Întoarcere executare. Decizia nr. 219/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 219/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 219/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 219/2015
Ședința publică de la 15 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S. C.
Judecător E. D.
Judecător D. R. L.
Grefier S. E.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare privind pe contestator L. M. și pe intimat D. A., intimat L. I., intimat L. L., intimat L. N., intimat D. B. I., intimat MC. L. M., împotriva deciziei civile nr. . 157/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător C. E. G. se află în delegație, completul se întregește cu judecătorul din planificarea de permanență din 15.10.2015, d-na judecător D. R. L..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă L. M. – personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că au fost depuse la dosar, prin registratura instanței, la data de 8 octombrie 2015, întâmpinare din partea intimatei D. A. și la data de 13 octombrie 2015, precizări din partea contestatoarei.
Contestatoarea L. M. arată că nu înțelege să timbreze contestația.
Tribunalul, ia act de împrejurarea că nu se mai dorește de către contestatoare să timbreze contestația și nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Contestatoarea arată că nu înțelege să timbreze contestația urmând a se dispune în consecință.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr. 549/2014 a Judecătoriei Săliște s-a admis în parte cererea de întoarcere a executării formulată de reclamanta D. A. în contradictoriu cu pârâții L. I., L. L., L. N., D. B. I. și MC L. M., și în consecință, au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 6706,29 lei cu sultă și cheltuieli de executare efectuate în dosar execuțional nr. 14/2012 al B. D. M. V. și suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că urmare a modificării sentinței civile nr. 518/2011 prin sentința 661/2013 a Judecătoriei Săliște pronunțată asupra cererii de revizuire, lotul reclamantei D. A. a fost diminuat, iar obligația acesteia de plată a sultei în cuantum de 4.377,69 lei în favoarea pârâților L. I., L. L., L. N., D. B.-I. și Mc. L. M., a fost înlăturată.
În dosar execuțional nr. 14/2012 al executorului judecătoresc D. M. V. (fila 20), cu ocazia punerii în executare a sentinței civile nr. 518/2011 (anulată parțial prin sentința civilă nr. 661/2013), reclamanta debitoare în acel dosar a achitat benevol întregul debit și cheltuielile de executare, în numerar către reprezentantul creditorilor. S-a făcut dovada achitării cu chitanța nr._/21.01.2013 a sumei de 1098,15 lei reprezentând contravaloare debit și cheltuieli de judecată, și cu chitanța . nr._/15.11.2012 a sumei de 6706,29 lei c/val. debit integral și cheltuieli de executare în dosar 14/2012 (fila 21).
Ca atare, urmare a desființării titlului executoriu (sentința civilă nr. 518/2011), în conformitate cu dispozițiile art. 379 alin.1 din vechiul cod procedură civilă și art. 404 ind. 1*), 404 ind. 2*), cum prin hotărârea pronunțată asupra cererii de revizuire a sentinței civile nr. 518/2011 a Judecătoriei Săliște, instanța investită cu judecarea cererii nu a dispus și asupra restabilirii situației anterioare executării, instanța a apreciat că desființarea titlului executor sau desființarea executării silite îl obligă pe creditorul ce a beneficiat de executare să-l repună pe debitor în situația anterioară.
Astfel, constatând că sunt îndeplinite condițiile nașterii dreptului reclamantei la întoarcerea executării, instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită, în vederea restabilirii situației anterioare, doar la suma de 6706,29 lei reprezentând cheltuieli de executare în dosarul execuțional nr. 14/2012 și sulta stabilită prin titlul executoriu ulterior desființat.
În ceea ce privește celelalte sume pretinse: 1098,15 lei – reprezintă cheltuieli de judecată, 700 lei – onorariu apărător propriu și 204 lei – taxă de timbru și timbru judiciar – toate efectuate în dosar nr. 471/2012, având ca obiect contestație la executare, cu privire la acestea, a apreciat că nu au directă legătură cu dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă 518/2011, suspusă executării în dosar ex. 14/2012 al B. D. M. V.. Este adevărat că obiectul contestației la executare din dosarul_ are legătură cu executarea silită efectuată în dosarul execuțional nr. 14/2012 al B. D. M. V., însă cheltuielile efectuate cu acel proces nu sunt imputabile pârâților, reclamanta având dreptul de dispoziție de a promova sau nu contestația la executare, astfel că sumele cheltuite nu pot face obiectul întoarcerii executării, cu atât mai mult cu cât hotărârea judecătorească asupra contestației la executare nu a fost desființată.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a admis în parte cererea formulată de reclamanta D. A. și a obligat pârâții la restituirea sumei de 6706,29 lei cu sultă și cheltuieli de executare efectuate în dosar execuțional nr. 14/2012 al B. D. M. V..
