Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 678/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 678/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 12259/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 678/2013
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător M. B.
Judecător M. T.
Grefier L. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil privind pe recurentul M. D. în contradictoriu cu intimata T. M., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic împotriva sentinței civile nr. 2411/2 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 9 decembrie 2013 recurentul a depus la dosar concluzii scrise, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate prin încheierea de ședință pronunțată la data de 5 decembrie 2013, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față constată că:
Prin sentința civilă nr. 2411/2.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta T. M. în contradictoriu cu pârâtul M. D. și, în consecință, s-a dispus obligarea pârâtului să efectueze formalitățile necesare pentru ridicarea interdicției de înstrăinare asupra imobilului pivniță situat în Sibiu . 6 înscrisă în cf_ Sibiu numărul top 629/2/II/II, 627/II/II actual cf_-C1-U2 Sibiu număr cadastral_-C1-U2 numărul top 629/1/II/II, 627/2/II/II (C1-U2) și asupra cotei de 2/5 din părțile comune indivize înscrise în cartea funciară colectivă_ Sibiu, respectiv spălătoria și să plătească daune cominatorii de 400 lei / lună de întârziere; s-a dispus obligarea pârâtului să se prezinte la notarul public pentru încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare, conform promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată cu reclamanta sub numărul 395/2008 la BNP D. N., cu privire la imobilul pivniță situat în Sibiu . 6 înscrisă în cf_ Sibiu numărul top 629/2/II/II, 627/II/II actual cf_-C1-U2 Sibiu număr cadastral_-C1-U2 numărul top 629/1/II/II, 627/2/II/II (C1-U2)și asupra cotei de 2/5 din părțile comune indivize înscrise în cartea funciară colectivă_ Sibiu, iar în caz de refuz, prezenta hotărâre ține loc de act autentic translativ de proprietate dar numai la data ridicării interdicției de înstrăinare. S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului astfel dobândit în favoarea reclamantei, la data ridicării interdicției de înstrăinare și grevare. Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 920 lei cheltuieli de dezmembrare și 1340 lei cheltuieli de judecată parțiale. S-a respins în rest acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin contractul cu legalizare de semnătură nu 395/31.01.2008, intitulat promisiune de vânzare-cumpărare, pârâtul M. D., în calitate de promitent vânzător, s-a obligat să dezmembreze imobilul apartament II parter compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 baie, 1 cămară, 1 balcon, 1 pivniță și 1 boxa în pod, împreună cu cota de 2/5 părți din părțile comune indivize din Cartea funciară nr. colectivă_ Sibiu imobil situat în Sibiu . 6 – pivniță înscris în Cartea funciară nr._ Sibiu numărul top 629/1/II, 627/2/II în două corpuri funciare distincte și apoi, s-a obligat să vândă reclamantei subapartamentul compus din pivniță, rezultat în urma dezmembrării, precum și cota indiviză pe care o deține de 2/5 părți din spălătoria comună aflată la subsolul aceluiași imobil.
Prin același contract, pârâtul s-a obligat ca până la 15.02.2008 să ridice interdicția de înstrăinare și grevare notată în favoarea BCR SA Sucursala Județeană Sibiu asupra subapartamentului pivniță rezultat în urma dezmembrării, precum și a cotei de 2/5 din spălătoria comună aferentă acestui apartament, astfel încât să devină libere la vânzare și să poată încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Prin actul autentificat 76/19.01.2011 de BNP D. N., imobilul promis a fost dezmembrat constituind la acest moment un corp funciar distinct înscris sub numărul cadastral nou_-C1-U2 numărul top 629/1/II/II.
Se constată că obligația de plată a prețului a fost îndeplinită la încheierea actului și că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a ridica interdicția de vânzare și ce a se prezenta în pentru încheierea contractului autentic de vânzare. Pârâtul nu a prezentat o justificare legală a neîndeplinirii acestor obligații. Faptul că există o hotărâre care obligă reclamanta să desființeze lucrările efectuate nelegal în imobil nu constituie un impediment la admiterea prezentei acțiuni. Aici se pune în discuție obligația contractuală asumată de pârât și nu legalitatea modificărilor aduse de reclamantă imobilului. Art. 969 cod civil ridică la putere de lege voința părților cuprinsă într-un contract valabil încheiat. Pârâtul și-a asumat aceste obligații printr-un contract valabil încheiat, nu le-a adus la îndeplinire și în prezent refuză să se supună contractului. Culpa îi aparține în întregime.
Potrivit art. 1077 Cod civil obligația asumată de o parte contractantă trebuie să fie executată în natura ei specifică. Creditorul obligației este cel care are alegerea între a cere desființarea contractului și îndeplinirea obligației asumate. Debitorul nu are dreptul la o astfel de alegere.
Astfel, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege și neîndeplinită obligația pe care pârâtul și-a asumat-o, instanța a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să efectueze formalitățile necesare pentru ridicarea interdicției de înstrăinare asupra imobilului pivniță situat în Sibiu . 6 înscrisă în cf_ Sibiu numărul top 629/2/II/II, 627/II/II actual cf_-C1-U2 Sibiu număr cadastral_-C1-U2 numărul top 629/1/II/II, 627/2/II/II (C1-U2) și asupra cotei de 2/5 din părțile comune indivize înscrise în cartea funciară colectivă_ Sibiu, respectiv spălătoria.
