Rectificare carte funciară. Decizia nr. 104/2015. Tribunalul SATU MARE

Decizia nr. 104/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 104/2015

Dosar nr._ Cod operator:_

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SATU M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 104/.>

Ședința publică de la 10 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE Z. K.

Judecător M. G. R.

Grefier E. P.

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți I. I. și I. M., domiciliați în Cluj N., ., ., cu domiciliul procedural ales în Cluj N., ., ., ambii prin mandatar I. C., dom. în Cluj N., ., ., împotriva Sentinței civile nr. 2579/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._ , în contradictoriu cu intimații-pârâți B. A. și B. V., ambii cu domiciliul în Satu M., ..66, jud. Satu M., având ca obiect rectificare carte funciară.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, nu au răspuns părțile.

P. serviciul de registratură al instanței la data de 27.02.2015, intimații B. A. și B. V., prin avocat, au depus la dosar concluzii scrise.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, dată la care susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea acelei ședințe ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi când;

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

P. sentința civilă nr.2579/11.06.2014 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins acțiunea formulată de reclamanții I. I. JUNIOR și I. M., prin I. C. I., în contradictoriu cu pârâții B. A. și B. V., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că încheierile de carte funciară nr._/1997 și_/2001 raportat la dispozițiile art.52 Legea nr.7/1996, în forma în vigoare până la modificarea intervenită în luna iunie 2004, prin OUG 41/2004, publicată în M.Of. din 07.06.2004, stipulau faptul că încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 20 de zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data înregistrării cererii. Încheierea este supusă căilor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciară și se înscrie în cartea funciară. În cazul în care se va declara și recurs, cererea de înscriere respectivă se va comunica biroului de carte funciară pentru înscriere. Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului de carte funciară, de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.

Cele două încheieri indicate mai sus și emise de OCPI în perioada 1997-2001, sunt supuse acestor prevederi, respectiv art.52 din Legea 7/1996, astfel că aceste încheierii sunt supuse căii de atac ordinare la momentul respectiv, în speță apelul.

În plus, conform dispozițiilor art.77 din Legea 71/2011, înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil.

P. urmare, chiar și după . N.C.C. înscrierile efectuate în cartea funciară în temeiul Legii 7/1996 sau ale Decretului Lege 115/1938, dacă este cazul, vor produce efectele prevăzute de actele normative care le reglementează, la momentul efectuării înscrierii, cu privire la toate efectele ce pot fi produse de aceste înscrieri, inclusiv posibilitatea contestării lor.

Astfel, instanța a reținut că în cazul de față, în ceea ce privește încheierea nr._/1997, reclamanții încearcă să obțină o cale de atac care le este în mod evident mai avantajoasă, față de legea procedurală anterioară – a se înțelege, dispozițiile procedurale din Legea 7/1996 - pentru motivul că, acum au luat la cunoștință de existența acelei încheieri din anul 1997. Această susținere nu poate fi făcută decât cu rea credință din moment ce în celelalte litigii ce au avut loc între părți, drepturile referitoare la același imobil au fost puse în discuție, iar extrasele de carte funciară au fost depuse la dosarele cauzelor – dosarul nr.801/2001,_, iar perioada de timp de aprox. 15 ani în care nu au avut cunoștință de mențiunile pe care le contestă nu poate fi imputată decât acestora. Este adevărat că nu s-a dovedit din punct de vedere formal existența unei comunicări din partea OCPI cu privire la încheierea contestată, deși dispozițiile legale prevedeau această obligație, în același sens, fiind și răspunsul OCPI, de la fila 71, din anul 2012. Această situație este în sprijinul reclamanților, care au astfel motive pentru a solicitat repunerea în termenul de exercitare a căii de atac împotriva încheierii nr._/1997 și a celor subsecvente.

P. urmare, instanța a reținut că reclamanții au la dispoziție calea de atac a apelului, împotriva încheierii de carte funciară nr._/1997, putând solicita repunerea în termenul de apel.

Astfel, instanța a reținut că prezenta acțiune, prin care se contestă în procedura prevăzută de dispozițiile art.50 din Legea 7/1996, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, este inadmisibilă. Această inadmisibilitate privește contestarea încheierilor de carte funciară_/1997 și_/2001, având în vedere că pentru contestarea acestora se prevedea un alt mijloc procedural prevăzut de lege. Pe cale de consecință, inadmisibilitatea se extinde și asupra încheierilor emise de registratorul șef, în procedura de reexaminare prevăzută de art.50 din Legea 7/1996.

În ceea ce privește valabilitatea încheierilor de carte funciară, în cazul de față au fost respectate toate prevederile art.50 și urm.din Lg.7/1996, nu au fost uzate căile legale de atac împotriva acestor încheieri astfel încât încheierile sunt valabile.

Radierea înscrierilor de carte funciară nu poate fi cerută decât dacă, în prealabil, s-a obținut o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care se constată nevalabilitatea actului care a stat la baza intabulării.

