți că la data introducerii cererii de chemare în judecată au depus la dosar un extras cf actualizat din care rezultă că apelantul G. M. este proprietar tabular al imobilului înstrăinat către ei în anul 2004 în fața Primarului comunei Craidorolt.

Mai arată că pe parcursul cercetării judecătorești au dovedit cele susținute în acțiunea civilă prin înscrisuri, prin probe testimoniale și de asemenea au dorit interogatoriul pârâților, care au manifestat un dezinteres total față de cauză, neprezentându-se la niciun termen de judecată, nici la interogatoriu și nu au dorit administrarea nici unor probe.

Învederează că pe parcursul judecății, cu rea-credință, apelantul a vândut imobilul unei alte persoane și acum dorește desființarea hotărârii primei instanțe.

Pentru aceste motive, intimații-reclamanți solicită respingerea apelului.

În drept, invocă disp.art.466 și urm. Noul Cod.proc.civ.

Prin răspunsul la întâmpinare (filele 55-57), apelantul-pârât arată că apărările invocate de intimații-reclamanți privind legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond sunt neîntemeiate.

Astfel, arată că actul de înstrăinare din anul 2004 depus la dosarul cauzei de către intimații-reclamanți nu este autentic, nefiind semnat de către apelant, fiind o copie contrafăcută, aceștia neputând prezenta instanței un act original cu semnătura lui.

De asemenea, apelantul-pârât arată că impozitele aferente acestui imobil au fost plătite de către el, așa cum rezultă din chitanța_/2014 și adeverința nr. 3684/2015 emise de Primăria . M., documente care se află la acesta în original, arătând că intimații-reclamanți mint cu privire la faptul că ei au achitat aceste impozite. Prin urmare, cu rea credință se dorește ducerea în eroare a instanței, ei neputând face dovada plății acestor impozite.

Arată apelantul-pârât că în anul 2004 a avut cu intimații-reclamanți doar o înțelegere verbală prin care le-a cedat dreptul de folosință asupra suprafeței de 480 mp teren dar nicidecum dreptul de proprietate, motiv pentru care ei au folosit . nu și-au putut întabula dreptul de proprietate timp de 10 ani, orice alte motive invocate pentru lipsa întabulării fiind doar o încercare de a dobândi în mod fraudulos un teren pe care-l folosesc dar nu l-au achiziționat în mod legal.

Precizează apelantul-pârât că un alt element care confirmă faptul că . a fost vândută de către el către familia B. este și faptul că aceștia nu și-au împrejmuit terenul, nu au delimitat în niciun fel . din întreg imobilul, prin urmare accesul se realiza în mod continuu de pe proprietatea sa, până la momentul de față, . corp comun cu restul imobilului. Este evident astfel în mod clar și fără echivoc faptul că aceștia au folosit terenul cu acordul său, dar nu au depus niciun fel de demers legal și vizibil ca să-și însușească proprietatea pretinsă deoarece nu aveau niciun act legal care să le confere acest drept.

Menționează apelantul-pârât că este un om de bună credință care atunci când a promis vânzarea acestui imobil a semnat acte în fața unui notar autorizat pentru acest lucru, a se vedea antecontractul cu familia S., rezilierea tot în format autentic cu aceștia, precum și vânzarea către domnul Onyisa P., toate aceste acte fiind întocmite și semnate de către un notar public.

Prin urmare, acest teren a fost vândut în mod legal doar către domnul Onyisa P., acesta plătind prețul corect, având un contract autentic de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate aparținându-i acestuia în mod clar și fără echivoc.

Orice încercare de a dobândi suprafața de teren de 480 mp de către intimații-reclamanți B. este total nejustificată, fiind prezentate doar niște acte care nu sunt originale, cu semnături ilizibile și fără a fi însoțite de numele în clar a persoanelor care au semnat acel act din 2004, astfel aceștia neputând fi chemați în calitate de martori. Martorii aduși nu pot fi identificați ca fiind prezenți la momentul semnării acelui act, ci eventual pot confirma faptul că familia B. a folosit grădina o perioadă limitată, dar care nu justifică transferul dreptului de proprietate.

De altfel, însăși intimații-reclamanți se încurcă în propriile minciuni, deoarece prin cererea de judecată inițială au susținut că în 2004 s-a semnat un contract de vânzare cumpărare iar prin întâmpinarea depusă în apel susțin că în data de 30 iulie 2004 au semnat un antecontract de vânzare cumpărare, lucruri total diferite, cu efecte juridice total diferite, un antecontract neputând fi actul prin care să se transfere dreptul de proprietate asupra unui imobil.

Astfel aceștia încearcă în mod evident, cu rea credință, să ducă instanța în eroare, astfel încât în mod fraudulos și fără să poată prezenta acte originale și dovada achitării impozitului, cu martori mincinoși, să intre în posesia unui imobil care l-au folosit o perioada limitată de timp.

În drept, invocă dispozițiile art.75-art.77 N.C.proc.civ., art.453 alin.1, art.451 alin.1 N C.proc.civ. și art.583 N C.proc.civ.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul apreciază criticile apelantului ca fiind întemeiate, din perspectiva următoarelor considerente:

În primul rând, în ceea ce privește critica referitoare la lipsa calității procesuale pasive a apelantului, instanța arată că nu poate fi primită, deoarece pe de o parte ea nu a fost invocată în fața primei instanțe, iar pe de altă parte pentru că din actele dosarului rezultă calitatea procesuală pasivă a acestuia.

Astfel, tribunalul arată că calitatea procesuală pasivă este traducerea procesuală a calității de subiect obligat în raportul de drept material dedus judecății, putere în virtutea căreia pârâtul stă în justiție. Așadar, legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic litigios.

