Contestaţie la executare. Decizia nr. 486/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 486/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 10448/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 486/2013
Ședința publică de la 03 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. G.
Judecător D. T. L.
Judecător G. C.
Grefier S. E.
Pe rol fiind judecarea recursului civil privind pe recurent R. A. și pe intimat S.C. A. C. S.R.L., având ca obiect contestație la executare împotriva sentinței civile nr. 2560 din 8.04.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. A. D. pentru recurenta contestatoare R. A., lipsă fiind ..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Reprezentanta recurentei contestatoare depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei contestatoare susține recursul astfel cum a fost formulat în scris la dosar solicitând a se admite și a se modifica în totalitate sentința primei instanțe în sensul admiterii contestației la executare și anularea formelor de executare din dosarul execuțional nr. 155/2012 al B. T. F..
Arată că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală. Potrivit titlului executoriu contestatoarea ar fi avut de achitat suma de 2.090,2 lei iar executarea silită a pornit împotriva sa pentru suma de 4.711,80 lei, mai mult de dublu din aceasta sumă fiind cheltuieli de judecată. Arată că deși a invederat în fața primei instanțe faptul că recurenta are probleme grave de sănătate, inclusiv o intervenție chirurgicală instanța nu a ținut seama de acestea.
Fără cheltuieli de judecată.
T R I B UN A L U L
Constată că prin sentința civilă nr. 2560/08.04.2013 a Judecătoriei Sibiu a fost respinsă contestația formulată de contestatoarea R. A. împotriva intimatei ..
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele:
În baza titlului executoriu sentința civilă nr. 9393/30.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, contestatoarea a fost obligată să plătească intimatei suma de 850,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 378 din 28.06.2011 a Tribunalului Sibiu, contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a sumei de 1.240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar prin decizia civilă nr. 128/2011 a Curții de Apel A. I. contestatoarea a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.860 lei către aceeași intimată.
La data de 22.08.2012, contestatoarea a primit somația de la B., însoțită de copii ale titlurilor executorii și de procesul verbal din data de 16.07.2012.
Potrivit art. 399 Cod de procedură civilă., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Ca atare, contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot plânge instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.
Contestația la executare este destinată să înlăture neregularitățile săvârșite cu prilejul executării silite, în speță, nefăcându-se dovadă în acest sens.
Referitor la cuantumul cheltuielilor aferente activității execuționale în cauză, instanța de fond constată că față de onorariile maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești stabilite prin Ordinul Min. Justiției nr. 2550/14.11.2006, cuantumul acestora este legal stabilit, astfel încât se va respinge și cererea de reducere a cheltuielilor aferente activității execuționale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea prin care a solicitat modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 2560/08.04.2013 în sensul admiterii contestației la executare formulată, anulând actele de executare din dosarul execuțional nr. 155/2012 al B. T. F. L.;
S-au solicitat cheltuieli de judecată de la fond și din recurs.
În motivarea recursului se arată în esență că s-a pornit executarea silită împotriva contestatoarei pentru suma de 4.711,80 Iei, reprezentând, potrivit somației emise la data de 20.08.2012 și comunicată la data de 22.08.2012, debit și cheltuieli de executare.
După cum se poate observa,că executarea silită s-a pornit pentru suma de 4.711,80 lei, mai mult de dublul sumei stabilită în sarcina contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Contestatoarea arată că a trecut printr-o perioadă mai dificilă, generată de probleme de sănătate, inclusiv o intervenție chirurgicală, ceea ce a determinat imposibilitatea de a achita aceste sume de bani.
Instanța de fond nu a dat curs cererilor contestatoarei, iar motivarea hotărârii este foarte succintă.
În cuprinsul contestației la executare formulate, s-a solicitat pe de o parte, eșalonarea sumei pentru care a început executare silită, motivat de existența problemelor de sănătate și, pe de altă parte, a apreciat că, în lipsa oricărui înscris doveditor - chitanță, factură, etc. cheltuielile de executare în cuantum de 761,60 lei mi se par exagerate și nedovedite.
În fața instanței de fond, Biroul Executorului Judecătoresc nu a depus nicio dovadă a cheltuielilor sale de executare, neexistând nicio factură sau chitanță.