În cazul de față, încheierea nr._/27.11.1997 a avut la bază sentința civilă 3662/1996 definitivă și irevocabilă, prin care s-a partajat imobilul în 3 apartamente.

Imobilul a fost partajat în 3 apartamente întrucât prin sentința civilă nr.3662/1996 s-a constatat pe baza probelor administrate în cauză că ulterior contractului de donație, s-a realizat o construcție deasupra garajului, de către pârâți cu ajutorul financiar al părinților, construcție care în urma partajului a devenit apartamentul nr.3, atribuit părinților pârâților.

Ca atare, în baza sentinței civile 3662/1996, în mod corect pe baza probelor administrate în cauză s-a efectuat partajul imobilului și în mod corect s-au înscris drepturile de proprietate cu privire la cele 3 apartamente formate, întrucât pârâții dețineau cote de proprietate din imobil și nu doar un drept de folosință.

P. sentința susmenționată nu s-a constatat cu putere de lucru judecat, așa cum susțin reclamanții, ca imobilul aparține în cote de ½ parte reclamanților și pârâților, ci s-a împărțit imobilul în 3 apartamente, conform cotelor de proprietate și conform folosinței.

La baza încheierii de carte funciară nr._//2001 a stat decizia civilă nr.522/2001 prin care s-a dispus revocarea contractului de donație autentificat sub nr.2228/1979 pentru partea de proprietate a reclamantului căreia, la data pronunțării deciziei, îi corespundea, ca urmare a împărțirii pe apartamente, apartamentul nr.1.

Astfel, prin decizia civilă 522/2001 s-a revocat doar cota de ½ parte din apartamentul nr.1, apartament care în urma sentinței nr.3662/1996 a fost atribuit reclamanților (întrucât la data contractului de donației exista doar parterul și etajul, fără construcția edificată deasupra garajului - ce formează apartamentul 3) și așa s-a înscris și în CF_ Satu M. sub B 4, fiind respectat întocmai dispozitivul deciziei civile 522/2001.

Pentru toate aceste considerente, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții I. I. și I. M., prin mandatar I. C., (filele 15-31), solicitând admiterea apelului și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac apelanții arată următoarele:

1. Sentința apelată nu este motivată sau este motivată contradictoriu sau cuprinde motive străine de natura pricinii,apelanții au formulat acțiune în rectificare de carte funciară pe temeiul art. 34 alin 1 din Legea nr. 7/1996 și a încheierii nr._ din 2001 pe motivul nevalabilității înscrierii sau a încheierii de carte funciar și nu o plângere împotriva încheierii de CF,acțiunea în rectificare DECF față de dobânditorul nemijlocit e imprescriptibilă așa cum sunt intimații B. cărora sentința civilă nr. 3662/1996a Judecătoriei Satu M. le este opozabilă, motivarea instanței este privitoare la încheierea CF nr.1169/1997 și nu s-a motivat dacă înscrierea dreptului de folosință în partea B a celor 4 coli funciare este o înscriere legală ,instanța chiar pe cale incidentală poate să verifice dacă înscrierea –încheierea este una valabilă și să dispune rectificarea în continuare arată că prin sentința civilă nr.3662/1996 a Judecătoriei Satu M. s-a dispus partajarea folosinței imobilului casa P +1etaj înscrisă în CF nr13091 nr.top_/14 și_/29 în acel moment a judecății apelanții dețineau o cotă de ½ din întreg au contribuit în mod egal împreună cu reclamanții pârâți la adăugirile imobilului donat .

2. Hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu judecarea sau aplicarea greșită a legii .nu este temei legal la înscriere având în vedere că prin sentința civilă nr.3662/1996 s-a partajat proprietatea imobilului în condițiile în care s-a avut în vedere partajul folosinței imobilului și trebuia înscris un dezmembrământ al dreptului de proprietate, înscrierea trebuia făcută în sensul că cota de ½ din apartamentul nr.1 este bun dobândit în devălmășie.

3. Pe fondul cauzei arată că în baza sentinței civile nr.3662/1996 s-a partajat folosința imobilului însă în mod artificial s-a creat trei corpuri de proprietate în 3 cărți funciare distincte printr-o înscriere ilegală s-a modificat regimul juridic al imobilului dezmembrându-l în trei apartamente .

Încheierile de carte funciare nu respectă dispozițiile art.44, 112, 115 din Decretul–Lege nr.115/1938, chiar dacă încheierea ar cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege tot ar fi ilegală deoarece actul în temeiul căruia s-a efectuat înscriere nu prevede în cuprinsul său înscrierea în CF_ nr.top_/14 și_ /29, înscrisul original în baza căruia s-a făcut această înscriere nu poate fi întabulat pentru că nu individualizează imobilul asupra căruia se face înscrierea conform art.44 din decret.