Or, în cauza de față apelantul pârât G. M. este tocmai persoana care apare ca si vânzător în cadrul înscrisului pe care reclamanții intimați își întemeiază pretențiile ( „Contract de vânzare cumpărare”, f. 6). Faptul că ulterior, terenul în cauză a fost înstrăinat de către apelantul pârât unei terțe persoane nu are nicio relevanță în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a acestuia, căci persoana care poate fi obligată în cazul în antecontractului de vânzare cumpărare la îndeplinirea obligației pe care și-a asumat-o este tocmai persoana care s-a obligat prin respectivul înscris.

În al doilea rând, Tribunalul arată că pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil este necesar ca acordul de voință al părților să îmbrace forma autentică. Instanța reține că înscrisul depus la dosar, pe care intimații reclamanți și-au întemeiat pretențiile nu respectă această cerință, motiv pentru care apreciază că acesta are valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare. Așadar, promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare constituie neîndoielnic, un contract sinalagmatic care dă naștere exclusiv unui drept de creanță, corelativ obligației de a face, adică de a încheia în viitor, contractul de vânzare cumpărare.

De altfel, acest aspect rezultă și din cuprinsul acestui înscris unde se arată că „În cazul în care unul dintre ei se răzgândește, cazul cumpărătorilor, vor pierde suma achitată, iar în cazul vânzătorului, acesta va achita dublul sumei primită. Vânzătorul se obligă ca la solicitarea cumpărătorilor, să se deplaseze la notarul public în vederea încheierii contractului definitiv”.

În condițiile în care convenția în discuție a fost încheiată la data de 30.07.2004, Tribunalul constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil și nu cele ale noului cod civil, avându-se în vedere prevederile art. 6 alin. 2 din C. civ.

Temeiurile de drept ale unei asemenea cereri le constituie atât prevederile art. 1073 si art. 1075 Cod civil, care permit în principiu suplinirea consimțământului debitorului în materia obligațiilor de a face - cât și cele ale art. 970 alin. 2 Cod civil, potrivit cărora ”convențiile obligă nu numai la ceea ce este expres în ele dar și la toate urmările pe care echitatea, obiceiul sau legea le dă obligației după natura sa”.

În acest sens, Tribunalul arată că din interpretarea dispozițiilor art. 1073 și 1077 C civ de la 1864 și ale art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, rezultă că partea care și-a executat obligația asumată, de plată a prețului are posibilitatea de a solicita pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, câtă vreme antecontractul/promisiunea de vânzare cumpărare îndeplinește cerințele generale de validitate a actelor juridice, prevăzute de art. 948 C. Civ. și bunul a cărui vânzare a fost promisă există în patrimoniul vânzătorului.

Or, în cauza de față, tribunalul reține că imobilul ce a făcut obiectul înscrisului intitulat contract de vânzare cumpărare (f. 6)invocat a fi încheiat între G. M. și B. V. și B. A. M., a fost înstrăinat de către apelant numitului Onyisa P., prin contract de vânzare-cumpărare autetentificat prin Încheierea cu nr. 1000 din 18.03.2015 (f. 4-6), fiind efectuate și înscrisrile în CF, așa cum rezultă din extrasul CF nr._ Craidorolț (f. 6), de unde reiese că proprietar al imobilului cu nr. Top: 392/3 Craidorolț este numitul Onyisa P..

În aceste condiții, Tribunalul constată că din moment ce bunul a cărui vânzare a fost promisă nu mai există în patrimoniul vânzătorului la data pronunțării primei instanțe, aceasta nu putea să constate dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului în natură teren intravilan de 480 de mp cuprins în nr. Top. 392/3 din CF_ Craidorolț cu titlu de cumpărare nefiind îndeplinită condiția privind calitatea de proprietar al bunului de către vânzător.

Câtă vreme executarea silită a obligației stabilite prin «contractul de vânzare încheiat la data de 30 iulie 2004 » nu mai este posiblilă, datorită înstrăinării ulterioare în formă autentică a imobilului, prima instanță nu putea să-i recunoacă acest drept.

Față de cele arătate mai sus, Tribunalul urmează a admite apelul formulat de către apelantul - pârât G. M. și a dispune schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul că respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului în natură teren intravilan de 480 mp cuprins în nr. top 392/3 din CF_ Craidorolt și întabularea în CF și a respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2446 lei, menținând restul dispozițiilor sentinței atacate.

În acest sens, Tribunalul arată că soluția cu privire al cheltuielile de judecată se impune a fi modificată ca urmare a faptului că intimații reclamanți sunt cei care au pierdut procesul, iar potrivit art. 453 C. pr. civ. doar această parte poate fi obligată la cheltuieli de judecată nu și partea câștigătoare.

În ceea ce privește cererea apelantului de obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată, Tribunalul în temeiul art. 453 C. pr. civ. raportat la art. 452 C. pr. civ., urmează a o admite și a dispune obligarea acestora la plata sumei de 423 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru ce a fost achitată conform chitanței aflate la fila 10 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul - pârât G. M., CNP_, domiciliat în ., jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 531/20.04.2015 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. V., CNP_ și B. A.-M., CNP_, ambii cu domiciliul în ., jud.Satu M., și cu intimații-pârâți S. R., CNP_, și S. F., CNP_, ambii cu domiciliul în ., . M..

Schimbă în parte sentința atacată în sensul că respinge capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului în natură teren intravilan de 480 mp cuprins în nr. top 392/3 din CF_ Craidorolt și întabularea în CF și respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2446 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Obligă intimații reclamanți să plătească către apelantul pârât G. M. suma de 423 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 22.10.2015.

Red.G.S./07.12.2015

Tehnored_VD /07.12.2015

7 ex. – ..cu: G. M., S. R., S. F., B. V., B. A.-M.

Jud.fond: Ț. I. R.