Fond funciar. Decizia nr. 245/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 245/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 245/2015
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 245/.>
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. D. S.
Judecător R. G. M.
Grefier M. B.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelanta-intimată C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SĂUCA, cu sediul în Săuca, județul Satu M., împotriva sentinței civile nr. 1885/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-petenți B. D. Ș., B. M. V., B. C. O., B. T. V., C. M., toți cu dom. în Cluj-N., .. 17, jud. Cluj, intimata C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, jud. Satu M., având ca obiect fond funciar.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 18.05.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de 25.05.2015, ulterior la data de azi.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1885/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă plângerea formulată de petenții B. D. Ș., B. M. V., B. C. O. în calitate de fiu al titularului dr. B. T. V. și C. M. în calitate de fiu al lui C. M. împotriva intimatelor C. JUDEȚEANĂ SATU-M. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR și C. L. DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SAUCA. Pârâta de ordin 1 a fost obligată la reconstituirea în natură a terenului arabil în suprafața de 22,49 ha pe amplasamentul liber nr. topo. 64 pe care nu există titlu de proprietate emis și care corespunde din punct de vedere al categoriei de folosința și al întinderii; în subsidiar, intimatele au fost obligate la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 22,49 ha pe orice categorie de folosință liberă, indiferent de localitate, în situația în care există teren disponibil în urma finalizării lucrărilor de întocmire a noii balanțe a fondului funciar pentru U.A.T. Săuca, iar în subsidiar s-a dispus acordarea de măsuri compensatorii. Fără cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au depus cereri de reconstituire pentru suprafața de 22,49 ha, solicitându-se atât la Legea nr. 169/1997, cât și la Legea nr. 1/2000 și Legea br. 247/2005 de către B. Ș. D., B. M. V., B. T. V. antecesorul lui B. C. O. și C. M. antecesoarea lui C. M.. Aceasta suprafață reprezintă diferența față de terenul solicitat, din care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 9 ha teren arabil în Săuca și 14 ha pădure în C., suprafață pentru care cererea a fost depusă la fiecare lege apăruta după Legea nr. 18/1991, cereri ce nu au fost soluționate în nici un mod, acestea fiind însoțite de acte de stare civilă și dovezi ale dreptului de proprietate.
Din anul 1997 până în prezent nici una din cererile depuse de către petenți nu a fost soluționată de către C. de aplicare a legii fondului funciar.
În urma solicitării serviciilor unui topograf, s-a constatat că pe nr. cadastral 64/54 există o suprafața de 24 ha libere în sensul prevăzut de lege, adică nu sunt eliberate titluri de proprietate nimănui, iar punerile în posesie sunt stopate până la finalizarea balanței terenurilor.
De mai bine de 17 ani petenții așteptă soluționarea cererii și doar în situația extremă să le fie atribuit teren de orice categorie, inclusiv de categoria terenurilor cuprinse în art. 12 din Legea nr. 368/2013 de modificare a Legii nr. 165/2013, adică terenuri de rezervă, terenuri din proprietatea privată a statului, terenuri ocupate de izlazuri, atât în localitatea Sauca, cât și în localitățile învecinate acestei localități.
Susținerile comisiei locale că procedurile administrative sunt suspendate până la finalizarea balanței terenurilor sunt reale parțial, pentru că în alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 165/2013, care prevede că dispozițiile alin. 1 ale art. 7 din această lege nu sunt aplicabile în situația hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Potrivit întâmpinării depuse de către comisia locală, aceasta a recunoscut că în . o parcelă liberă, că nu s-a validat, nefiind pus nimeni în posesie, doar că ar aparține Comunității Urbariale S., dar nu s-a validat pentru acesta suprafața de teren și instanța de fond a considerat că nu e obligatoriu păstrarea acestei parcele până la definitivarea balanței pentru o terță persoană a cărei poziție nu este validată, deoarece și această persoană terță avea posibilitatea de a se adresa instanței cu același gen de acțiune.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța de fond în baza art. 18 din Legea nr. 18/1991, a constatat că plângerea formulată de petenți este întemeiată, prin urmare a obligat pârâta de ordin 1 la reconstituirea în natură a terenului arabil în suprafața de 22,49 ha pe amplasamentul liber nr. topo. 64 pe care nu există titlu de proprietate emis și care corespunde din punct de vedere al categoriei de folosința și al întinderii. De asemenea, în subsidiar, a obligat intimatele la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 22,49 ha pe orice categorie de folosință liberă, indiferent de localitate, în situația în care există teren disponibil în urma finalizării lucrărilor de întocmire a noii balanțe a fondului funciar pentru U.A.T. Săuca, iar în subsidiar s-a dispus acordarea de măsuri compensatorii.
Împotriva Sentințe civile nr. 1885/2014, C. L. SAUCA Pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, a declarat apel, solicitând modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul reconstituirii în natură a dreptului de proprietate pentru suprafața de 22,49 ha pe vechiul amplasament în măsura în care acesta este liber, ori pe un alt amplasament, în cazul în care este teren disponibil, iar în subsidiar acordarea de masuri compensatorii .