Dacă în ceea ce privește onorariile avocaților, pentru acordarea cheltuielilor de judecată, este nevoie de depunerea chitanței în original, în ce privește cheltuielile de executare, acestea sunt menținute de către instanța de fond, fără să existe dovada plătii acestor sume.
Cu toate că la dosarul cauzei nu se dovedește achitarea cheltuielilor de executare de către intimată, instanța de fond apreciază că onorariul executorului ^judecătoresc, nedovedit cu niciun înscris, este conform Ordinului Min. Justiției nr. 2550/14.11.2006.
Instanța de fond nu se pronunță asupra cererii privind eșalonarea sumei.
Se mai arată în motivarea recursului că sunt străine de natura cauzei considerentele instanței, în sensul că face aprecieri cu privire la inexistența unor neregularități săvârșite cu prilejul executării silite.
În drept, cererea este motivată pe dispozițiile art. 299 și urm., art. 399 și urm. Cod de procedură civilă.
Intimata nu s-a prezentat în cauză și nici nu a depus întâmpinare.
Recursul este nefondat și va fi respins potrivit celor ce vor urma:
În mod corect a reținut instanța de fond că executarea silită are loc în temeiul titlului executoriu sentința civilă nr. 9393/30.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, pentru suma de 850,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.; în temeiul deciziei civile nr. 378 din 28.06.2011 a Tribunalului Sibiu, pentru suma de 1.240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în temeiul deciziei civile nr. 128/2011 a Curții de Apel A. I. pentru suma de 1.860 lei cu același titlu.
Cuantumul total al sumelor datorate de recurentă intimatei ., potrivit color trei hotărâri judecătorești reprezintă suma de 3950,2 lei.
La fila 20 din dosarul instanței de fond s-a depus procesul verbal întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc T. F. prin care s-a stabilit cuantumul onorariului executorului judecătoresc, precum și cheltuielile de executare, care în total reprezintă suma de 761,6 lei, din care 489, 8 lei onorariul executorului judecătoresc.
Potrivit dispozițiilor art. 371 indice 7 alin. (4) Cod de procedură civilă, procesual verbal prin care se stabilesc cheltuielile de executare reprezintă titlu executoriu.
Cheltuielile de executare au fost stabilite în acord cu legea privind taxele judiciare de timbru și cu Legea privind executorii judecătorești, iar onorariul executorului judecătoresc este legal stabilit potrivit cu onorariile maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești stabilite prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/14.11.2006.
Așadar, în mod corect a reținut instanța de fond că nu există motive care să conducă la anularea actului de executare mai sus arătat, executarea silită având loc în temeiul procesului verbal, care constituie titlu executoriu, creditorul obligației, parte în raportul născut între acesta și executorul judecătoresc – raport distinct față de cel născut în cadrul executării silite - fiind obligat să avanseze cheltuielile de executare.
Executarea silită este guvernată de norme procedurale speciale, de strictă interpretare, iar eșalonarea obligațiilor aduse la îndeplinire pe cale silită poate avea loc în lipsa unor norme legale doar în temeiul învoielii părților raportului execuțional.
Deși succinte, considerentele instanței de fond potrivit cărora în condițiile art. 399 Cod de procedură civilă contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot plânge instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale, sunt suficiente pentru a justifica soluția respingerii contestației la executare. Accesași soluție se impune și prin prisma considerentele Tribunalului mai sus arătate, în condițiile în care acestea se subsumează motivului general invocat de instanța de fond pentru adoptarea soluției date.
Față de cele mai sus arătate, în condițiile art. 312 Cod de procedură civilă, recursul formulat de contestatoarea R. A. apare ca neîntemeiat și va fi respins, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de contestatoarea R. A. împotriva sentinței civile nr. 2560/8.04.2013 a Judecătoriei Sibiu, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3.10.2013
Președinte, C. E. G. | Judecător, D. T. L. | Judecător, G. C. |
Grefier
S. E.
red.C.E.G.04.11.2013
j.f.M.M.
tehn.S.E.07.11.2013
2 ex.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 425/2013. Tribunalul SIBIU | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 774/2013.... → |
|---|
