Fond funciar. Decizia nr. 113/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 113/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 3969/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 113/2013
Ședința publică de la 14 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător S. R.
Judecător M. B.
Grefier N. O.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI SIBIU, K. G. în contradictoriu cu intimații C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B., C. L. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AVRIG, împotriva Sentinței civile nr.686/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Avrig, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei C. L. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AVRIG avocat R. R., reprezentantul recurentului K. G. avocat S. D. și reprezentanta intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul recurentului K. G. avocat S. D. declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta intimatei C. L. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AVRIG avocat R. R. declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B. declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și față de actele existente la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentului K. G. avocat S. D. arată că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate și este nelegală. Statul Român are calitatea de reclamant la instanța de fond. Instanța nu a analizat excepția lipsei de reprezentare a Statului Român. Instanța confundă părțile în proces, susținând că reclamant este CNADNR. Instanța a analizat excepția calității procesuale a CNADNR fără ca acest lucru să îl invoce părțile sau instanța din oficiu. Faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția invocată în întâmpinare, cât și oral, echivalează cu necercetarea fondului., hotărârea urmând a fi casată și trimisă spre rejudecare pentru ca instanța de fond să analizeze excepția lipsei de reprezentare și să se pronunțe asupra ei. În subsidiar solicită ca prin modificarea sentinței să se admită pe fond excepția lipsei de reprezentare a Statului Român. Susține că pentru diferența de teren trebuia să primească titlu de proprietate și nu Ordin al P.. Nelegalitatea sentinței constă în faptul că instanța menține Ordinul P. ca legal pentru o suprafață de 2205 mp din același corp funciar, pe care îl lasă în proprietate. Cererea de chemare în garanție a fost greșit respinsă, întrucât recurentul, prin admiterea acțiunii, a căzut în pretenții față de reclamant, care i-a diminuat proprietatea cu 2379 mp și are dreptul să se îndrepte spre a fi despăgubit împotriva celui care i-a cauzat și care a determinat un astfel de prejudiciu. Suprafața de 2379 mp de teren este drum național. Recurentul nu poate fi lipsit de 2379 mp de teren, fără ca în schimbul acestuia să primească alt teren de valoare egală sau despăgubiri, întrucât i s-au expropiat 5111 mp și a rămas în proprietate cu 2205 mp. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei C. L. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AVRIG avocat R. R. solicită respingerea recursurilor. Din anul 1965 suprafața de 2300 mp este drum național. În 2-3 săptămâni i s-a emis titlu de proprietate știind că este drum. Este o lacună că nu apar în dispozitivul hotărârii. Cheltuieli au fost doar din partea recurentei. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B. solicită respingerea recursurilor. CNADNR a fost reprezentatul Statului Român prin Ord. nr. 84/2003 privind înființarea companiei. Consideră că nu au nevoie de un mandat special.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față constată că:
Prin sentința civilă nr. 686/24.10.2012 a Judecătoriei Avrig se respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantei.
Se admite actiunea principala formulata de reclamanta C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NATIONALE ROMANIA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B., cu sediul în B., .. 13, ., jud. B. în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA P. JUDETULUI SIBIU, cu sediul în Sibiu, .. 10, jud. Sibiu, K. G., dom. în Sibiu, ., jud. Sibiu .
Constată nulitatea absolută partiala a Ordinului P. nr. 294/16.05.2006 cu privire la suprafata 2739 mp, proprietatea Statului R., administrata de CNADNR SA si t ocupata de drumul N. DN 1 ,conform expertizei efectuata de expertul A. G. -filele 68-82 dosar, care face corp comun cu prezenta hotarare .
Unifica nr. top 28,29,30 ale CF 1814 B. rezultand numar top unificat 28,29,30 –casa de piatra si gradina intravilan de 5111 mp ,din care: casa de piatra si gradina intravilan ,4944 mp, proprietar K. G. si casa de piatra si curti ,167 mp ,proprietar Statul R. .
Dezmembreaza imobilul nr. top unificat 28,29,30 al CF 1814 B. astfel:
- numar top 28/1,29/1,30/1 casa de piatra si gradina intravilan de 2372 mp ,proprietar 1 . K. G. pentru 2205 mp si 2. proprietar Statul R. ,teren sub casa de piatra, 167 mp ,in folosinta lui K. G., configurat de segmentele de dreapta ce trec prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-20-19-18-17-16-15-1,
- numar top 28/2,29/2,30/2, gradina intravilan ,2379 mp proprietar si folosinta Statul R. prin CNADN din Romania, configurat de segmentele de dreapta ce trec prin punctele 1-15—16-17-18-19-20-8-9-10-11-12-13-14-1.
Schimba ramura de cultura a imobilului cu numar top 28/2,29/2,30/2 din gradina intravilan in teren intravilan aferent pentru drumul national DN 1
In temeiul art. 60 C. va respinge cererea de chemare in garantie formulate de paratul K. G. .