Fiind vorba de o obligație de a face cu caracter strict personal, instanța a admite și cererea reclamantei ca pârâtul să fie obligat la daune cominatorii, dar va limita suma acestora la 400 lei / lună de întârziere. S-a apreciat prea mare suma solicitată de reclamantă de 100 euro/zi.
Instanța l-a obligat pe pârât să se prezinte la notarul public pentru încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare, conform promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată cu reclamanta sub numărul 395/2008 la BNP D. N., cu privire la imobilul pivniță situat în Sibiu . 6 înscrisă în cf_ Sibiu numărul top 629/2/II/II, 627/II/II actual cf_-C1-U2 Sibiu număr cadastral_-C1-U2 numărul top 629/1/II/II, 627/2/II/II (C1-U2)și asupra cotei de 2/5 din părțile comune indivize înscrise în cartea funciară colectivă_ Sibiu, iar în caz de refuz, prezenta hotărâre ține loc de act autentic translativ de proprietate dar, va condiționa aceasta de la data ridicării interdicției de înstrăinare, deoarece numai de la această dată imobilul poate fi vândut.
Totodată, a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului astfel dobândit în favoarea reclamantei, la data ridicării interdicției de înstrăinare și grevare.
Având în vedere că reclamanta a suportat cheltuielile de dezmembrare în suma de 920 lei iar pârâtul și-a asumat obligația de restituire (chitanța de la fila 12), instanța va admite și această cerere și va obliga pârâtul la plată.
În urma deliberării, instanța a constatat întemeiată în parte acțiunea reclamantei și, în temeiul art. 276 cod de procedură civilă, l-a obligat pe pârât la 1340 lei cheltuieli de judecată parțiale (taxe de timbru și onorariu avocat parțial). S-a apreciat că valoarea onorariului avocațial (2000 lei) este nejustificat de mare raportat la valoarea pricinii și a fost limitat la 1000 lei, conform art. 274 al.3 cod de procedură civilă.
Celelalte cereri, pentru considerentele de mai înainte, au fost respinse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea ei în tot, în sensul respingerii acțiunii și, de asemenea, s-a solicitat și admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că termenul de prescripție a unei astfel de acțiuni ca și cea formulată de reclamantă este de 3 ani și că el se poate întrerupe prin recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curge prescripția, însă recurentul nu a recunoscut niciodată posesia reclamantei. Aceasta,deși avea cunoștință despre interdicția BCR, a efectuat dezmembrare/închirierea pivniței, a procedat la efectuarea de demolări și alipiri de spații la subsolul clădirii, deși a fost obligată să aducă imobilul la starea inițială, fapt ce s-a și petrecut în executarea silită a sentinței 7363/2011 a Judecătoriei Sibiu, executare realizată de B. T. F. în luna ianuarie 2013.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 312 alin. 1-3 Cod pr. civilă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea, în esență, că excepția prescripției este neîntemeiată și că nici pe fond recursul nu este fondat, pârâtul având obligația asumată prin convenție și pe care nu a înțeles să o execute de bunăvoie.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl găsește a fi nefundat pentru considerentele ce urmează:
Excepția prescripției dreptului material la acțiune a reclamantei a fost în mod corect respinsă de prima instanță, chiar și în motivele de recurs pârâtul recunoscând că reclamanta este în posesia imobilului. Acest aspect este de natură să facă să nu curgă termenul de prescripție, el fiind întrerupt așa cum a motivat și prima instanță în încheierea de ședință din data de 19.02.2013, indiferent dacă pârâtul s-a opus sau nu acestei posesii.
Recurentul nu aduce critici hotărârii în fond, în sensul de a contesta dreptul invocat de reclamantă rezultând din promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 395/2008, însă a arătat că discuțiile despre finalizarea convenției s-au purtat cu fiul reclamantei și că nu s-a ajuns la nici un acord.
Așa cum a motivat și prima instanță, argumente pe care ni le însușim și pe care nu le mai reiterăm în detaliu, convenția încheiată între părți este valabilă, iar în cazul în care una dintre părți nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile, cealaltă parte are la dispoziție o acțiune prin care să ceară obligarea la executare sau, în caz contrar ca hotărârea să țină loc de acord la transferul proprietății, așa cum rezultă din prevederile art. 969, 1077 Cod civil și ale Legii nr. 7/1996.
Criticile pârâtului relative la lucrările efectuate de reclamantă la imobil, fără drept, nu pot fi primit, în sensul că însuși recurentul a arătat că, ca urmare a titlului executoriu pronunțat de Judecătoria Sibiu în dosarul_/306/2009, în faza de executare silită, reclamanta a fost obligată să readucă subsolul clădirii și spațiile aferente la forma inițială, iar, pe de altă parte, pârâtul nu are cereri în dosar în acest sens.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept și în temeiul dispozițiilor ar. 312 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul și va menține ca legală și întemeiată sentința primei instanțe.
Reținând culpa procesuală a recurentului, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod pr. civilă acesta va fi obligat la plata către intimată a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul M. D. împotriva sentinței civile nr. 2411/2 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o menține
Obligă pe recurentul M. D. la plata către intimata T. M. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 decembrie 2013.
Președinte, V. C. D. | Judecător, M. B. | Judecător, M. T. |
Grefier, L. A. |
Red. C.V.D./09.01.2014
Tehnored. L.A./09.01.2014
2 ex./2014
J.F. Ș. D.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 309/2013. Tribunalul SIBIU | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