În motivare, în fapt, apelanta arată că deși în întâmpinarea sa a menționat faptul că terenul cuprins în . vechiul amplasament al Comunității Urbariale S. și că aceasta din urmă are cerere de reconstituire depusă în termen legal la Primăria S., dar datorită faptului că potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România „până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare, invalidare de către toate comisiile județene", precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, cererea nu a putut fi rezolvată, aceasta nu înseamnă că terenul poate fi atribuit altor persoane pe considerentul că acestea din urma s-au adresat instituției de judecată.
Vechiul amplasament trebuie retrocedat dacă e liber persoanelor îndreptățite în condițiile legii. De altfel, apelanta învederează că a solicitat expertiză, dar instanța de fond s-a limitat să constate, fără nici o dovadă faptică (expertiză) deși putea dispune din oficiu, ori apelanta intimată a mai cerut efectuarea unei expertize pentru identificarea vechiului amplasament al reclamanților, pe considerente pe care nu le înțelege, a apreciat că nu e cazul.
Apelanta consideră că prin soluția pronunțată instanța de fond a complicat lucrurile, prin forțarea aplicării legii, situația de fapt existentă în fapt.
La termenul din data de 20 mai 2014, apelanta menționează că a solicitat din nou încuviințarea efectuării expertizei pentru identificarea vechiului amplasament al reclamanților, pentru că din informațiile sale acesta este liber în parte și poate fi retrocedat, instanța de fond nu a luat în considerare oportunitatea expertizei solicitate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 479 alin. 2 N.C.P.C. apelanta solicită instanței sp dispună completarea probatoriului cu efectuarea unei expertizei tehnice de identificare a terenului pe vechiul amplasament, conform C.F. nr. 242 Sauca existent în dosarul cauzei.
În drept, invocă prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, art. 3 din Legea nr. 1/2001 art. 466-468 din N.C.P.C.
Prin întâmpinare (filele 21-23), intimații B. D. Ș., B. MIHAIVIRGIL, B. C. O., C. IRCEA, prin avocat, solicită respingerea apelului declarat și menținerea în tot a sentinței atacate, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel, pentru următoarele considerente:
Intimații arată că în mod paradoxal apelanta pârâtă susține în apel că terenul solicitat este liber, propunând inclusiv probe pentru a dovedi acest lucru. Însă, în fața instanței de fond prin întâmpinarea depusă la 17.03.2014 menționează că „susnumiții au depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 22,49 ha teren agricol și 14 ha teren cu vegetație forestieră. Vechile amplasamente atât pentru terenul agricol cât și pentru terenul forestier erau și sunt ocupate cu titluri de proprietate eliberate conform Legii 18.1991", susținând acum în apel că vechiul amplasament al intimaților este parțial liber și poate fi retrocedat.
Astfel, poziția procesuală a apelantei în fața instanței de fond este că nu există liber vechiul amplasament al reclamanților care prin hotărârea judecătorească obțin un alt amplasament liber (fără procesul verbal de punere în posesie, fără adeverință de proprietate, fără titlu de proprietate, fără o hotărâre a Comisiei județene de validare a propunerii de retrocedare), iar în apel susține că nu-l pot reconstitui pentru ca este teren liber pentru un alt proprietar și că terenul intimaților petenți acum ar fi liber.
Intimații petenți apreciază că, dacă terenul ar fi fost liber, ținând cont de faptul că la toate legile fondului funciar au fost depuse cereri, atunci acest amplasament trebuia reconstituit.
Faptul că se solicită o expertiză pentru a se dovedi că vechiul lor amplasament este liber, intimații petenți consideră că este un mod de tergiversare a judecării cauzei și prelungirea judecății până la finalizarea balanței terenurilor agricole. Această probă este inoportună atât timp cât din verificările topografice ale comisiei de inventariere constituită în temeiul Legii nr. 165/2013 prin suprapunere cu vechile harți cadastrale au constatat că vechile amplasamente ale intimaților sunt ocupate.
În ceea ce privește susținerea că nr. top . ar constitui vechiul amplasament al Comunității Urberiale S., care au și cerere depusă în temeiul Legii nr. 247/2005, dar care nu a fost soluționată datorită dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, intimații petenți consideră că este doar o simplă afirmație însoțită de o simplă cerere a unui membru al Comunității Urberiale S..
Intimații arată că terenul ce li s-a atribuit prin sentință judecătorească este în hotarul satului Săuca, pe teritoriul căreia, o comunitate urbarială din S. nu poate deține teren în Săuca, mai ales că această . și nu pășune, iar din cuprinsul cererii atașate apelului rezultă că s-au solicitat 39,90 ha conform CF 357 al localității S. și nu Săuca.