In temeiul art. 274 C. obliga pe parata INSTITUȚIA P. JUD. SIBIU la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1300 lei reprezentand onorariu aparator.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 22.03.2012, sub nr. de dosar_, reclamanta C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NATIONALE ROMANIA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B., în contradictoriu cu paratii INSTITUȚIA P. JUD. SIBIU și K. G., a solicitat ca prin hotărârea ce va pronunța instanța să constate nulitatea absolută a Ordinului P. nr. 294/16.05.2006.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că în fapt, in baza art. 36 Legii 18/1991 prin Ordinul P. nr. 294/16.05.2006 privind trecerea in proprietatea actualului proprietar al locuinței, a unei suprafețe de teren proprietatea statului situat in intravilanul orașului Avrig, s-a atribuit in favoarea domnului K. G., suprafața reprezentând cota de 4861/5111 din 5111mp, teren înscris in CF B. nr. 1814 nr. top. 28,29,30 in suprafața totala de 5111 mp.
Atribuirea este lovita de nulitate absoluta întrucât s-au încălcat dispozițiile Legii 18/1991, deoarece suprafața 2.422 mp este in proprietatea Statului R., administrata de CNADNR SA si este ocupata de drumul N. DN 1.
Acest fapt rezulta din expertiza întocmita de expertul topo. B. C. V., desemnat în dosarul civil nr._ având ca obiect pretenții, soluționat de către Judecătoria Avrig.
Mai mult decât atât, critica Ordinul P., întrucât la verificarea situației juridice, Instituția P., trebuia sa cunoască faptul ca acest teren este ocupat de Drumul N., deoarece potrivit dispozițiile HG 1705/2006, privind inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului rezultă că DN1 aparține proprietății publice a statului.
În conformitate cu art. 6 din OG 43/1997 „(1) Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine..."
De asemenea, acest lucru rezulta si din art. 136 alin. 3,4 din Constituția României „(3)Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice."
„Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. In condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.", iar potrivit art. 3 din Legea 213/1998, privind proprietatea publică „(l)Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 136 alin. (4) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege."
„(2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz sau de interes public național, declarate ca atare" prin lege."
Se menționează ca la data atribuirii dreptului de proprietate, DN1 exista, atribuirea făcându-se fără a se ține seama de actuala organizare a teritoriului. Potrivit planului parcelar al localității B., DN1 este identificat cu nr. cad. 708, acest plan reprezentând actuala organizare a teritoriului, de care trebuia sa se tina seama in momentul atribuirii in posesie a domnului K. G., situația reținuta si de Judecătoria Avrig in dosarul civil nr._ conform sentinței civile nr. 782/25.11.2009, anexată la acțiune.
F. de cele arătate, apreciază ca Ordinul P. nr. 294/16.05.2006 este nul de drept, fiind emis cu încălcarea art. III alin. 1 anexa I din Legea 18/1991 republicata si solicitam admiterea acțiunii formulate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112-114 C.proc.civ., art.III alin. 1 anexa 1 din Legea 18/1991, Constituția României, Legea nr. 213/1998, OG 43/1997, HG nr. 1705/2006.
In susținerea acțiunii s-au depus la dosar înscrisuri:
- Ordinul P. nr. 294/16.05.2006;
- Raport de expertiza tehnica judiciara întocmita in dosarul civil nr.._ din care rezulta suprafața ocupata de DN1.
- Sentința civila nr. 782/2009 pronunțata de Judecătoria Avrig.
Intimata Instituția P. a formulat întâmpinare (f.21), prin care a arătat că în principiu, nu se opune admiterii acțiunii civile, în situația în care instanța de judecată constată că pretențiile reclamantului, sunt întemeiate și legale, situație față de care solicită a se face aplicarea prevederilor art. 275 din Codul de Procedură Civilă;
Totodată se solicită introducerea în cauză a Orașului Avrig, reprezentat prin Primar și a Primarului Orașului Avrig, pentru următoarele motive:
În fapt, Ordinul P. Județului Sibiu nr. 294/16.05.2006, prin care s-a atribuit în proprietatea pârâtului K. G. cota de 4861/5111 din 5111 mp. teren proprietatea statului, situat în intravilanul orașului Avrig, înscris în CF nr. 1814 B., nr. top. 28, 29 și 30, a fost emis cu respectarea prevederilor legale, respectiv art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 din actul normativ susmenționat, atribuirea în proprietate a terenurilor proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, aferente locuințelor proprietate personală, se face prin Ordin al P., la propunerea primăriilor, după verificarea situației juridice a terenurilor respective de către acestea.
Față de dispozițiile legale susmenționate, Primăria Orașului Avrig avea obligația de a verifica situația juridică a terenului înscris în C.F. nr. 1814 B., nr. top. 28, 29 și 30, înainte de a formula propunerea de atribuire în proprietate.
La cererea pârâtului K. G., însoțită de un extras C.F. de dată recentă, Primăria Orașului Avrig a înaintat propunerile nr. 3381/17.04.2006 de atribuire în proprietate a terenurilor aferente locuințelor, propuneri înregistrate la Instituția P. - Județul Sibiu sub nr. 3494/18.04.2006, menționând totodată expres faptul că "datele de mai sus au fost verificate de noi, corespund realității și sunt de dată recentă".