În ceea ce privește înscrierea din CF_ nr.top_/14 și_/29 a imobilului situat în Satu M., ..66, jud.Satu M., numărul de ordine 31, în primul rând, arată că aceasta nu este valabilă, deoarece se întemeiază pe decizia civilă nr.522/2001, care dispune întabularea în CF_ nr.top_/14/1 și_/29/1, iar, în al doilea rând, din înscrierea existentă reiese că I. I. senior deține cota de ½ din întreaga casă P+1 etaj, ceea ce este complet ilegal.

În atare condiții, această cotă de ½ din acest bun își păstrează caracterul de bun comun și, prin urmare, înscrierea în cartea funciară a acestei cote de ½ trebuia făcută cu mențiunea de bun comun în devălmășie sau cu precizarea cotelor moștenitorilor așa cum prevede legea.

Solicită să se constate pe cale incidentală că încheierea_ din 1997 nu îndeplinește cerințele cerute de art.122 din Decretul 115/1938 sau de art.50 alin.2 din Lg.nr.7/1996 forma inițială, respectiv nu se determină dreptul care urmează a se înscrie, nu se arată cartea funciară și numărul de parcelă unde dreptul urmează a fi înscris și nu se arată partea cărți funciare unde dreptul urmează a fi înscris.

De asemenea, solicită: să se constate pe cale incidentală cu privire la CF_,_,_,_ că înscrierea nu este valabilă, deoarece partajul folosinței unui imobil stabilit prin sentința civilă nr.3662/1996, se înscrie în partea C a cărți funciare_ nr.top_/14 și_/29; să se constate pe cale incidentală că înscrierea în CF_ nr.top_/14 și_/29 a loc.Satu M. nu este valabilă, deoarece nu individualizează imobilul asupra căruia se face înscrierea, respectiv CF_ nr.top14779/14 și_/29 și nu indică dreptul ce urmează a fi înscris în CF_ nr.top_/14 și_/29.

Cu privire la CF individual_ nr.top_/14/I și_/29/I Satu M., Foaia de Proprietate, solicită: să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea înscrierii, în sensul că încheierea nr._/27.11.1997 de la numărul de ordine 1 și 2 din CF_ ind. cu nr.top_/14/I și_/29/I Satu M. nu este valabilă cu privire la admiterea înscrierii în CF a dreptului de proprietate a lui I. I. și M. asupra apartamentului cu nr.I; să se dispună rectificarea înscrierii consemnate în CF individual nr._ nr.top_/14/I și_/29/I Partea B – Foaia de Proprietate, în sensul radierii încheierii nr._/27.11.1997 cu privire la admiterea înscrierii în acest CF a dreptului de proprietate cu privire la apartamentul I în favoarea lui I. I. și I. M. și în sensul radierii înscrierii propriu zise în acest CF a dreptului de proprietate cu privire la apartamentul I în favoarea lui I. I. și I. M..

Cu privire la CF individual_ nr.top 1479/14/II și_/29/II Satu M., Foaia de Avere solicită să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea înscrierii și să se dispună rectificarea înscrierii consemnate în acest CF în Partea A) Foaia de Avere în sensul radierii încheieri nr._/27.11.1997 cu privire la înscrierea în CF ind._ nr.top_/14/II și_/29/II- foaia de avere a imobilului apartament II –etaj.

Cu privire la CF individual_ nr.top_/14/II și_/29/II Satu M., Foaia de Proprietate solicită să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea înscrierii în sensul că încheierea nr._/27.11.1997 de la numărul de ordine 1 și 2 din CF de mai sus nu este valabilă cu privire la admiterea înscrierii în CF individual_ nr.top_/14/II și_/29/II – Foaia de Proprietate a dreptului de proprietate a lui B. V. și B. A. asupra apartamentului cu nr.II.

Cu privire la CF individual_ nr.top_/14/III și_/29/III Satu M., Foaia de Avere, solicită să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea înscrierii.

Cu privire la CF_ nr.top_/14 și_/29 Satu M., foaia de proprietate numărul de ordine 31 solicită să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea înscrierii în sensul că înscrierea propriu zisă prin care se dispune înscrierea în baza Deciziei civile nr.522/A dos.801/2001 a Tribunalului se revocă cota de ½ parte din contractul de donație aut.2228/1979 nu este valabilă și să se dispună rectificarea înscrierii consemnate la numărul de ordine 31 din CF col.Satu M. nr._ în sensul radierii.

De asemenea, solicită suspendarea cauzei până la soluționarea apelului formulat în dosar nr._ .

P. notele depuse, intimații B. A. și B. V. (filele 86-88) solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, onorar de avocat 1200 lei.

Invocă excepția de autoritate de lucru judecat cu privire la cererile privind nevalabilitatea încheierilor de carte funciară și excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea de rectificare de carte funciară.