Apelanta intimata susține în întâmpinarea de la fond și în apel că cererea comunității urbariale S. a fost înaintată comisiei județene. Însă, potrivit atribuțiilor celor două comisii descrise în art. 5 și art. 6 din HG nr. 890/2005, propunerile comisiei locale se trimit spre validare împreună cu toate documentele (art. 5 lit. h și I) către comisia județeană care validează sau invalidează propunerile comisiei locale (art. 6 lit. e), ceea ce dovedește că lipsa acestor anexe întocmite de comisii nu suplinește aprobarea pe acest amplasament a reconstituirii dreptului de proprietate solicitantului, rămânând doar la stadiul unei cereri de reconstituire nesoluționată.
În privința probelor solicitate de apelantă inițial la instanța de fond, adică o expertiză pentru a dovedi că numărul topografic 64 liber pentru care instanța de fond a dispus reconstituirea în favoarea petenților intimați, reprezintă vechiul amplasament al comunității urbariale S., pentru ca apoi în apel să solicite o expertiză cu care să dovedească că vechiul amplasament al intimaților petenți este liber, însă ambele probe contradictorii solicitate în cele două etape de judecată nu sunt pertinente judecării cauzei raportat la actele depuse în probațiune.
Potrivit art. 478 alin. 2 C.proc.civ., părțile nu vor putea folosi înaintea instanței de apel alte mijloace de apărare, dovezi decât cele invocate în prima instanță sau arătate în motivele apelului și întâmpinare, iar instanța de apel potrivit art. 479 alin. 2 C.proc.civ., instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate doar în cazul în care consideră că sunt necesare soluționării cauzei. În opinia intimaților petenți proba expertizei solicitată pentru a dovedi un alt aspect în fața instanței de fond și cu un alt scop și pentru a dovedi în aspect nou în fața instanței de apel, sunt probe prin care se urmărește doar tergiversarea cauzei atât timp cât din documentația cadastrală depusă rezultă că acest teren este liber, că pentru acest teren nu s-au emis proces verbal de punere în posesie, titlu de proprietate și nu există nici o hotărâre a comisiei județene de validare a propunerii comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terțul invocat de apelantă.
Apelul nu este fondat.
Apelanta critică soluția judecătoriei pe motiv că s-ar fi acordat terenul reprezentând vechiul amplasament al altei persoane îndreptățite, respectiv al Comunități Urbariale S. care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, comisia locală propunând spre validare cererea, însă procedura nu s-a finalizat ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.165/2013.
Nefiind validată propunerea comisiei și nefiind emis titlul de proprietate, instanța nu poate reține decât că terenul este liber din punct de vedere juridic.
Comunitatea urbarială avea posibilitatea de a interveni în proces, dar nu s-a formulat vreo cerere în acest sens. Hotărârea judecătorească nu este obligatorie decât pentru părțile în proces, motiv pentru care apreciem că în mod corect judecătoria a stabilit și măsuri în subsidiar, respectiv ca dreptul reclamanților să fie reconstituit prin teren echivalent, indiferent de localitate, inclusiv prin măsuri compensatorii (despăgubiri).
Raportat la cadrul procesual, la limitele investirii, instanța a avut în vedere condițiile reconstituirii raportat strict la situația reclamanților, și anume că aceștia sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată și că terenul din ./54 este liber. De asemenea, în lucrarea de expertiză se reține că în . și reclamanții intimați au deținut 11,22 ha ca vechi amplasament, dar că această suprafață este în prezent reconstituită altor persoane prin titlu de proprietate.
În consecință, cât timp față de terți hotărârea se va opune cu valoarea unui mijloc de probă, iar prin sentință sunt stabilite în subsidiar reconstituirii în natură a dreptului pe terenul indicat și măsuri în echivalent, apelul structurat pe motivele arătate apare ca nefondat.
În baza art.453 C.proc.civ., instanța va obliga apelanta să plătească intimaților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-intimată C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SĂUCA, cu sediul în Săuca, nr. 36, județul Satu M., împotriva sentinței civile nr. 1885/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Cărei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatii-petenti B. D. Ș. - CNP_9, B. M. V. - CNP_, B. C. O. - CNP_, B. T. V. - CNP_, C. M. - CNP_, toți cu domiciliul în Cluj-N., .. 17, județul Cluj, intimata C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, jud. Satu M..
Obligă apelanta să plătească intimaților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ și EXECUTORIE.
Pronunțată la 2 iunie 2015, prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, G. D. S. | Judecător, R. G. M. | |
Grefier, M. B. |
Red. G.D. S. – 09.06.2015
Tehnored_NM / 09.06.2015
8 ex.
- se comunică câte un ex. cu: -C. LOCALA DE APLICARE A L. 18/91 SAUCA
-B. D. Ș. cu domiciliul în Cluj-N., ..17, jud. Cluj,
-B. M. V. cu domiciliul în Cluj-N., ..17, jud. Cluj,
-B. C. O. în calitate de fiu al titularului dr. B. T. V. cu domiciliul în Cluj-N., D.B., nr.17 jud. Cluj și
-C. M. cu domiciliul procedural ales în Cluj N., D.B., nr.17, jud. Cluj
-C. JUDEȚEANĂ SATU-M. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR
Jud.fond: S.M. C.
| ← Servitute. Decizia nr. 252/2015. Tribunalul SATU MARE | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 246/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|