Din analiza extrasului C.F. nr. 1814 B., nr. top. 28, 29 și 30, anexat propunerilor, rezultă faptul că, la data solicitării atribuirii în proprietate a imobilului - teren, proprietar asupra construcțiilor și a 250 mp. teren era pârâtul K. G., acestea fiind dobândite cu titlu de drept moștenire și partaj, în baza încheierii nr. 973/1981 C.F., respectiv cu titlu de drept donație, potrivit încheierii nr. 767/1982 C.F., fiind îndeplinite astfel condițiile legale pentru trecerea în proprietate, prevăzute de art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult decât atât, descrierea imobilului de sub a+1 din c.f. nr. 1814 B., nr. top. 28, 29 șl 30, este: grădină, grădină și casă de piatră, nicidecum drum național .
Facem mențiunea că, dovada dreptului de proprietate asupra imobilului - teren în cauză, poate fi făcută numai cu extrasul de carte funciară, care să ateste înscrierea dreptului de proprietate și a altor drepturi reale în cartea funciară, singura în măsură a produce efecte de opozabilitate față de terți, deci și față de Prefect.
În altă ordine de idei, Instituția P. - Județul Sibiu nu a cunoscut actele și lucrările efectuate în dosarul nr._, care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Avrig, în speță raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic topo B. C. V. în data de 25.02.2009, pentru simplul fapt că nu a fost parte în proces.
Din raportul de expertiză efectuat, rezultă că o suprafață de 2.422 mp. teren, din totalul de 4861 mp. teren atribuiți pârâtului K. G., este în proprietatea Statului Român, și în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, fiind ocupată de Drumul Național DN 1.
Critica adusă Ordinului P. Județului Sibiu nr. 294/16.05.2006, de către reclamantul Statul Român, prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B., potrivit căreia: "la verificarea situației juridice, Instituția P. trebuia să cunoască faptul că acest teren este ocupat de Drumul Național, deoarece potrivit dispozițiilor H.G. nr. 1705/2006, privind inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, rezultă că DN 1 aparține proprietății publice a statului", denotă, pe de o parte, necunoașterea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, și pe de altă parte, necunoașterea datei la care a intrat în vigoare H.G. nr. 1705/2006.
Astfel, potrivit art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, verificarea situației juridice a terenurilor se face de către Primării și nu de către Instituția P. - Județul Sibiu, iar raportat la data emiterii Ordinului P. Județului Sibiu nr._06, și de asemenea la data intrării în vigoare a H.G. nr. 1705/_06, învederăm instanței de judecată faptul că, eram în imposibilitate de a cunoaște ia data de 16.05.2006, bunurile care urmau să facă parte din domeniul public al statului la data de 21.12.2006.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 115 și urm. din Codul de Procedură Civilă, art. 21 și art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul K. G. a formulat întâmpinare (f.35), prin care a solicitat respingerea acțiunii in nulitate formulata de Statul R. prin CNADNR ca nelegala si nefondata, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 865 din Noul Cod de Procedura Civila, obligația apărării in justiție a proprietății publice revine titularului dreptului de proprietate publica, iar titularii unor drepturi corespunzătoare sunt obligați sa introducă in proces pe titularul dreptului de proprietate.
Paratul arata ca Drumul N. nr.l este proprietatea publica a Statului, acesta fiind titularul dreptului de proprietate.
Statul roman are calitatea de reclamant in dosar, ca si titular al dreptului de proprietate, dar reprezentarea acestuia injustiție nu se face prin CNADNR.
In cazul in care CNADNR are mandat expres din partea Statului R. pentru a formula aceasta acțiune in justiție, sau daca este îndreptățit potrivit legii sa fie mandatar al Statului R. in astfel de procese, solicita ca acest mandat sa fie depus la dosar, in caz contrar invoca excepția lipsei de reprezentare a Statului R. prin CNADNR in aceasta cauza, solicitând a se admite și să se respingă acțiunea.
Acțiunea este nelegala pe considerentul ca reclamantul susține ca paratului K. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5.111 mp teren proprietatea statului, situat in intravilanul orașului Avrig, județul Sibiu, iar din aceasta suprafața, o porțiune de 2.422 mp constituie Drumul N. nr.l si aceasta suprafața nu putea forma obiect al restituirii prin Ordinul P..
F. de aceasta susținere, Ordinul P. nu poate fi nul absolut in întregime, ci numai pentru suprafața de 2.616 mp (nu pentru 2.422 mp cat se arata in acțiune) cat susține raportul de expertiza anexat ca constituie drum public național.
Diferența de suprafața de la 5.111 mp, cat a fost restituit paratului K. G. prin Ordinul prefectului, pana la suprafața de 2.616 mp, cat constituie drumul național, este de 2.495 mp si aceasta suprafața acesta o are in posesie de peste 4 ani, fiind gospodăria sa, compusa din casa, șopron, sura si gradina. Pentru aceasta suprafața, Ordinul prefectului este perfect legal si nu trebuie desființat.
Acțiunea trebuie respinsa si pentru faptul ca reclamantul, având anexat raportul de expertiza întocmit de expertul B. C. V., era obligat sa solicite dezmembrarea terenului înscris in cf. 1814 B. cu nr. topo 28, 29, 30, in doua corpuri funciare distincte cu nr. topo noi, un corp funciar sa cuprindă suprafața de teren folosita de K. G. si cealaltă suprafața ce constituie drumul național.