I. În ceea ce privește excepția de autoritate de lucru judecat cu privire la cererile privind nevalabilitatea încheierilor de carte funciară, raportat la decizia civilă nr.526/ 04.12.2014 dată de Tribunalul Satu M. sub dosar nr._, intimații arată că sub dosarul nr._ s-a formulat plângere împotriva încheierii CF nr._/27.11.1997 recalificată ca apel și soluționată prin decizia civilă nr.526/ 04.12.2014, iar, în prezenta cauză - cu toate că inițial se indică doar nr.de ordine, ulterior, prin precizarea de acțiune se solicită să se constate "pe cale incidentală" nevalabilitatea acestei încheieri nr._/27.11.1997, or, cu privire la legalitatea acestei încheieri CF instanța, prin decizia civilă nr.526/ 04.12.2014 dată de Tribunalul Satu M. sub dosar nr._ s-a pronunțat cu autoritate de lucru judecat în sensul respingerii apelului - fiind incidente disp.art.431 NCPC.

II. Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea de rectificare de carte funciară, intimații arată că apelanții solicită radierea înscrierilor efectuate în baza sentinței civile nr.3662/1996, sentință rămasă irevocabilă după epuizarea tuturor căilor de atac și care a fost operată în colile de carte funciară în anul 1997. În anii ce au urmat acestei operațiuni de carte funciară, între apelanți, pe de o parte, și intimați și tatăl lor, pe de altă parte, s-au purtat multiple alte procese, între care relevant este dosarul nr.6848/2000 al Judecătoriei Satu M. apelat la Tribunal sub dosar nr.801/2001 având ca obiect revocare donație, dosar nr._ având ca obiect sistare de indiviziune, dosar nr._ * având ca obiect masă succesorală, etc.

Învederează că sub dosarul nr._ înregistrat la Tribunalul Satu M. având ca obiect contestație în anulare împotriva deciziei civilă nr.522/2001 dosar nr.801/2001 - se poate constata că apelanții, prin mandatarul lor au luat cunoștință despre toate înscrierile ce fac obiectul cauzei (filele 83,84,85,89, 92, 99).

Potrivit art.36 din Lg.7/1996 "Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credință și prin act Juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris." Întrucât termenul de 3 ani a fost depășit, intimații solicită admiterea excepției.

Pe fond, intimații arată că din argumentația apelanților reiese că ceea ce îi nemulțumește este însăși sentința civilă nr.3662/1996, or, atâta timp cât titlul care a stat la baza încheierii subzistă, cererea de rectificare este nefondată.

Consideră că este nefondată susținerea apelanților că nu s-a observat că prin sentința civilă nr.3662/1996 s-a dispus partajarea folosinței și nu a proprietății, întrucât din cuprinsul sentinței civile nr.3662/1996 reiese că imobilul din litigiu a fost partajat în 3 apartamente, ca atare, în baza sentinței, în mod corect, s-a efectuat partajul imobilului și în mod corect s-au înscris drepturile lor de proprietate cu privire la cele 3 apartamente formate, conform cotelor de proprietate și conform folosinței, întrucât anterior dețineau cote de proprietate din imobil și nu doar un drept de folosință.

Urmărind șirul operațiunilor efectuate în CF intimații arată că se poate constata că: proprietarii imobilului înscris în CF col-_ nr.topo._/14 și nr.top._/29, înscriși sub B.5-6, erau părinții lor, I. I. sen. și I. A., din anul 1962, iar casa P+1 s-a notat în anul 1979.

În anul 1979, prin contractul de donație nr.2228/1979, def.I. I. sen. și I. A. au donat ½ parte din imobil intimaților, iar cealaltă cotă de ½ parte apelanților, cotă cu care s-au înscris sub B.9, 10, 11 și 12.

Precizează că în anul 1995, între intimați și defuncți, s-a încheiat un contract de schimb, în baza căruia intimații au transmis acestora cota lor de 3/16 din casă, cu care aceștia s-au înscris sub B.17-18.

P. urmare, ulterior transmiterii întregului imobil prin donație, părinții intimaților au redobândit cota de 3/16 din casă, deci erau proprietarii acestei cote.

P. sentința civilă nr.3662/1996 s-a dispus partajarea imobilului, casa P+1 în 3 apartamente: . 3 camere și dependințe, cu SU 83,27 mp, subsol, drept de servitute de trecere cu pasul la . s-a transcris în CF_ pe numele apelanților I. I. jr. și I. M.; . 3 camere și dependințe cu SU 70,78 mp, subsol 21,36 mp, folosință comună casa scării, coridor de acces la etaj, a garajului, anexa din curte, buc.vară, depozit, cocină, cu drept de servitute de trecere cu pasul și autoturismul la . s-a transcris în CF_ pe numele intimaților; . o cameră si dependințe cu SU 28,59 mp și folosință comună cu . scării, coridor de acces la etaj, a garajului care s-a transcris în CF_ pe numele def.I. I. sen. și I. A..