În baza art. 453 cod procedură civilă instanța a dispus obligarea pârâților la plata sumei și suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, cheltuieli de judecată în favoarea contestatorului reprezentând contravaloare onorariu de avocat conform înscrisurilor de la dosar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții L. I., L. L., L. N., D. B. I., MC. L. M., care au solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă, cu motivarea că suma de 1098,15 lei, 700 lei și 204 lei, aferente dos. nr._, acestea erau datorată în baza hotărârii judecătorești pronunțate în dos. nr._ prin care a fost respinsă contestația la executare a reclamantei, iar hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare și nu a fost supusă executării silite în cadrul aceluiași dosar execuțional, iar onorariul de avocat și taxa de timbru depusă în acel dosar nu pot forma obiectul întoarcerii executării pt. că procesul a fost pierdut de reclamantă. În privința sumei de 6706,29 lei, sumele ce o compun urmau să fie plătite în orice caz pentru executarea silită deoarece executorul judecătoresc ar fi pus oricum la cererea lor titlul executoriu în executare, astfel că aceste cheltuieli ar fi fost suportate de către debitoare în cadrul executării silite, acele sume sunt conforme titlurilor executorii și nu pot forma obiectul întoarcerii executării. Singura sumă asupra căreia se putea eventual cere întoarcerea executării era suma de 4377,69 reprezentând sulta conform sentinței civile din dos. nr._, însă cu privire la aceasta recurenții arată că suma de_ lei a fost trimisă către SCPEJ T. și S., fiind datorată în cadrul executării silite din dos. execuțional 59/2011 al B. B. S., sumă care nu a fost ridicată de pârâți, ci a fost vărsată direct către B. S. B., astfel că ea urmează a fi cerută numiților P. V. și M., debitori în acel dosar execuțional, care avea ca obiect grănițuirea dintre proprietăți și plata unor sume de bani. În acel dosar execuțional exista inclusiv obligația reclamantei de plată a unor sume de bani compensate de către executorul judecătoresc în cele două dosare execuționale. Suma totală achitată este de 9085,1 lei.
A mai declarat recurs numita L. M., care arată că este mama celor 5 recurenți, pe care îi reprezintă în cauză, invocând împrejurări străine de prezenta cauză.
Prin decizia civilă nr.157/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ s-a respins recursul declarat de pârâții L. I., L. L., L. N., D. B. I., Mc. L. M. și L. M., ca reprezentant al celor 5 recurenți, împotriva sentinței civile nr. 549/2014, pe care a menținut-o.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
L. M. nu a fost parte în proces la instanța de fond în prezenta cauză, și nici în cauza în care a fost pronunțată sent. civ. nr. 518/2011 modificată prin sent. civ. nr. 661/2013, îndreptată prin încheierea din 26.03.2014, prin care a fost anulată mențiunea potrivit căreia D. A. a fost obligată la plata unei sulte către L. I., L. L., L. N., D. B.-I. și Mc. L. M.. În consecință L. M. în nume propriu nu are calitate procesuală să formuleze recurs împotriva sent. civ. nr. 549/2014 as Judecătoriei Săliște. Această persoană a susținut că se prezintă în proces și a formulat recurs în numele și pentru cei cinci copii ai săi, pârâții-recurenți din prezenta cauză, însă la instanța de fond aceștia au fost reprezentați de avocat ales, iar mama lor, doamna L. M., nu a fost împuternicită de nici unul să-l reprezinte în acest dosar. Există la dosarul instanței de fond două împuterniciri prin care M. Mc. L. și B. I. von D. au împuternicit-o să le reprezinte, însă în alt dosar, cel cu nr._ al Judecătoriei Săliște (filele 129, 130), împuternicire care nu este valabilă și pentru prezentul dosar. Ca urmare, recursul declarat de doamna L. M. a fost respins în baza art. 312 cod procedură civilă.