In raportul de expertiza se arata faptul ca întregul teren restituit prin Ordin al P. are o suprafața mai mica in teren decât cea din cartea funciara, fiind de 5.023 mp in loc de 5.111 mp, din care 2.407 mp in folosința intimatului si 2.616 mp constituie drumul național.
Intimatul K. G. a formulat și cerere de chemare in garanție (f.38).
Prin aceasta cerere a fost chemata in garantie C. Locala pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privata aupra Terenurilor Avrig si a solicitat obligarea acesteia la despagubirea pentru suprafata de teren revendicata de reclamant inscrisa in CF 1814 B. ,cu nr. top 28,29 ,30 fie in natura fie in bani.
In motivare s-a aratat ca intimatul K. G. este proprietarul, suprafața reprezentând cota de 4861/5111 din 5111mp, teren înscris in CF B. nr. 1814 nr. top. 28,29,30 in suprafața totala de 5111 mp.
Suprafata de 2407 mp din terenul de 5111 mp i-a fost atribuita in foflosinta iar diferenta de 2616 mp este ocupata de Drumul N. 1 .
Cu privire la exceptia invocata se retin urmatoarele :
Analizand cererea de chemare in judecata se constata ca s - a solicitat ca să se constate nulitatea absolută a Ordinului P. nr. 294/16.05.2006. Exceptia de nulitate absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, de procuror sau de instanta din oficiu iar art III al. 2 din legea 18/1991 prevede ca " nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept comun, care au plenitudine de jurisdictie. "
F. de situatia ca exceptia nulitatii absolute poate fi invocata de catre orice persoana care justifica un interes legitim si constatand ca reclamanta este administratorul suprafetei de 2.422 mp care este in proprietatea Statului R. si este ocupata, in fapt, de Drumul N. DN 1, se constata ca reclamanta are calitate procesuala activa .
Pentru aceste considerente se va respinge exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei.
Cu privire la fondul cauzei instanta retine urmatoarea situatie de fapt :
Prin Ordinul P. nr. 294/16.05.2006 privind trecerea in proprietatea actualului proprietar al locuinței, a unei suprafețe de teren proprietatea statului situat in intravilanul orașului Avrig, s-a atribuit in favoarea paratului K. G. terenul înscris in CF B. nr. 1814 nr. top. 28,29,30 in suprafața totala de 5111 mp . Din aceasta suprafata 2739 mp sunt in proprietatea Statului R., administrata de CNADNR SA si sunt ocupati de drumul N. DN 1. Ordinul P. nr. 294/16.05.2006 a fost intabulat in CF 1814 B. ,nr. top 28,29,30 .
Acest fapt rezulta din expertiza întocmita de expertul topo. B. C. V., desemnat în dosarul civil nr._ având ca obiect pretenții, soluționat de către Judecătoria Avrig cat si din expertiza efectuata in prezenta cauza de expertul A. G. -filele 68-82 dosar.
Art.III alin. 1 anexa 1 din Legea 18/1991 prevede ca :
" (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate in domeniul public sau privat al statului, ori in domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in intravilanul localitatilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege ( art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicata);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, in conditiile art. 20 ( art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicata), in localitatile in care s-a aplicat cota de reducere prevazuta de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, in conditiile art. 20 ( art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicata) si in cazul in care in localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor indreptatite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate in alta, efectuate cu incalcarea conditiilor prevazute de lege, in scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vanzare-cumparare privind constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale - case de locuit, crese, gradinite, cantine, camine culturale, sedii si altele asemenea - ce au apartinut cooperativelor agricole de productie, cu incalcarea dispozitiilor imperative prevazute la ultimul alineat al art. 28 din lege ( art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicata).
La data atribuirii dreptului de proprietate, DN1 exista .
Constituirea dreptului de proprietate s-a facut in cecea ce priveste suprafata de 2739 mp pe terenurile aflate in domeniul public sau privat al statului, ori in domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor respective pe DN 1 care este proprietatea Statului R. .
F. de considerentele expuse in temeiul art . III alin. 1 anexa 1 din Legea 18/1991 va admite actiunea principala si va constata nulitatea absolută partiala a Ordinului P. nr. 294/16.05.2006 cu privire la suprafata 2739 mp, proprietatea Statului R., administrata de CNADNR SA si ocupata de drumul N. DN 1, conform expertizei efectuata de expertul A. G. -filele 68-82 dosar, care va face corp comun cu prezenta hotarare.
Va unifica nr. top 28,29,30 ale CF 1814 B. rezultand numar top unificat 28,29,30 –casa de piatra si gradina intravilan de 5111 mp, din care: casa de piatra si gradina intravilan, 4944 mp, proprietar K. G. si casa de piatra si curti, 167 mp ,proprietar Statul R..