Ca atare, pentru operarea sentinței civile nr.3662/1996 care dispunea partajarea imobilului înscris în CF_ nr.topo._/14 si_/29 în 3 apartamente, s-a pornit de la situația de carte funciară existentă potrivit căreia toate părțile din proces erau coproprietari în indiviziune, pe cote părți, nicidecum simpli posesori.

De altfel, intimații învederează că la pagina 6 din sentință se arată clar că se va avea în vedere actuală situație de carte funciară, raportat la situația de carte funciară intervenită pe parcursul procesului, subliniindu-se că părțile din proces erau proprietari ai imobilului în cote bine stabilite și că dosarul are ca obiect partajul imobilului între proprietarii tabulari, în funcție de cotele de proprietate ce le deține fiecare.

Precizează că scopul urmărit de apelanți este să se înscrie că asupra apartamentelor etc., în loc de drept de proprietate să se înscrie drept de folosință, or, o asemenea cerere este absurd, deoarece nu li se poate ridica calitatea de proprietari pe care au deținut-o anterior sentinței, care, urmare partajului dispus, a atribuit fiecăruia dintre părți un apartament care corespundea cotei deținută anterior, fără sultă.

P. urmare, consideră că încercarea apelanților de a se constata nevalabilitatea încheierile CF în dorința de a obține, anula, însăși drepturile de proprietate înscrise, este nefondată, deoarece atâta timp cât sentința civilă nr.3662/1996 este în ființă, orice cerere de radiere a drepturilor înscrise este nefondată. Se adaugă faptul că actele încheiate ulterior intrării în vigoare a Lg.7/1996 își vor produce efectele prevăzute de acestea, conform principiului tempus regit actum subliniat prin disp.art.6 al.2 din Lg.287/2009.

Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă dispozițiile art.205 NCPC.

P. răspunsul la notele de ședință, apelanții I. I. și I. M., prin mandatar I. C., arată următoarele:

1) Referitor la excepția autorității de lucru judecat privind nevalabilitatea încheierilor de carte funciara_ din 27.11.1997 raportat la decizia civilă nr.526/04.12.2014 a Tribunalului Satu M. în dosar_, apelanții arată că Decizia nr.II din 2001 a Curții Supreme de Justiție prevede că acțiunile împotriva încheierilor de carte funciara a judecătorului de carte funciară pot fi atacate cu apel și ulterior cu recurs.

Precizează că această decizie civilă nr.526 din 04.12.2014 a Tribunalului Satu M. a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Oradea, astfel că până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestui dosar nr._ în care s-a pronunțat decizia civilă nr.526/04.12.2014, aceasta nu este înzestrată cu autoritate de lucru judecat decât provizorie.

Consideră că numai dintr-o eroare comisă de apelanți sau o eroare de judecată se va menține această decizie nr.526/04.12.2014, care este evident ilegală raportat la autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.3662/1996 a Judecătoriei Satu M. care a dispus partajarea folosinței imobilului casa P+1 etaj, situat în Satu M., ..66, jud.Satu M..

Astfel, solicită respingerea excepției cu privire la autoritatea de lucru judecat a acestei decizii nr.526 din 04.12.2014 ca fiind nefondată.

2) Referitor Ia excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea de rectificare de carte funciară, apelanții arată că prin sentința civilă nr.3662 din 1996 a Judecătoriei Satu M. s-a dispus partajarea folosinței imobilului casă P+1 etaj, situat în Satu M., ..66, jud.Satu M..

Învederează că astfel cum însăși reprezentanta intimaților constată cotele de proprietate nu au fost contestate nicicând de către intimați. Deci, apelanții dețin în continuare cota de ½ din întreg imobilul casă P+1 etaj așa cum confirmă, de altfel, în considerente însăși sentința civilă nr.3662 din 1996 a Judecătoriei Satu M..

Menționează că intimații au fost parte în acel proces privind partajarea folosinței imobilului casa P+1 etaj și, în consecință, această sentință civilă nr.3662/1996 le este opozabilă.

De asemenea, arată că acțiunea în rectificare este imprescriptibilă cu privire la dobânditorul nemijlocit, ori B. este dobânditor nemijlocit în ce privește dreptul de folosință al acestui imobil.

În concluzie, apelanții arată că acțiunea în rectificare față de dobânditorul nemijlocit este imprescriptibilă, cu atât mai mult cu cât acesta este de rea credință cunoscând în mod exact ce a dispus instanța cu privire la sentința civilă nr.3662/1996 a Judecătoriei Satu M..

Față de cele de mai sus, solicită respingerea excepției a prescripției dreptului de a cere rectificarea ca fiind nefondată.

3) Referitor la înscrierea - încheierea_ din 27.08.2001 pronunțată în temeiul deciziei civile nr.522 din 2001 a Tribunalului Satu M., precizează că actele care stau la baza acestei înscrieri au fost sustrase (furate) din cartea funciară. De asemenea, arată că încheierea_ din 27.08.2001 a fost sustrasă din cartea funciară.