Susținerile cu privire la sumele solicitate de reclamantă ca fiind efectuate în dosar nr._, recurenții nu au observat că instanța de fond nici nu a obligat pârâții la restituirea acestora, apreciind în mod corect că aceste sume corespund unui alt dosar, cu privire la care nu s-a dispus desființarea titlului executor sau a actelor de executare și, oricum, în acel dosar reclamanta din prezenta cauză a pierdut procesul, deci își suportă propriile cheltuieli, neexistând nici un temei legal pentru obligarea pârâților la plata acestora.
În ce privește suma de 6706,29 lei cu privire la care instanța de fond a dispus obligarea pârâților să o restituie reclamantei s-a reținut că aceștia o datorează pentru că a fost desființat titlul executor. Astfel, reclamanta din prezenta cauză a fost obligată să le plătească pârâților suma de 4377,69 lei, cu titlu de sultă, prin sentința civilă nr.518/2011 a Judecătoriei Săliște,însă prin sentința civilă nr. 661/2013 a Judecătoriei Săliște, așa cum a fost lămurită prin încheierea pronunțată în același dosar la data de 26.03.2014, a fost anulată mențiunea cu privire la obligația pârâtei D. A. de a plăti în favoarea reclamanților L. I., L. L., L. N., D. B.-I. și Mc. L. M. această sumă.
În baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.518/2011 pârâții au pornit executarea silită, formându-se dosar execuțional nr. 14/2012, în care executorul, la data de 14.10.2013 constată că debitoarea D. A. achitat integral suma datorată și cheltuielile de executare silită. Ulterior, sentința civilă nr. 518/2011 a Judecătoriei Săliște a fost anulată, adică titlul executoriu a fost desființat.
Potrivit art. 4041 cod procedură civilă dacă titlul executoriu este desființat, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia, respectiv, în speță, la restituirea sumelor achitate. Ca urmare, este legală restituirea sumei de 4377,69 lei plătită cu titlu de sultă.
Potrivit art. 3791 cod procedură civilă în cazul desființării titlului executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept și sunt aplicabile dispozițiile art. 4041 – 4043 cod procedură civilă adică acele dispoziții referitoare la întoarcerea executării. Aceasta înseamnă că pârâții sunt obligați să restituie reclamantei și cheltuielile efectuate de aceasta în dos. execuțional nr. 14/2012, în total suma de 6706,29 lei, așa cum a solicitat reclamanta și cum a dispus instanța de fond.
Pârâții susțin că „s-a plătit” suma totală de 9085,91 lei, însă aceasta nu are nici o relevanță în ce privește întoarcerea executării cu privire la titlul executoriu desființat, reprezentat de sentința civilă nr. 518/2011 a Judecătoriei Săliște. Eventualele compensări cu alte persoane în alte dosare execuționale, care se referă și la alte persoane, nu pot fi avute în vedere în această cauză, pentru că aici desocotirea se face doar între D. A. și cei cinci pârâți, pentru suma plătită de reclamantă în dos. ex. nr. 14/2012.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea L. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a indica motivele prevăzute expres de art. 317, 318 cod procedură civilă.
Deliberând asupra excepției netimbrării contestației în anulare Tribunalul reține următoarele:
Prin dispozitivul de citare s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei.
Această obligație a fost adusă la cunoștința contestatoarei așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 51 dosar, la data de 18.09.2015.
Soluționând cu prioritate excepția netimbrării contestației în anulare instanța reține că contestatoarea nu a respectat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 – text de lege conform cărora taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege; taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Prezentă în instanță la termenul din 15.10.2015 contestatoarea a invederat instanței că nu înțelege să timbreze contestația în anulare.
Față de aceste considerente Tribunalul în baza art. 320 cod procedură civilă va anula ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatoarea L. M. împotriva deciziei civile nr. 157/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dos. nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatoarea L. M. împotriva deciziei civile nr. 157/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dos. nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2015.
Președinte, D. S. C. | Judecător, E. D. | Judecător, D. R. L. |
Grefier, S. E. |
red.E.D.tehnored. E.D.
j.rec.D.T.L.-E.D.-S.R.
j.f.E.D.
2 ex/27.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 762/2015. Tribunalul SIBIU | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 737/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