Va dezmembra imobilul nr. top unificat 28,29,30 al CF 1814 B. astfel :
- numar top 28/1,29/1,30/1 casa de piatra si gradina intravilan de 2372 mp ,proprietar 1 . K. G. pentru 2205 mp si 2. proprietar Statul R. ,teren sub casa de piatra, 167 mp, in folosinta lui K. G., configurat de segmentele de dreapta ce trec prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-20-19-18-17-16-15-1,
- numar top 28/2,29/2,30/2, gradina intravilan, 2379 mp proprietar si folosinta Statul R. prin CNADN din Romania, configurat de segmentele de dreapta ce trec prin punctele 1-15—16-17-18-19-20-8-9-10-11-12-13-14-1.
Se schimba ramura de cultura a imobilului cu numar top 28/2,29/2,30/2 din gradina intravilan in teren intravilan aferent pentru drumul national DN 1 .
Cu privire la cererea de chemare in garantie se retin urmatoarele:
Art.III alin. 1 anexa 1 din Legea 18/1991 prevede ca :
" (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
Potrivit actelor care au stat la baza emiterii Ordinului P. nr. 294/16.05.2006 rezulta ca paratul K. G. a solicitat atribuirea in proprietate a suprafetei de teren aferenta constructiei –fila 38 dosar ,conform extrasului de CF .Acest parat a avut in proprietate inainte de exproprier 5111 mp iar dupa expropriere doar 250 mp.
ART. 36 din legeea 18/1991 prevede ca:
(3) Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974*) cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
(6) Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Dupa expropriere paratul K. G. a primit in folosinta doar 250 mp aferenti constructiei potrivit dispozitiilor legale in vigoare la acel moment.
Analizand dispoziile art. 36 din Legea 18/1991 prin ordinul prefectului paratului K. G. i se putea constitui dreptul de proprietate doar cu privire la terenul aferent constructiei .Faptul ca la momentul efectuarii constituirii s-a omis faptul ca acestui parat i-a fost expropriat terenul pentru realizarea DN 1 nu inseamna ca trebuia sa i se faca o reconstituire a dreptului de proprietate avut inainte de expropriere, ci o constituire a unui drept de proprietate asupra terenului aferent constructiei pe care o detine.
Paratul trebuia sa i se constituie prin ordin al prefectului dreptului de proprietate doar asupra terenului afferent constructiei.
Dupa expropriere paratul a avut posibilitatea utilizarii procedurii speciale de despagubire iar daca nu aplicat-o, printr-o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform art. 36 indice 2 din legea 169/1997 in cadrul termenlor stabilite prin acesta avea posibiltatea unei reconstituiri cu privire la terenul pentru care nu a fost despagubit.
Paratul invoca dispozitiile art. 24 din legea 18/1991 care prevede ca:
(1) Terenurile situate in intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, raman si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate in orice mod de la fostii proprietari.
(1^1) Suprafata terenurilor prevazute in alin. (1), aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva.
(2) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, in extravilan, acceptata de ei, iar, daca nu mai exista teren, se vor acorda despagubiri.
Analizand acest articol rezulta ca acesta se refera la terenuri care au fost atribuite de catre cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti ,deci nu este aplicabil prezentei cauze.
Pentru considerentele expuse in temeiul art. 60 C. va respinge cererea de chemare in garantie.
In temeiul art. 274 C. va oblige pe parata INSTITUȚIA P. JUD. SIBIU la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu aparator.
Împotriva hotărârii au declarat recurs în termen legal atât pârâtul K. G. și titular al cererii de chemare în garanție a Comisiei locale de fond funciar Avrig, cât și pârâtul Instituția P. județului Sibiu.
Pârâtul K. G. prin recursul său solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța asupra excepției invocate privind lipsa de reprezentare judiciară a Statului Român.
În subsidiar solicită modificarea hotărârii în sensul admiterii excepției lipsei de reprezentare a reclamantului Statul Român și implicit respingerea acțiunii formulate.
În cazul respingerii excepției solicită admiterea cererii de chemare în garanție, obligând C. L. pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Avrig să acorde despăgubiri în echivalent pentru suprafața de teren pierdută prin anularea parțială a Ordinului P..
Cu cheltuieli de judecată.
În motivare invocă nelegalitatea hotărârii în baza art. 304 pct.6 și 9 C.p.c., nulitatea constând în încălcarea principiului disponibilității și a art. 24 pct.2 din Legea nr. 18/1991.
Arată că potrivit acțiunii, reclamant este Statul Român prin C. Română de Autostrăzi și Drumuri Naționale, față de care a invocat excepția lipsei de reprezentare a Statului Român prin CNADNR, dar în loc să se analizeze această excepție, instanța analizează excepția lipsei calității procesuale active, excepție care nu a fost invocată și nici pusă în discuție din oficiu . În considerentele sentinței se tratează excepția ca și când reclamantă ar fi CNADNR și nu Statul Român. Susține că acest lucru echivalează cu necercetarea fondului și se impune casarea ei și trimiterea spre rejudecare.
În cazul în care nu se îmbrățișează această teză, solicită să se admită excepția lipsei de reprezentare a Statului Român, întrucât acțiunea este pornită de Statul Român în nume propriu dar prin CNADNR ca reprezentant al titularului dreptului care trebuia să-și dovedească aceastpă calitate. Arată că OUG nr. 84/2003 și OG nr. 43/97 invocate de CNADNR prin întâmpinare, nu cuprind prevederi care să confere mandat legal CNADNR de reprezentant al Statului Român. Consideră că cererile formulate prin acțiune vizează un drept real, care nu puteau fi soluționate decât în contradictoriu cu titularul dreptului reprezentat prin mandat special, care nu a fost prezentat, așa încât excepția este întemeiată și trebuie admisă cu consecința respingerii acțiunii.