Precizează că în dosar nr._ al Judecătoriei Satu M. apelanții au solicitat, pe cale incidentală, să se dispună refacerea încheierii de carte funciară nr._ din 27.08.2001, iar, ulterior refacerii, să se dispună anularea acestei încheieri de carte funciara nr._ din 27.08.2001.

Consideră că este necesară disjungerea acestei cauze și suspendarea cu privire la capătul de cerere privind încheierea_ din 27.08.2001 până la soluționarea dosarului nr._ Judecătoriei Satu M..

Pe fondul cauzei arată că înscrierea de la numărul de ordine 21 din CF_ nr.top_/14 și_/29 este ilegală, deoarece încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.3662/1996 privind partajarea folosinței imobilului casă P+1 etaj și deoarece este evident că partajul de folosință și consecutiv dreptul de folosința se înscrie în partea C - foaia de sarcini a unui imobil. P. această înscriere ilegală se modifică practic complet situația juridică a acestui imobil.

Cu privire la înscrierea de la numărul de ordine 31 din CF_ Satu M., apelanții arată că această înscriere este efectuată în temeiul deciziei civile nr.522 din 2001 a Tribunalului Satu M.. Consideră că aceasta înscriere este ilegală.

Precizează că defuncta I. A., a decedat în august 1999, iar soțul supraviețuitor I. loan senior a continuat această acțiune de revocare a donației soluționată prin decizia civila nr.522 din 2001 a Tribunalului Satu M..

Menționează că până la lichidarea bunurilor aflate în coproprietatea devălmașă a soților pe calea regulilor privind devoluțiunea succesorală legală, toate bunurile rămân bunuri comune dobândite în devălmășie de către soții I. I. senior și I. A..

P. urmare, și această cotă de ½ atribuită prin decizia civilă nr.522 din 2001, ca urmare a revocării donației, trebuie interpretată ca intrând în patrimoniul comun al ambilor soți I..

Precizează că decizia civilă nr.522 din 2001 nu a atribuit această cota de ½ cu titlu de bun propriu lui I. loan senior, deoarece nu s-au partajat bunurile aflate în patrimoniul succesoral al defunctei I. A..

Consideră că abia în urma unui partaj la care ar fi participat toți moștenitorii se putea stabili cota soțului supraviețuitor cu titlu de bun propriu și abia apoi acea cotă putea fi înscrisă în cartea funciară.

În concluzie, în opinia apelanților, această înscriere de la numărul de ordine 31 din CF_ Satu M. este ilegală, deoarece cota de ½ nu aparține lui I. loan senior, ci este o cota deținută în coproprietate devălmașă cu defuncta I. A..

În consecință, starea de devălmășie trebuia să fie arătata în mod exact prin înscrierea de la numărul de ordine 31 din CF_ Satu M., în sensul precizării că se înscrie această cotă de ½ cu titlu de bun comun în favoarea soților I. loan senior și I. A..

Ținând cont de cele de mai sus, apelanții invocă:

1) excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.3662 din 1996 a Judecătoriei Satu M., în sensul că aceasta a dispus partajul folosinței acestui imobil

2) în ce privește înscrierea efectuată în temeiul sentinței civile nr.3662 din 1996 a Judecătoriei Satu M. în cărțile funciare arătate - CF_,_,_,_ - solicită continuarea judecății și pronunțarea unei decizii cu privire la această înscriere

3) solicită disjungerea acestui capăt de cerere - cu privire la încheierea_ din 27.08._ + înscrierea efectuată în temeiul deciziei civile nr.522 din 2001 - și suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._ al Judecătoriei Satu M. soluționat prin sentința civilă nr.203 din 20.01.2015.

Precizează că în ce privește această decizie civilă nr.203 din 20.01.2015 a Judecătoriei Satu M. au formulat apel - a se vedea portalul instanțelor de judecată sau solicită a se cere informații despre dosar Judecătoriei Satu M..

P. concluziile scrise, intimații B. V. și B. A. susțin excepția de autoritate de lucru judecat cu privire la cererile privind nevalabilitatea încheierilor de carte funciară și excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea de rectificare de carte funciară.

I. Susțin excepția de autoritate de lucru judecat cu privire la cererile privind nevalabilitatea încheierilor de carte funciară, raportat la decizia civilă nr.526/04.12.2014 dată de Tribunalul Satu M. sub dosar nr._, întrucât decizia susmenționată s-a soluționat în apel, cauza s-a soluționat după NCPC și ca atare, potrivit art.625 (4) NCPC decizia este definitivă (iar faptul că s-a atacat cu recurs, nu are relevantă, de vreme ce calea de atac a recursului nu este prevăzută de lege, nici în decizie nu este menționată vreo cale de atac).