În situația în care se va respinge această excepție, solicită admiterea cererii de chemare în garanție care în mod greșit a fost respinsă, iar chemata în garanție nu figurează în dispozitivul sentinței. Arată că prin admiterea acțiunii, a căzut în pretenții, fiindu-i diminuată proprietatea cu 2379 mp și are dreptul să se îndrepte pentru a fi despăgubit împotriva celui care i-a cauzat acest principiu, respectiv chemata în garanție C. L. pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Avrig.
Apreciază că în mod greșit instanța de fond a considerat legal Ordinul P. pentru suprafața de 2205 mp teren, iar pentru diferența de teren din același corp funciar, susține că trebuia să primească titlu de proprietate și nu ordin al P.. A formulat cerere în termen legal pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreagă suprafață de 5111 mp. teren intravilan expropriat, care a fost admisă, iar odată cu anularea parțială a ordinului primit, i s-a născut dreptul de a solicita,pentru suprafața de care a fost lipsit, teren în echivalent, iar în cazul în care nu este posibil, să se facă propuneri pentru despăgubiri în echivalent, drept pentru care se impune admiterea cererii de chemare în garanție.
Prin recursul declarat de pârâtul Instituția P. jud. Sibiu s-a solicitat modificarea în parte a sentinței în sensul exonerării de la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1300 lei.
În drept invocă dispozițiile art. 304 pct.9 C.p.c. și art. 3041 C.p.c.
În motivare arată că a fost de acord cu acțiunea, poziție exprimată prin întâmpinare, astfel că trebuiau aplicate dispozițiile art. 275 C.p.c. potrivit cărora nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pe de altă parte, susține că nu are nici o culpă în promovarea litigiului, întrucât ordinul atacat a fost emis pe baza propunerilor făcute în acest sens de Primăria orașului Avrig, care avea obligația de a verifica situația terenului înainte de a formula propunerile.
Arată că activitatea prefectului este finanțată de la bugetul de stat conf. art. 7 al.1 din L.nr. 340/2004, instituția nedispunând de resurse financiare proprii.
Față de recursul pârâtului K. G. a depus întâmpinare reclamantul Statul Român prin CNADNR solicitând respingerea lui ca nefundat sub aspectul excepției lipsei calității de reprezentant al Statului Român, invocând în acest sens OUG nr.84/2003 și disp. art. 870 N.C.civ., potrivit cărora nu are nevoie de mandat special.
A mai depus întâmpinare Orașul Avrig prin Primar care s-a opus admiterii ambelor recursuri ca nefondate, susținând că sentința atacată este temeinică și legală.
Analizând recursurile față de motivele formulate și dispozițiile art. 3041 C.p.c., Tribunalul constată că recursul pârâtului K. G. este fondat în limitele ce se vor arăta în continuare, iar recursul pârâtei Instituția P. jud.Sibiu va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la recursul pârâtului K. G. și la cererea formulată în principal, de casare a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare în baza art. 312 pct.5 C.p.c., instanța constată că aceste dispoziții sunt aplicabile doar în situația în care s-a soluționat procesul fără a se intra în cercetarea fondului sau în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului și nicidecum în cazul neanalizării unei excepții de procedură cum este lipsa dovezii calității de reprezentant al reclamantului, care este o excepție peremtorie ce tinde la anularea acțiunii ( art. 161 C.p.c. ), făcând inutilă cercetarea în fond a cauzei. Fiind vorba de dispoziții de procedură, textul art. 312 pct.5 C.p.c. este de strictă interpretare și nu comportă alte discuții, așa încât acest prim motiv de recurs este nejustificat.
Este nefondată și cererea subsidiară de modificare a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei de reprezentare a Statului Român și respingerii acțiunii. Într-adevăr acțiunea s-a pornit în nume propriu de Statul Român dar prin CNADNR care susține că are în cauză calitatea de reprezentant al titularului dreptului, iar instanța de fond a confundat această calitate cu calitatea procesuală activă a CNADNR.
Este de observat însă că prin OUG nr. 84/2003 prin care a fost înființată CNADNR, legiuitorul a împuternicit-o cu administrarea autostrăzilor și drumurilor naționale, bunuri ce aparțin proprietății publice a statului și care au fost concesionate CNADNR pe 40 ani, fără plata redevenței, prin derogare de la L.nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
Totodată, la data introducerii acțiunii era intrat în vigoare noul cod civil care prevede la art. 866 că dreptul de administrare și dreptul de concesiune ( în speță) sunt drepturi reale corespunzătoare proprietății publice.
Așadar, în calitatea sa de împuternicit legal cu exercitarea acestor drepturi reale asupra bunurilor anterior menționate aparținând proprietății publice a statului, instanța constată că față de aspectele deduse judecății care privesc o porțiune de drum național, CNADNR are dreptul de reprezentare a Statului Român ca izvorând din lege, drept la care se referă dealtfel și art. 70 C.p.c. în vigoare la data formulării acțiunii.
Suplinind cu această motivare greșeala instanței de fond strecurată în sentința atacată, se va modifica sentința doar în sensul respingerii excepției lipsei calității de reprezentant al CNADNR, în loc de respingerea excepției lipsei calității procesuale active.
În ce privesc criticile aduse soluției de respingere a cererii de chemare în garanție, apreciem, pe de o parte, că nemenționarea în dispozitivul sentinței atacate a denumirii chematei în garanție - C. locală de fond funciar Avrig, în contradictoriu cu care recurentul K. G. a formulat cererea de chemare în garanție, este o simplă omisiune de natura erorilor materiale prev. de art. 281 C.p.c., ce nu poate fi îndreptată în căile de atac conform art. 2812a C.p.c., ci poate fi cerută doar instanței care a pronunțat hotărârea atacată.
Dealtfel o altă eroare materială mai există și în ce privește suprafața corpului funciar nou format - proprietar Statul Român, care eronat s-a scris ca fiind de 2379 mp, în loc de 2739 mp cum s-a stabilit prin expertiza topo, eroare preluată de recurentul Ktauss în motivele de recurs, în care se referă tot la suprafața de 2379 mp și peste care instanța de recurs nu poate trece, urmând a se avea în vedere această din urmă suprafață, așa cum s-a cerut în recurs.
Pe de altă parte, situația în speță este una complexă în ce privește modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece odată cu cooperativizarea, terenul a trecut la CAP, mai puțin 250 mp ( lot aferent casei ) conform actelor care au stat la baza încheierilor de CF ( f. 82-88 dosar fond Judecătoria Avrig ). Pentru drumul național terenul a fost expropriat de la CAP. Apoi lotul aferent casei de 250 mp a fost preluat de stat în baza L.nr. 58/1974 ( B.11 ), urmare a contractului de donație și dobândirii dreptului de proprietate asupra întregilor construcții cu acest titlu de către recurent, înscris sub B12 în CF.
Instanța constată că recurentul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate în baza art. 23 din L.nr. 18/1991 pentru întreg terenul aferent imobilului înscris în CF 1814 B. nr. top 28 – grădină, nr. top 29 – grădină și nr. top 30 – casă de piatră ( intravilan ) în suprafață totală de 5111 mp, avut de antecesoarea Fuss E., imobil pe care l-a dobândit cu titlu de moștenire, partaj succesoral și donație. Antecesoarea a decedat în anul 1980, iar în masa succesorală s-a putut înscrie, conform legislației de la acea vreme, doar cota de 250/5111 mp conform actului de partaj și certificatului de moștenitor de la f. 86 și 87 dosar fond Judecătoria Avrig. Restul de 4869/5111 părți (respectiv 4869 mp) a rămas la dispoziția CAP, dat fiind că defuncta a fost membră în CAP. D. o parte din întregul teren de 5111 mp a trecut în proprietatea statului cu titlu de expropriere în baza D.nr. 579/1965 (fără înscriere în CF conf. art. 26 din Dl. nr. 115/1938) și o parte în baza L. nr. 58/1974 (B11) așa cum s-a arătat.
Potrivit L. nr. 18/1991 pentru terenurile aflate în patrimoniul CAP reconstituirea dreptului de proprietate se face prin titlu de proprietate conf. art. 8 din legea republicată corob. cu art. 23, iar pentru terenurile aflate în proprietate de stat situate în intravilanul localităților, reconstituirea se face prin ordinul prefectului conf. art. 36 al. 4 și 6 din lege.
Cum situația în speță este mixtă, s-a ales calea reconstituirii prin ordin al prefectului, care a fost atacat în baza art. 60-61 din L. nr. 18/1991 pe motivul încălcării proprietății publice a statului pe porțiunea pe care se află DN1. Prin urmare soluția de anulare în parte a ordinului este corectă.
În mod greșit s-a reținut însă că recurentul nu avea dreptul la reconstituire pentru diferența de suprafață pentru care s-a anulat ordinul, într-una din modalitățile prev. de legile fondului funciar care s-au succedat în timp, în speță fiind vorba de teren intravilan aferent casei de locuit și anexelor gospodărești dar și curții și grădinii ce compuneau imobilul, evidențiat ca atare în actele de proprietate și în cartea funciară, situație reglementată de art. 23 și art. 24 al. 2 din L. nr. 18/1991. Recurentul pârât a formulat cererea de reconstituire încă din anul 1991, așa cum rezultă din Hotărârea nr. 96/27.09.1991 a Comisiei județene Sibiu pentru aplicarea legii fondului funciar nr. 18/1991 (f. 41-43 dosar indicat) și care a fost reiterată la data de 01.03.2006 (f. 38 din același dosar) în baza L. nr. 247/2005.