Învederează că obiectul dosarului nr._ a fost plângere împotriva încheierii CF nr._/27.11.1997, recalificată ca apel și soluționată prin decizia civilă nr.526/ 04.12.2014, iar în prezenta cauză - cu toate că inițial se indică doar nr.de ordine, ulterior, prin precizarea de acțiune se solicită să se constate "pe cale incidentală" nevalabilitatea acestei încheieri nr._/27.11.1997. Or, cu privire la legalitatea acestei încheieri CF instanța, prin decizia civilă nr.526/ 04.12.2014, s-a pronunțat cu autoritate de lucru judecat în sensul respingerii apelului - fiind incidente disp.art.431 NCPC.

II. Susțin excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea de rectificare de carte funciară, având în vedere că potrivit art.36 din Lg.7/1996 "Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris."

Întrucât termenul de 3 ani a fost depășit, solicită admiterea excepției.

Precizează că apelanții solicită radierea înscrierilor efectuate în baza sentinței civile nr.3662/1996, sentință irevocabilă și care a fost operată în cartea funciară în anul 1997.

Pe fond, intimații arată că din argumentația apelanților, reiese că ceea ce îi nemulțumește este însăși sentința civilă nr.3662/1996, or, atâta timp cât titlul care a stat la baza încheierii subzistă, cererea de rectificare este nefondată.

Consideră că este nefondată susținerea apelanților că prin sentința civilă nr.3662/1996 s-a dispus partajarea folosinței și nu a proprietății, întrucât din cuprinsul sentinței reiese că imobilul din litigiu a fost partajat în 3 apartamente, ca atare, în mod corect, s-a efectuat partajul imobilului și în mod corect s-au înscris drepturile de proprietate ale părților cu privire la cele 3 apartamente formate, conform cotelor de proprietate și conform folosinței, întrucât anterior dețineau cote de proprietate din imobil și nu doar un drept de folosință.

Menționează că pentru operarea sentinței civile nr.3662/1996 care dispunea partajarea imobilului înscris în CF_ nr.topo._/14 si_/29 în 3 apartamente, s-a pornit de la situația de carte funciară existentă, potrivit căreia toate părțile din proces erau coproprietari în indiviziune, pe cote părți, nicidecum simpli posesori.

Astfel, arată că la pagina 6 din sentință se arată clar că se va avea în vedere actuală situație de carte funciară, subliniindu-se că părțile din proces eram proprietari ai imobilului în cote bine stabilite și că dosarul are ca obiect partajul imobilului între proprietarii tabulari, în funcție de cotele de proprietate ce le deține fiecare.

Învederează că scopul urmărit de apelanți este să se înscrie asupra apartamentelor drept de folosință în loc de drept de proprietate, or, o asemenea cerere este absurdă, deoarece nu li se poate ridica calitatea de proprietari pe care au deținut-o anterior sentinței, iar urmare partajului s-a dispus practic o apartamentare și s-a atribuit fiecăruia un apartament care corespundea cotei deținută anterior, fără sultă.

P. urmare, încercarea apelanților de a se constata nevalabilitatea încheierii CF în dorința de a obține anularea însăși a drepturilor de proprietate înscrise, este nefondată, deoarece atâta timp cât sentința civilă nr.3662/1996 este în ființă, orice cerere de radiere a drepturilor înscrise este nefondată. Se adaugă faptul că actele încheiate ulterior intrării în vigoare a Lg.7/1996 își vor produce efectele prevăzute de acestea, conform principiului tempus regit actum subliniat prin disp.art.6 al.2 din Lg.287/2009.

Față de cele de mai sus, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă dispozițiile art.244 (2) NCPC.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, tribunalul reține următoarele:

În cadrul motivelor de apel la pct.1 și 2 apelanții au invocat motive specifice căii de atac a recursului așa cum sunt prevăzute de vechiul Cod de procedură civilă art.304 pct 7.C.pr.civ .

Reținând calea de atac a apelului declarat, raportat la obiectul acțiunii principale tribunalul va analiza legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond în baza efectului devolutiv al căii de atac declarate legal ,limitat la criticile de apel formulate și la ceea ce s-a judecat de către instanța de fond prin prisma dispozițiilor art. 296-297 vechiul C.pr.civ .,având în vedere că acțiunea a fost promovată la data de 15.02._ ,înainte de . noului Cod de procedură civilă (15.02.2013).

Instanța de fond a analizat condițiile radierii înscrierilor de carte funciară prin prisma dispozițiilor art.34 pct.2 din Legea nr.7/1996 reținând că înscrierea efectuată în baza încheierii nr._/27.11.1997 respectă dispozițiile sentinței civile 3662/1996 a Judecătoriei Satu M. în baza căreia s-a efectuat partajul imobilului în 3 apartamente conform cotelor de proprietate deși în dispozitivul sentinței civile nr.3662/1996 instanța utilizează sintagma „partajează folosința” procedează la atribuirea definitivă a apartamentelor în proprietatea familiilor I. și B., în baza sentinței instanța de fond a dispus un partaj judiciar definitiv în natură al imobilului și nu un partaj de folosință cu efecte provizorii, cele două instituții pot fi delimitate facil din punct de vedere juridic.