Cum încercarea de acordare de teren în echivalent a eșuat, HCL nr. 139/2011 (f. 47 dosar Judec. Sibiu) fiind anulată prin HCL nr. 45/2012 (f. 13 dosar Judec. Avrig), iar hotărârea nr. 4/2010 a Comisiei locale de fond funciar Avrig privind propunerea de acordare de despăgubiri nu a fost adusă la îndeplinire până în prezent(f. 46 dosar Judec. Sibiu), instanța constată că odată cu anularea în parte a Ordinului P. nr. 294/2006 prin sentința atacată, cererea de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu C. locală de fond funciar Avrig trebuia admisă pentru acordarea de despăgubiri în baza art. 23 din L. nr. 18/1991, respectiv art. 24 modif. prin titlul IV din L. nr. 247/2005, și conf. titlului VII cap. V din L. nr. 247/2005 privind procedurile reglementate în acest sens.
Prin expertiza de evaluare întocmită în cauză s-a stabilit o valoare medie de piață pentru suprafața de teren intravilan expropriată pentru DN 1, de 4 euro/mp, astfel că raportat la suprafața aferentă din sentința atacată de 2379 mp, cerută deopotrivă în recurs, valoarea totală este de 9516 euro.
Prin urmare, sub acest aspect recursul declarat de K. G. este fondat și în baza art. 312 pct. 1-3 C.pr.civ. va fi admis cu consecința modificării în parte a sentinței atacate, cu privire la excepție ca mai sus și în sensul admiterii cererii de chemare în garanție și obligării chematei în garanție C. L. de Fond Funciar Avrig să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru acordarea de despăgubiri în sumă de 9516 euro.
Ca urmare a admiterii cererii formulate în contradictoriu cu C. locală de fond funciar Avrig, cheltuielile de judecată acordate prin sentința atacată în sumă de 1300 lei se vor plăti în părți egale de Instituția P., care cunoștea situația din teren, după cum rezultă din Hot. nr. 96/2000 a Comisie jud. Sibiu de fond funciar (f.41-43 dos. Jud. Avrig) precum și de C. locală de fond funciar Avrig, aflată deopotrivă în culpă procesuală, în baza art. 52 din L. nr. 18/1991, așa cum a fost completat prin titlul IV art. I pct. 10 din L. nr. 247/2005 cu referire la aplicarea disp. art. 274 C.pr.civ.
În ce privește recursul declarat de Instituția P. jud. Sibiu, instanța constată că prin întâmpinarea depusă în termen legal la instanța de fond s-a arătat că în principiu nu se opune admiterii acțiunii dacă se constată că pretențiile reclamantului sunt întemeiate și legale, arătând că potrivit documentației înaintate pârâtul K. avea dreptul la reconstituire ceea ce nu echivalează cu o recunoaștere necondiționată în sensul art. 275 C.pr.civ.
Recurenta nu se poate prevala de necunoașterea situației terenului la momentul primirii documentației de reconstituire de la C. locală Avrig, cu propunerea de a fi aprobată, întrucât prin Hotărârea emisă cu nr. 96/27.09.1991 de Prefectura jud. Sibiu – C. pentru aplicarea legii fondului funciar, la poz. 11 se admite doar în parte contestația formulată de contestatorul K. G., menționându-se expres că se respinge cu privire la 0,29 ha teren intravilan în satul B., preluat în proprietatea statului pentru realizarea DN1.
Aplicarea disp. art. 274 C.pr.civ. a fost prevăzută expres în cazul entităților implicate în aplicarea legii fondului funciar de art. 52 al. 3 introdus în L. nr. 18/1991 prin L. 247/2005 titlul IV art. I pct. 10.
Reținând așadar că motivele invocate de acest recurent sunt nejustificate, în baza art. 312 pct. 1 C.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul formulat de Instituția P..
Ca urmare a admiterii recursului declarat de pârâtul K. G., în baza art. 274 C.pr.civ. se vor stabili în sarcina Instituției P. și Comisiei locale de fond funciar Avrig cheltuieli de judecată ocazionate acestuia în recurs, reprezentând onorariu de avocat în sumă de 1300 lei conf. actelor de la f. 9,10 din dosar, în părți egale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul recurent Instituția P. Jud. Sibiu împotriva Sentinței civile nr.686/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Avrig,
Admite recursul declarat de pârâtul recurent K. G. împotriva Sentinței civile nr.686/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Avrig pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge excepția lipsei calității CNADN România de reprezentant al Statului Român în loc de respinge excepția lipsei calității procesuale active,
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul K. G. în contradictoriu cu chemata în garanție C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Avrig și pe cale de consecință:
Obligă chemata în garanție să îndeplinească formalitățile pentru plata sumei de 9516 euro cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de 2379 mp pârâtului K. G. conform Raportului de expertiză întocmit de expert B. E. care face parte integrantă din prezenta hotărâre,
Obligă pârâtul, Instituția P. Jud. Sibiu, și chemata în garanție, C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Avrig, la plata către pârâtul K. G., a câte 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată în fond și înlătură orice obligație contrară acestei dispoziții,
Obligă intimații, Instituția P. Jud. Sibiu și C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Avrig, la plata către recurentul K. G., a câte 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată în calea de atac a recursului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,14.02.2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
M. Ț. S. RaduMariana B. pl.CMsemn.conf.art.261C.p.c
Președinte,
C. E. G.
Grefier,
N. O.
Red. 14.03.2013 M.B.
Tehnored. 27.03.2013 N.O.
Exp. 2
j.fond. P.V.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 289/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