Din considerentele sentinței precum și din probele administrate în cauză mai ales din expertizele tehnice efectuate rezultă că s-a avut în vedere partajarea dreptului de proprietate al imobilului pe apartamente și nu partajarea folosinței, pe această cale nu pot fi aduse critici de fond cu privire la partaj, nici cu privire la cotele de proprietate asupra cărora instanța a statuat prin sentința civilă nr.3662/1996 a Judecătoriei Satu M. în dosar nr.6050/1993.

De asemenea pe fondului partajului instanța de fond corect a reținut că prin sentința susmenționată nu s-a constatat cu putere de lucru judecat, că imobilul aparține în cote de ½ parte reclamanților și pârâților, ci s-a împărțit imobilul in 3 apartamente, conform cotelor de proprietate si conform folosinței, sub acest aspect nu sunt îndeplinite condițiile art.34 pct.2 din Legea nr.7/1996.

Încheierea de carte funciară nr._//2001, s-a emis în baza deciziei civile nr.522/2001 prin care s-a dispus revocarea contractului de donație autentificat sub nr.2228/1979 pentru partea de proprietate a reclamantului căreia, la data pronunțării deciziei, îi corespundea, ca urmare a împărțirii pe apartamente, apartamentul nr.1.

Radierea înscrierilor de carte funciară nu poate fi cerută decât dacă, în prealabil, s-a obținut o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă prin care se constată nevalabilitatea actului care a stat la baza intabulării.

În continuare în cadrul căii de atac, apelanții invocă nelegalitatea încheierilor de carte funciare nr._/27.11.1997, respectiv_/27.08.2001 ale biroului local de carte funciare, atât sub aspectului modului de soluționare a cererii de intabulare a sentinței civile nr.3662/1996 a Judecătoriei Satu M. cât și sub aspect formal invocând încălcarea dispozițiilor art.44, 112, 115 din Decretul-Lege nr.115/1938 susținând că chiar dacă încheierea ar cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege tot ar fi ilegală deoarece actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu individualizează imobilul conform art. 44 din decret.

Legalitatea sau temeinicia încheierilor de carte funciară pot fi verificate în cadrul căilor de atac prevăzute de legea specială ,instanța de fond corect a reținut că cele doua încheieri emise de OCPI in perioada 1997-2001, sunt supuse prevederilor art. 52 din Legea 7/1996, astfel că aceste încheierii sunt supuse căii de atac ordinare a apelului, cale de atac ce nu a fost exercitată de apelanți.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat: apelanții susțin că decizia civilă nr. 526/2014 a Tribunalului Satu M. pronunțată în dosar n_ e ilegală raportat la autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.3662/1995 a Judecătoriei Satu M..

În dosarul nr._, tribunalul a soluționat plângerea împotriva încheierii de CF nr._/1997 ,prezenta cauză are ca obiect rectificare de carte funciară întemeiată pe dispozițiile art.34 pct.2 din Legea nr.7/1996 și pe cale incidentală s-a solicitat verificarea valabilității încheierii, instanța de fond considerând că cererea este inadmisibilă având în vedere că există căi de atac prevăzute de legea specială privind verificarea legalității încheierii de carte funciară, motiv pentru care tribunalul consideră că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.1201 VCC, excepția va fi respinsă.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune privind rectificarea de carte funciară invocată de intimați tribunalul reține că excepția nu e prescriptibilă în termenul de 3 ani, nu suntem în ipoteza textului de lege al art.36 din Legea nr.7/1996 (în vigoare la data promovării acțiunii), fiind vorba de părțile unui proces de partaj dispus în baza unei hotărâri judecătorești opozabile părților, cu privire la care s-a efectuat înscrierea tabulară.

Față de cele de mai sus, tribunalul, în baza art.296 Cod proc.civ., va respinge apelul declarat ca nefondat.

În baza art.274 Cod proc.civ. va obliga apelanții să plătească intimaților B. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat justificat conform chitanței nr. 413/2014 emisă de cabinetul avocațial V.M. Satu M..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți I. I. și I. M., domiciliați în Cluj N., ., ., cu domiciliul procedural ales în Cluj N., ., ., ambii prin mandatar I. C., dom. în Cluj N., ., ., împotriva Sentinței civile nr.2579/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. A. și B. V., ambii cu domiciliul în Satu M., ..66, jud.Satu M..

Respinge excepția privind autoritatea de lucru judecat invocată de părți.

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de intimați.

Obligă apelanții să plătească intimaților B. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 10.03.2015.

Președinte,

Z. K.

Judecător,

M. G. R.

Grefier,

E. P.

Red.Z.K./21.04.2015

Tehnored_BER /21.04.2015

Ex.6

- ..cu: I. I. prin I. C., I. M. prin I. C., B. A., B. V.

Jud.fond: C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rectificare carte funciară. Decizia nr. 104/2015. Tribunalul SATU MARE